EDUCATIE
Ministrul Dezvoltării: A fost aprobată finanţarea pentru construcţia a 142 de creşe noi
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a anunţat joi că a aprobat finanţarea pentru construcţia a 142 de creşe în 52 de oraşe şi 90 de comune.
Cu cele 138 care au primit aprobare în august 2021, pentru a fi construite în municipiile din România, totalul creşelor noi aprobate pentru finanţare de către Ministerul Dezvoltării se ridică astfel la 280.
„Am aprobat astăzi extinderea programului naţional de construcţie de creşe cu noi solicitări pentru oraşe şi comune. Astăzi, în mod oficial, în România funcţionează 395 de creşe de stat acreditate. Cu cele aprobate spre finanţare astăzi, la acestea vor mai adăuga 280 în total, ceea ce înseamnă un progres semnificativ în acest domeniu. Extinderea semnificativă a reţelei de creşe în România este un deziderat asumat de Ministerul Dezvoltării, care are ca şi scop sprijinirea familiilor tinere şi creşterea natalităţii”, a declarat ministrul Cseke Attila într-o conferinţă de presă.
El a precizat că a aprobat finanţarea necesară pentru 142 de creşe noi, din care 52 sunt situate în oraşe şi 90 sunt situate în comune.
Mai exact, a fost aprobată finanţarea pentru 8 creşe mari, 20 creşe medii şi 62 creşe mici în mediul rural, dar şi pentru 6 creşe mari, 13 creşe medii şi 33 creşe mici în oraşe.
„În cele 280 de creşe incluse în Programul naţional de construcţie de creşe se creează locuri pentru 15.520 de copii. În cele 395 de creşe de stat acreditate astăzi sunt locuri pentru 22.296 de copii. Deci, cu aceste 15.520 de locuri, vom avea o creştere de aproape 70% locuri disponibile în creşe de stat acreditate”, a mai precizat Cseke Attila.
Potrivit acestuia, 395 de creşe în toată ţara înseamnă în medie 10 creşe pe judeţ, dar, din păcate, există judeţe în care este acreditată doar o creşă de stat – Botoşani, Călăraşi, Giurgiu şi Sălaj.
Ministrul a subliniat că, în cazul comunelor, pentru care au fost mai multe cereri de finanţare, au existat două criterii pentru acordarea finanţării: să aibă peste 5.000 de locuitori şi în ultimii trei ani să se fi născut cel puţin 100 de copii în respectiva unitate administrativ-teritorială.
Ministerul Dezvoltării are alocaţi, din bugetul naţional, dar şi din fonduri europene, prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), 230 de milioane de euro pentru construcţia de creşe noi, moderne, cu un consum de energie aproape zero.
„Vom cere supracontractare pentru acest capitol de buget din PNRR, la fel am cerut şi pentru Fondul Local şi Valul Renovării. (…) Prin această măsură, ne asigurăm că va fi cheltuit fiecare euro şi nu vom trimite bani înapoi la Bruxelles”, a arătat Cseke Attila.
Legat de stadiul creşelor care urmează să fie construite în municipii, aprobate în 2021, ministrul a subliniat că 60 sunt sau urmează să intre în procedură de achiziţie publică, iar la 4 se analizează ofertele primite de la potenţialii constructori şi, când vremea va permite, vor putea fi demarate lucrările de construcţii.
Beneficiarii pentru care a fost aprobată joi finanţarea au la dispoziţie 60 de zile pentru a depune documentaţia necesară realizării obiectivelor de investiţii, iar ministerul aşteaptă în continuare solicitări pentru construcţia unor creşe moderne şi eficiente din punct de vedere energetic, a subliniat ministrul Cseke Attila, adăugând că informaţiile necesare întocmirii cererilor de finanţare se află pe pagina de internet a ministerului şi a Companiei Naţionale de Investiţii.
Cseke Atila a menţionat că programul naţional de construcţie de creşe nu se încheie aici, fiind deschis pentru toate autorităţile locale care doresc să-l acceseze. Agerpres
sursa foto: Facebook / Cseke Attila
Citește Romania24.ro pe Google News
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres
Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT
Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres
Procentajul de participare la proba de Limba și literatura română din cadrul simulării Evaluării Naționale a atins 93,4%, cu un total de 164.600 de elevi prezenți, conform informațiilor furnizate luni de către Ministerul Educației.
Potrivit sursei citate, şase elevi au fost eliminaţi, ca urmare a unor tentative de fraudă.
„Platforma destinată evaluării digitalizate a funcţionat în parametri optimi pe toată durata derulării procesului de încărcare a lucrărilor, cu excepţia unui scurt interval de timp (aproximativ 20 de minute), însă fără a se înregistra blocaje”, adaugă sursa amintită.
Simularea Evaluării naţionale continuă marţi cu proba scrisă la Matematică, şi se încheie miercuri cu proba scrisă la Limba şi literatura maternă.
Subiectele sunt elaborate pe baza conţinuturilor/competenţelor asociate acestora, conform programelor pentru simulare, aprobate de Ministerul Educaţiei.
Subiectele şi baremele se publică în fiecare zi de examen, la ora 15,00.
Rezultatele
Rezultatele vor fi comunicate individual pe 23 februarie şi vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii cu elevii, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situaţii în parte, pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.
„Notele obţinute nu se trec în catalog.
Prin excepţie, la solicitarea scrisă a elevului/a părintelui, acestea pot fi trecute în catalog.
Obiectivele urmărite prin organizarea simulărilor sunt familiarizarea elevilor cu rigorile unei examen real şi optimizarea rezultatelor obţinute de către elevi la finalul studiilor gimnaziale”, menţionează Ministerul Educaţiei. Agerpres
VIDEO: ”Săptămâna Altfel” la Theodora Golf Club din Ciugud: Aproximativ 2000 de elevi vor învăța tainele golfului
Programul IMM Plus 2024. Când vor avea acces firmele la creditele cu garanții de stat. Cum se acordă sprijinul financiar
Noutate pe piața muncii: persoanele fizice pot angaja și plăti personal pentru activități casnice. Ce drepturi au prestatorii
ACCIDENT pe Memorandumului, în Cluj-Napoca. Minoră ACROȘATĂ de o dubă a MAI
Majorare salarială de 70% pentru munca suplimentară prestată de polițiștii din penitenciare, în 2024. CONDIȚII
Programul Electric Up 2. Cum pot primi firmele bani pentru fotovoltaice. Cât este bugetul de finanțare aprobat de Guvern
ANALIZĂ. Radu Georgescu: Ușoară apreciere a leului față de euro
