Cele mai scumpe locuinţe sunt în Cluj, unde este cel mai mare preţ mediu per metrul pătrat. Din acest motiv, raportat la salariu, clujenii pot cel mai greu să-şi cumpere o locuinţă. De fapt, sunt depăşiţi doar de constănţeni.

1.289 euro/mp în ţară

Indexul imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie. Prima valoare a indexului imobiliar Kiwi Finance la nivel naţional este de 1.289 euro/mp la finalul lunii decembrie, echivalentul unui multiplu de 1,8 ori salariul mediu net, ceea ce indică cel mai bun grad de accesibilitate de după 2004. Primul indice imobiliar calculat pe baza preţurilor din tranzacţiile cu locuinţe finanţate prin credit ipotecar este lansat de Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România, parte a grupului OLX.

„Contrar aparenţelor, Bucureştiul se află în topul accesibilităţii la nivel naţional şi pe primul loc detaşat între marile oraşe din Uniunea Europeană, în timp ce Constanţa şi Clujul au cele mai puţin accesibile locuinţe la nivel naţional, dar printre cele mai accesibile la nivel european. Dacă în bula din 2007-2008, multiplul dintre preţul pe metru pătrat şi salariul mediu net atinsese 4,5-5, un nivel absolut iraţional, în prezent, indicele de accesibilitate la nivel naţional, calculat pentru apartamente şi case, se situează în jur de 1,8, ceea ce indică un nivel de echilibru extraordinar, fază în care am intrat de câţiva ani.

Mai mult decât atât, concentrarea foarte mare a pieţei imobiliare (Bucureştiul, Ilfovul şi Clujul reprezintă aproximativ 50% din activitatea imobiliară rezidenţială) maschează un grad de accesibilitate şi mai bun la nivel judeţean”, arată datele analizei.

…

Vezi mai mult pe Cluj24.ro

Autoritățile anunță că vor face mai multe campanii de vaccinare și informare în mediul rural, acolo unde se înregistrează cea mai mică rată de imunizare.

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 își propune să consolideze raza de acoperire a programului național de vaccinare în rândul populației rurale, prin intensificarea informării și a organizării caravanelor de vaccinare.

Caravanele vor fi operaționalizate pentru conectarea cu grupurile țintă, ascultarea și intermedierea comunicării cu liderii locali de opinie, pentru a oferi comunităților informații adaptate, ușor de înțeles și corecte din punct de vedere științific privind vaccinarea împotriva COVID-19. De asemenea, caravanele vor aduce echipele medicale mai aproape de comunități.

Pentru relansarea campaniei în mediul rural, peste 80 de experți români în sănătate publică și medici de familie din toate județele, implicați în derularea campaniei de vaccinare din țară, au participat joi la un atelier online.

Evenimentul a fost organizat de Comitetul Național de Coordonare Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19

Evenimentul a fost organizat de Comitetul Național de Coordonare Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).

„Acest demers se înscrie în seria acțiunilor de informare privind beneficiile și importanța vaccinării, prin mesaje adaptate fiecărei comunități, care să integreze și să țină cont de principalele bariere la vaccinare pe care oamenii încă le au. Ne dorim, în felul acesta, promovarea campaniei de vaccinare în beneficiul sănătății publice, prin implicarea activă a tuturor „actorilor” relevanți de la nivelul comunității, care pot schimba percepția oamenilor  asupra vaccinării. Pentru acest lucru, este determinant să știm pe cine ne putem baza la nivel local, cum putem valorifica la maximum informațiile științifice și, nu în ultimul rând, este esențial să cunoaștem bine comunitatea căreia ne adresăm, cu toate particularitățile ei culturale, religioase și demografice”, a declarat Col. Dr. Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19

Conform datelor existente la data de 26 ianuarie, 7.958.915 persoane din România s-au vaccinat cu schemă completă, ceea ce reprezintă 47,09% din totalul populației eligibile cu vârsta peste 12 ani.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

Vezi mai mult pe Botosani24.ro

Am încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB şi ne-ar fi plăcut să fie de 5%, dar aşa nu plăteam salariile şi pensiile, a declarat, joi, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

„Am redus deficitul în 2021, am încheiat anul cu un deficit de 6,7%. Dânsul (preşedintele PNL, Florin Cîţu, n.r.) ar fi spus că dacă deficitul era de 5% şi că a lăsat un deficit de 4%… Nu a lăsat un deficit de 4%, ci de 4,7%. Nu uitaţi că la rectificare a trebuit să punem bani de salarii care nu erau prinşi în buget şi bani de pensii. Nu putem să ne arătăm acum o îngrijorare uitând faptul că bugetul nu avea banii de pensii şi de salarii. Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile şi pensiile sau salariile din Sănătate? Am reuşit să reducem deficitul pe 2021. O să reducem deficitul şi pe 2022, dar lupta împotriva inflaţiei se face pe mai multe fronturi. Pe de o parte, reduci deficitele şi elimini riscul de derapaj. Pe de altă parte, trebuie să acţionezi asupra cauzelor inflaţiei şi cauzele sunt preţurile la energie pentru care, luna viitoare, venim cu o serie de soluţii care vor duce la stoparea creşterii preţurilor la energie, dacă nu diminuarea lor”, a spus Câciu.

Acesta a adăugat că deficitul ar mai putea fi redus şi printr-o colectare mai bună a veniturilor. „Iată, în ultima Ordonanţă cu plafonarea şi compensarea, aţi observat că am găsit încă 3 miliarde de lei în plus la venituri din dividendele companiilor de stat”, a menţionat oficialul.

Ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut a fost stabilită la 7,13% din PIB.

Fostul premier Florin Cîţu a susţinut la sfârşitul săptămânii trecute, la Alba Iulia, că dacă în ultima lună a anului trecut ar fi rămas la guvernare deficitul bugetar nu ar fi fost mai mare de 5%.

„România a avut în anul trecut, în 2021, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi a redus deficitul bugetar de la 10% aproape în 2020 spre 7%. Acum eu vă spun că atunci când am plecat de la guvernare, deficitul bugetar era de 4%, deci după 11 luni, un deficit bugetar de 4%. Acum, dacă în ultima lună rămâneam la guvernare, nu cred că mergea mai mare deficitul de 5%. Sper că nu s-a dus spre 7, că asta ar însemna ca în ultima lună să avem un deficit de trei procente, să crească într-o singură lună. Să ştiţi că toate sunt legate. Dacă începi să cheltuieşti fără să investeşti, te îndrepţi direct către un eşec”, a susţinut fostul premier.

Ministrul Finanţelor participă, joi, la evenimentul de lansare a celor patru programe guvernamentale pe care instituţia urmează să le implementeze în anul 2022, organizat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Cele patru programe – IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct şi Innovation – sunt menite să susţină obiectivele asumate prin Programul de Guvernare 2021-2024, în vederea finanţării economiei şi facilitarea creditării pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, în parteneriat cu sistemul bancar şi cu formele asociative ale IMM-urilor. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News