Ţările europene relaxează gradual restricţiile impuse pentru a limita răspândirea COVID-19, în contextul în care numărul noilor cazuri de infectare cu noul coronavirus rămâne în general scăzut comparativ cu perioada de vârf, notează luni dpa.

În Austria, autorităţile intenţionează să relanseze la finalul lunii mai viaţa culturală prin autorizarea evenimentelor evenimentelor cu cel mult 100 de spectatori. Aceştia vor trebui să păstreze între ei o distanţă de cel puţin 1 metru.

Începând de luni, 25 mai, autorităţile de la Copenhaga le permit persoanelor cu reşedinţa permanentă în ţările nordice şi în Germania să călătorească pe teritoriul danez dacă ele deţin o casă de vacanţă în Danemarca sau logodnicul, partenerul ori bunicul este cetăţean danez.

O decizie privind redeschiderea frontierelor, care sunt închise de la jumătatea lunii martie, este încă în aşteptare. Guvernul danez urmează să furnizeze până vineri informaţii despre redeschiderea sezonului turistic, ţinând cont de evoluţiile epidemiologice.

În Germania, restricţiile pentru încetinirea propagării noului coronavirus sunt relaxate în grade diferite în cele 16 landuri. Restaurantele urmează să fie deschise în întreaga ţară începând de luni.

Unele landuri, precum Mecklenburg – Pomerania Inferioară (nord-est), hotelurile din staţiunile de la Marea Baltică sunt în prezent deschise germanilor cu reşedinţa în alte landuri. Hotelurile din Berlin, Brandenburg şi Saxonia Inferioară sunt redeschise de luni, iar cele din landul Baden-Wurrtemberg începând din 29 mai.

În Bavaria (sud-est), sunt redeschise de luni părţile indoor ale restaurantelor. Terasele în aer liber sunt deja redeschise, dar barurile rămân închise. În Saxonia-Anhalt, barurile pot fi deschise din nou începând din 28 mai.

De asemenea, în Berlin, Brandenburg, Saxonia Inferioară şi Mecklenburg – Pomerania Inferioară de luni sunt redeschise piscinele în aer liber.

Începând din 25 mai, în Grecia călătorii neaflaţi în carantină pot lua feriboturile din partea continentală a ţării către insulele din Marea Egee şi Marea Ionică.

La finalul lunii mai, autorităţile elene urmează să anunţe lista ţărilor ai căror cetăţeni vor putea călători în Grecia fără a intra în carantină timp de 14 zile. Primele zboruri internaţionale către Atena sunt prevăzute pentru 15 iunie. De la 1 iulie, toate aeroporturile regionale vor fi redeschise pentru zborurile din străinătate.

În Islanda, sunt permise din nou începând de luni, 25 mai, evenimentele cu cel mult 100 de participanţi.

Relaxarea măsurilor de izolare continuă şi în Italia prin redeschiderea din 25 mai a sălilor de fitness şi a piscinelor, iar din 15 iunie a cinematografelor şi a teatrelor. Italia intenţionează să primească din nou turişti străini de la 3 iunie.

De la 30 mai, în Lituania vor fi permise evenimentele publice sau private cu maximum 30 de persoane, cu condiţia respectării regulilor de igienă şi de distanţare fizică. Elevii din şcolile primare pot reveni la cursuri de luni (25 mai), iar redeschiderea celorlalte niveluri de învăţământ este prevăzută pentru 1 iunie.

Începând de luni, 25 mai, Polonia le permite şcolilor primare să primească din nou elevi, dar lasă decizia la latitudinea conducerii fiecărei instituţii de învăţământ. Universităţile vor putea găzdui cursurile pentru studenţii din anii terminali şi pe cele care nu pot fi ţinute online.

În Spania, oraşele Madrid şi Barcelona, cele mai afectate de coronavirus din Spania, au intrat de luni în prima etapă a planului în patru faze pentru revenirea la condiţii normale.

În prima fază, este permisă doar intrarea unei treimi din numărul obişnuit de persoane în biserici, muzee şi magazine. De asemenea, sunt permise grupurile de cel mult 10 persoane. Totuşi, continuă să se aplice restricţii în privinţa plimbării şi a activităţilor sportive – acestea sunt permise pentru câte cel mult două persoane, dimineaţa şi seara, pentru cetăţenii cu vârste între 14 şi 70 de ani.

Celelalte intervale de timp sunt alocate pentru părinţi cu copii şi pentru persoane peste 70 de ani. Ieşirea din casă pentru cumpărături este permisă în orice interval orar.

Aceste măsuri de relaxare au fost deja adoptate de celelalte regiuni din Spania, care au trecut de luni dimineaţa la faza a doua a planului. AGERPRES

Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, împreună cu Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Asociaţia Iniţiativa Pacientul 2.0., a pregătit un set de recomandări şi informaţii utile în sprijinul persoanelor care trăiesc cu boli respiratorii.

Aceste informaţii care se găsesc pe site-ul copac.ro.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, documentul abordează următoarele aspecte: informaţii generale despre noul coronavirus, glosar de termeni utili, impactul COVID-19 asupra persoanelor care trăiesc cu boli respiratorii, accesul la tratament pe timp de pandemie pentru persoanele cu afecţiuni respiratorii, recomandările Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, întrebările pacienţilor şi răspunsurile specialiştilor.

“Traversăm o perioadă mai dificilă, dar este important să nu ne panicăm, să fim informaţi corect, să ţinem legătura cu medicul, să nu renunţăm la tratament şi să ne împăcăm cu boala”, a declarat preşedintele COPAC, Radu Gănescu, citat în comunicat.

“Informaţiile corecte, validate medical, fac parte din instrumentele-cheie de care pacienţii au nevoie, astfel încât să îşi poată controla boala. Relaţia cu medicul de familie este importantă şi aceste luni, în care grija pacienţilor cronici a revenit în principal medicilor de familie, ne-au arătat că o bună comunicare între pacient-medic de familie-specialist este vitală şi uneori chiar salvatoare de vieţi”, a spus medicul de familie Carmen Buşneag, reprezentant al Grupului RespiRO din cadrul SNMF. AGERPRES

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a anunţat, joi, că procurorii anticorupţie au înregistrat 33 de dosare în legătură cu atribuirea unor contracte de achiziţii în domeniul sanitar pe timpul pandemiei de coronavirus.

“În legătură cu pandemia provocată de coronavirus, pot să vă aduc la cunoştinţă că la DNA sunt înregistrate 33 de dosare penale, dintre care în 25 de cauze procurorii s-au sesizat din oficiu.

În aceste cauze, se efectuează cercetări privind încălcarea prevederilor legale în legătură cu organizarea, atribuirea şi derularea unor contracte de achiziţii publice directe a unor echipamente de protecţie: măşti, viziere, combinezoane, izolete şi altele materiale. De asemenea, achiziţionarea de măşti medicinale neconforme, considerate periculoase şi interzise în UE”, a declarat şeful DNA, în cadrul unei conferinţe de presă online.

Bologa a explicat că, atunci când procurorii identifică în aceste dosare încălcări ale legislaţiei secundare, există o limită stabilită de Curtea Constituţională care împiedică Parchetul să considere fapta ca fiind abuz în serviciu.

Potrivit şefului DNA, procurorii desfăşoară anchete şi în legătură cu faptele de corupţie săvârşite în timpul pandemiei pentru a se asigura că bugetul public nu este “sifonat în buzunarele celor corupţi”.

“În ciuda limitărilor legale, ocazionate de starea de urgenţă, trebuie subliniat că orice faptă de corupţie, luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, conflict de interese, abuzul în serviciu în legătură cu aceste achiziţii publice sunt şi rămân fapte penale, iar DNA, în cadrul şi limitele competenţelor sale, acordă maxim de atenţie tuturor sesizărilor. N

oi nu cercetăm faptele de corupţie ca să bifăm statistici, să ne crească numărul de dosare sau să împiedicăm eforturile statului de luptă împotriva răspândirii virusului, ci, dimpotrivă, vrem să ne asigurăm că aceste forţe ale statului în sectorul sanitar şi-au atins scopul, că bugetul public nu este risipit, sifonat în buzunarele celor corupţi”, a susţinut Crin Bologa. AGERPRES

Statele Unite au depăşit luni pragul de 90.000 de decese şi de 1,5 milioane de cazuri înregistrate de COVID-19, potrivit bilanţului actualizat continuu al universităţii americane Johns Hopkins, totalizând circa 10.000 de morţi suplimentare din cauza noului coronavirus într-o săptămână, scrie AFP.

Pragul de 80.000 de morţi a fost depăşit lunea trecută, iar cel de 50.000 cu peste trei săptămâni în urmă, la 24 aprilie. Statele Unite sunt, de departe, ţara care, potrivit datelor oficiale, a înregistrat cel mai mare număr de decese şi de cazuri confirmate de boală.

Se ţine însă cont de numărul populaţiei lor, ţări ca Belgia, Marea Britanie, Spania, Italia, Franţa sau Suedia numără mai mulţi morţi raportat la un milion de locuitori, potrivit datelor prezentate de site-ul Worldometer.

Statul New York o numărat singur circa o treime din morţile înregistrate în SUA, cu 28.300 de decese din cauza bolii, potrivit universităţii Johns Hopkins. Autorităţile statului au anunţat oficial doar aproape 22.700 de decese, număr care nu include morţile “posibil legate” de coronavirus, câteva mii în oraşul New York.

Statele Unite ar urma să atingă 112.000 de morţi până la 6 iunie, potrivit unei medii a 20 de modele epidemiologice realizate de cercetători de la universitatea statului Massachusetts.

Circa 11,5 milioane de teste au fost realizate în întreaga ţară, potrivit universităţii Johns Hopkins, şi peste 272.000 de persoane au fost declarate vindecate.

Pandemia de COVID-19 a făcut mai mult de 316.000 de morţi în lume de la apariţia sa în China, în decembrie, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza datelor oficiale.AGERPRES