ECONOMIE
Ministrul Energiei anunță că România vrea să ajungă la 10 GW de energie regenerabilă până în 2027
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat luni că România își propune să atingă o capacitate de 10 GW în domeniul energiei regenerabile până în 2027. Pentru a îndeplini acest obiectiv, în următorii doi-trei ani, vor fi adăugați în sistem încă 3 GW de energie regenerabilă.
„În cursul lunii iunie vom finaliza evaluarea şi semnarea contractelor pentru cei aproape 3 GW de energie regenerabilă, solar şi vânt, prin PNRR, pentru că a fost o suprascriere de proiecte.
Avem foarte multe proiecte, în total aproape 3 GW de energie regenerabilă. Asta înseamnă că, în următorii doi – trei ani, vom avea puşi în sistem încă 3 GW.
Ne dorim ca până în 2027 să avem 10 GW de energie regenerabilă”, a menţionat Virgil Popescu, la Forumul Energiei, la Financial Intelligence.
El a menţionat că a început construcţia pe amplasamentul de la Mintia a centralei pe bază de gaz natural de 1.700 de MW.
„Suntem uşor întârziaţi la Complexul Energetic Oltenia, dar sunt convins că vom recupera pentru centrala pe gaz şi parcul fotovoltaic de 747 de MW.
Dar, fără o întărire a sistemului de transport şi o întărire a sistemului de distribuţie, toate eforturile pe care le facem împreună cu piaţa pentru producerea de energie electrică nu sunt în zadar, dar vor fi întârziate pentru că este nevoie de investiţii în sistemul de transport.
Ministrul Energiei anunță că România vrea să ajungă la 10 GW de energie regenerabilă până în 2027. „Evacuarea energiei de la est la vest şi echilibrarea întregului sistem energetic de transport al României va trebui să înceapă”
De fapt, în acest week-end am văzut ce înseamnă să avem foarte multă energie regenerabilă produsă, nu numai în România, dar şi în regiune, iar cablul de curent continuu care va străbate România de la est la vest va trebui să devină prioritatea numărul unu pentru sistemul naţional de transport”, a adăugat ministrul.
În opinia sa, evacuarea energiei de la est la vest şi echilibrarea întregului sistem energetic de transport al României va trebui să înceapă.
„Suntem în discuţii cu parteneri europeni, cu parteneri emiratezi pentru a putea porni acest acest proiect. Sunt convins că suntem foarte aproape de a ajunge la o înţelegere”, a mai spus Virgil Popescu.
În paralel, ministrul Energiei doreşte ca, împreună cu ANRE, să discute cu toţi distribuitorii în aşa fel încât să fie prioritizate investiţiile acestora pentru a putea prelua în sistemul de distribuţie de energie electrică cât mai multă energie regenerabilă.
„Prosumerii au crescut foarte mult şi este un lucru extraordinar de bun.
Într-o informare a Transelectricii, care ne-a venit ieri, vorbim de aproape 660 de MW instalaţi de prosumeri în reţea.
Gândiţi-vă, de la modificarea legislaţiei, din decembrie 2021, pe care am făcut-o, practic este o explozie – şi este un lucru îmbucurător.
Ministrul Energiei anunță că România vrea să ajungă la 10 GW de energie regenerabilă până în 2027. „Se lucrează la procesul de finalizare a finanţărilor în ce priveşte reactoarele modulare de tip SMR NuScale”
Oamenii au înţeles că a deveni prosumer este un lucru extraordinar, îţi scad costurile şi 660 de MW puşi în 2 ani de zile, practic cu bucăţele mici, cu cantităţi mici de producţie de energie electrică, este un lucru foarte bun”, a mai spus Virgil Popescu.
În ceea ce priveşte reactoarele modulare de tip SMR NuScale, Virgil Popescu a subliniat că se lucrează la procesul de finalizare a finanţărilor.
„Lucrăm de ceva timp la procesul de finalizare a finanţărilor, atât pentru reactoarele modulare de tip SMR NuScale, cât şi pentru reactoarele clasice de tip CANDU, pe care le avem la Cerntavodă.
Sunt foarte bucuros că, sâmbătă, la G7, preşedintele Biden a anunţat peste 4 miliarde de dolari finanţare pentru reactoarele modulare, 3 miliarde de dolari de la US Export-Import Bank (EXIM), 1 miliard de dolari de la DFC, plus 275 de milioane de de dolari, bani acordaţi de către Statele Unite ale Americii, Japonia, Coreea de Sud şi Emiratele Arabe Unite, împreună cu Nuclearelectrica.
Ministrul Energiei anunță că România vrea să ajungă la 10 GW de energie regenerabilă până în 2027. Ce a mai precizat ministrul Popescu
Evident, vrem să trecem la faza doi a proiectului de la Doiceşti şi, anul acesta, ne dorim inclusiv lansarea în producţie a produselor cu ciclu lung de fabricaţie”, a mai subliniat ministrul Energiei.
Totodată, el a precizat că se doreşte finalizarea contractelor de IPC (Inginerie, Procurare şi Construcţii).
„Practic, ne dorim să intrăm în linie dreaptă, să finalizăm contractele de IPC în aşa fel încât să spunem aşa, reactoarele modulare şi actuale de la Cernavodă să intre în graficul final 2028-2029, SMR-uri 2030-2031, Unitatea 3 şi Unitatea 4”, a mai spus Popescu. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Atenție, ȘOFERI! Restricții de CIRCULAȚIE pe A1 Sebeș-Sibiu și alte tronsoane de autostradă
Urs observat în Oarda, lângă Alba Iulia. Locuitorii din zonă, avertizați prin mesaj RO-Alert
Furt la Mănăstirea Râmeț: Un hoț care a intrat pe geamul unei chilii a lăsat o femeie fără bani
Trei pași pentru securizarea conturilor de pe rețelele sociale, înainte de a pierde accesul la ele. Recomandări DNSC
Complicele unui escroc judecat de magistrații din Alba, după cinci ani de la o înșelăciune prin ”Metoda Accidentul”
Sute de mii de lei aruncați la Cluj pe eutanasierea câinilor. Fără programe de sterilizare, județul se va umple de patrupede
Al doilea contor pentru energia electrică: o parte dintre români, obligați să îl instaleze. Facturile vor crește după montare
