ECONOMIE
Ministrul Muncii: Numărul contractelor de muncă SUSPENDATE a crescut la aproximativ 250.000
Numărul contractelor de muncă suspendate a crescut la aproximativ 250.000, a declarat, duminică, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, adăugând că Executivul este pregătit să adopte noi măsuri în funcţie de cum va evolua această situaţie.
„Urmărim zilnic evoluţia contractelor, dar ne aşteptăm deopotrivă ca, după aceste măsuri luate de Guvern, angajatorii să apeleze la posibilitatea creată de decizia guvernamentală şi anume de a beneficia de 75% din salariul persoanelor ale căror contracte le suspendă şi deci să avem cumva o stagnare a evoluţiei lucrurilor. Ele într-adevăr arată o creştere faţă de cele 200.000 pe care le anunţam joi, dar erau înainte ca Guvernul să anunţe măsurile pe care le cunoaştem. Deci, mă aştept ca acest număr să nu evolueze radical, dar dacă se va întâmpla Guvernul este pregătit să adopte noi măsuri în funcţie de reacţiile pe care le primeşte”, a spus Violeta Alexandru, la Digi24.
Întrebată câte contracte au fost suspendate până în prezent, ministrul Muncii a spus că acum sunt puţin peste 250.000, însă luni dimineaţa va avea o informare completă.
Ea a adăugat că orice tip de sprijin pe care oamenii îl cer este analizat de echipa guvernamentală, astfel încât sectoarele care au nevoie de un sprijin suplimentar faţă de ceea ce s-a decis decis deja să poată beneficia de acest lucru.
„Pentru moment sperăm ca măsurile noastre să fie cunoscute cât mai larg în ţară astfel încât oamenii să îşi pregătească documentele. Lucrez cu ANOFM pentru a-şi organiza procedurile, astfel încât să răspundem rapid solicitărilor pe care le vom primi”, a menţionat Alexandru.
Ministrul Muncii a precizat că îşi doreşte ca măsurile să fie popularizate şi oamenii să beneficieze cât mai larg de sprijinul oferit de Guvern.
„Eu vreau că acestea să fie popularizate şi oamenii să beneficieze cât mai larg de sprijinul oferit de Guvern pe ceea ce se numeşte şomaj tehnic, adică pentru acoperirea costurilor pentru angajaţii cărora le suspendă temporar activitatea şi în funcţie de cum evoluează lucrurile suntem pregătiţi să sprijinim în continuare în moduri complementare la această primă măsură pe toţi cei care au nevoie de Guvern. Guvernul este receptiv la toate semnalele pe care le primeşte”, a spus ministrul Muncii.
Pe 20 martie, Violeta Alexandru spunea că un număr de 200.000 de contracte de muncă au fost suspendate la nivelul acestei săptămâni, dar că se aşteaptă la o cifră de 300.000 – 400.000 pentru această perioadă.
„Din datele pe care le avem la dispoziţie în Registrul Electronic al Evidenţei Salariaţilor – Revisal, rezultă în acest moment un număr în această săptămână de aproximativ 200.000 de contracte de muncă suspendate. Sigur, situaţia este în evoluţie, dar nu se vede o evoluţie îngrijorătoare în acest moment, în sensul că cifrele nu variază foarte mult de la o zi la alta. Sigur, e o situaţie gravă, faptul că 200.000 de oameni nu mai au contractele în plină forţă şi le au suspendate, în mod evident este o situaţie foarte grea. Nu văd încă schimbări de la o zi la alta. De aceea noi ne-am pregătit cu o estimare în jurul cifrei de 300.000 – 400.000 (de contracte de muncă suspendate, n.r.) pentru această perioadă, acoperită de decretul preşedintelui (starea de urgenţă, n.r.)”, a afirmat atunci Violeta Alexandru.
Potrivit datelor de la Inspecţia Muncii, numărul salariaţilor activi era de 5,62 milioane la finele lunii februarie 2020. AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
FOTO. Mihai Enache (AUR): ”Coaliția terorii PSD-PNL continuă abuzurile la adresa AUR!”
FOTO. Clujean de 28 de ani, REȚINUT pentru FURT de biciclete. Sfaturile Poliției
România, tot mai aproape de îndeplinirea criteriilor pentru admiterea în programul Visa Waiver. Ce spun reprezentanții Guvernului
Farul-CFR Cluj, 5-1. UMILINȚĂ! Dacă atacul nu dă GOLURI, măcar ia apărarea destule
Un program informatic bazat pe inteligența artificială poate prezice demisia angajaților. Cum funcționează
Femeie din Alba Iulia care a spart geamul unei secții de poliție după o ceartă cu iubitul, trimisă în judecată. Ce s-a întâmplat
UMFIH Cluj vrea să construiască un cămin pentru rezidenți și studenți lângă noul Spital de Urgență din Florești
