Connect with us

ECONOMIE

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: Finanțarea pentru autostrada Sibiu-Piteşti nu este blocată

Publicat

Suspendarea finanţării autostrăzii Sibiu-Piteşti poate avea loc doar în cazul în care acest proiect ar fi fost aprobat de Comisia Europeană, lucru care nu s-a întâmplat, notează sâmbătă, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, pe propria pagină de Facebook.

El a mai precizat că luni este programată o întâlnire cu toţi factorii implicaţi, precum şi cu experţii Jaspers, pentru a se răspunde cu celeritate la clarificările solicitate de CE cu privire la impactul acestui proiect major de infrastructură asupra mediului, pe traseul său.

Reacţia lui Bode vine în urma postării fostului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, pe pagina sa de Facebook, potrivit căreia Comisia Europeană a trimis o notificare de suspendare a finanţării din fonduri europene pentru autostrada Sibiu-Piteşti din cauza unor probleme pe mediu.

CITEȘTE ȘI: Comisia Europeană a suspendat finanțarea pentru Autostrada Sibiu-Pitești – susține fostul ministru Răzvan Cuc

„Cei care fac afirmaţii ar trebui să ştie că proiectul Sibiu – Piteşti nu este blocat! Comisia Europeană a solicitat României, în data de 23 decembrie 2019, o serie de clarificări privind impactul autostrăzii Sibiu – Piteşti asupra mediului, pe traseul acesteia. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare. Documentul transmis de Comisie se numeste scrisoare de observaţii”, precizează actualul şef al Transporturilor.

Potrivit lui Bode, cei care trebuie să răspundă referitor la ce s-a trimis la Bruxelles pe linie de mediu sunt foştii miniştri PSD Lucian Şova şi Rovana Plumb.

„Ce uită cei care aruncă petarde în spaţiul public este că acordul de mediu, parte a acestui proiect, a fost publicat şi transmis către Bruxelles de Guvernul care era atunci la Palatul Victoria, în speţă Guvernul PSD. Mai exact, de colegii de partid ai domnului Cuc, miniştrii Şova şi Plumb. Lor ar trebui să le adreseze întrebări cu privire la ceea ce au transmis la Bruxelles! Nu e nicio problemă, ne-am obişnuit să deblocăm ce a rămas de la PSD. În ultimele două săptămâni, la nivelul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu autorităţile implicate, pentru a se răspunde cu celeritate la clarificările solicitate. Chiar luni, 13.01.2020, va avea loc o întâlnire cu toţi factorii implicaţi – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Mediului, Ministerul Fondurilor Europene, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Agenţia Naţională de Protecţia Mediului precum şi experţii Jaspers. În condiţiile în care protejarea mediului este una din priorităţile cheie ale CE, aceste clarificări fac parte din procesul normal de evaluare al oricărui proiect major de infrastructură. Aceste cerinţe nu sunt doar pentru proiectele din România, ci şi pentru proiectele depuse de către alte state”, explică Lucian Bode.

El mai precizează că transmiterea proiectului către Comisia Europeană urmăreşte asigurarea finanţării din fonduri externe nerambursabile, din punct de vedere fizic proiectul mergând înainte pe fiecare tronson în funcţie de faza de evoluţie (lot 1 – contract semnat, lot 2-3 documentaţie tehnică, lot 4-5 licitaţie).

„PS: ca să rămână scris şi să înţeleagă şi cei care cred că ştiu, dar eu sunt sigur că nu ştiu: pentru a fi suspendată finanţarea acestui proiect major de infrastructură, acesta ar fi trebuit să fie aprobat de către CE, lucru care nu s-a întâmplat până acum!”, mai spune Bode.

Potrivit regulamentelor europene, adaugă ministrul, Comisia Europeană are la dispoziţie trei luni pentru adoptarea unei decizii de aprobare de la momentul transmiterii. În cazul în care se solicită informaţii suplimentare, se suspendă curgerea acestui termen de 3 luni până la primirea răspunsului din partea României.

Şi Ministerul Fondurilor Europene a reacţionat după postarea fostului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare a finanţării din fonduri europene a autostrăzii Sibiu-Piteşti, ci o scrisoare de observaţii prin care cere informaţii suplimentare cu privire la acest proiect, a informat sâmbătă MFE, la solicitarea AGERPRES.

De asemenea, MFE precizează că solicitarea Comisiei Europene pentru informaţii suplimentare nu afectează în niciun fel implementarea proiectului, care este în desfăşurare.

„Cererea de finanţare a fost transmisă Comisiei Europene spre evaluare în data de 25 octombrie 2019. În data de 23 decembrie 2019, CE a solicitat autorităţilor naţionale informaţii suplimentare cu privire la proiect. Termenul pentru răspunderea la solicitarea de informaţii din partea CE este de două luni de la primirea scrisorii. Solicitarea CE nu afectează în niciun fel implementarea proiectului, care este în desfăşurare. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare. Documentul transmis de Comisie se numeste scrisoare de observaţii”, explică MFE.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fostul ministru Răzvan Cuc a afirmat că „vizita Premierului Orban la Bruxelles a fost făcută doar pentru poze”, iar autostrada Sibiu-Piteşti a fost suspendată de către Comisia Europeană.

„Un lucru foarte periculos s-a întâmplat pentru unul dintre proiectele vitale de infrastructura din Romania şi anume: Comisia Europeană a trimis o notificare de suspendare a finanţării din fonduri europene pentru Sibiu-Piteşti din cauza unor probleme pe mediu (pentru cei care nu-şi mai amintesc: obiectivul avea acord de mediu obţinut în decembrie 2018). Nimeni din Guvern nu ne zice nimic. Toată lumea tace! Poate aşa e mai bine! Poate aşa trebuie! Nu dragi români, nu trebuie aşa!!!! În loc să se plimbe pentru poze şi văicăreala lor clasică, premierul Orban ar fi trebuit să ‘dea cu pumnul în masă’ pentru ca acest proiect să îşi continue implementarea prin finanţare din fonduri europene! Din păcate, ce nu înţelege sau poate chiar nu ştie premierul este că această notificare de suspendare creează un precedent foarte periculos pentru tot ce înseamnă proiecte de infrastructură din România finanţate din fonduri europene! (…) Nu îi explic eu domnului Orban pentru că a văzut şi singur că toate proiectele pe care le-am semnat şi lansat doar pe infrastructura rutieră însumează multe miliarde de euro. Sunt convins că lucrul acesta a deranjat. Şi a mai deranjat şi faptul că România a îndrăznit să lanseze, într-un mod accelerat, proiecte care asigurau o absorbţie foarte mare…..restul este uşor de dedus”, a notat, sâmbătă, Cuc.

Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a aprobat la data de 25 octombrie 2019 cererea de finanţare pentru proiectul ”Construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti Secţiunile 1, 4 şi 5”, depus de CNAIR, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, şi a transmis proiectul la Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al ministerului, remis AGERPRES pe 26 octombrie 2019.

Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat în cinci secţiuni ce traversează trei judeţe: Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

În etapa 1, pentru care se cere finanţare, se vor construi 53,58 de kilometri de autostradă, inclusiv 6 noduri rutiere, 28 poduri şi pasaje, 10 viaducte, un tunel, o parcare de scurtă durată, două spaţii de servicii, trei centre de întreţinere şi coordonare.

De asemenea, economia de timp ce va fi atinsă ca urmare a construirii Autostrăzii Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 4 şi 5 va fi de 57 minute/turism şi 54 minute/vehicul greu.

Valoarea totală a proiectului este de 1.334.389.643,74 euro şi va fi finanţată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% din valoarea totală eligibilă aprobată, respectiv 875.548.843,35 euro va fi asigurată din Fondul de Coeziune, iar restul de finanţare în valoare de 458.840.800,39 euro lei va fi asigurată de la bugetul de stat.

Perioada de implementare a Proiectului este de 103 luni, începând cu data de 16.06.2015 şi finalizându-se la data de 31.12.2023. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe