Connect with us

ECONOMIE

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: Finanțarea pentru autostrada Sibiu-Piteşti nu este blocată

Publicat

Suspendarea finanţării autostrăzii Sibiu-Piteşti poate avea loc doar în cazul în care acest proiect ar fi fost aprobat de Comisia Europeană, lucru care nu s-a întâmplat, notează sâmbătă, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, pe propria pagină de Facebook.

El a mai precizat că luni este programată o întâlnire cu toţi factorii implicaţi, precum şi cu experţii Jaspers, pentru a se răspunde cu celeritate la clarificările solicitate de CE cu privire la impactul acestui proiect major de infrastructură asupra mediului, pe traseul său.

Reacţia lui Bode vine în urma postării fostului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, pe pagina sa de Facebook, potrivit căreia Comisia Europeană a trimis o notificare de suspendare a finanţării din fonduri europene pentru autostrada Sibiu-Piteşti din cauza unor probleme pe mediu.

CITEȘTE ȘI: Comisia Europeană a suspendat finanțarea pentru Autostrada Sibiu-Pitești – susține fostul ministru Răzvan Cuc

„Cei care fac afirmaţii ar trebui să ştie că proiectul Sibiu – Piteşti nu este blocat! Comisia Europeană a solicitat României, în data de 23 decembrie 2019, o serie de clarificări privind impactul autostrăzii Sibiu – Piteşti asupra mediului, pe traseul acesteia. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare. Documentul transmis de Comisie se numeste scrisoare de observaţii”, precizează actualul şef al Transporturilor.

Potrivit lui Bode, cei care trebuie să răspundă referitor la ce s-a trimis la Bruxelles pe linie de mediu sunt foştii miniştri PSD Lucian Şova şi Rovana Plumb.

„Ce uită cei care aruncă petarde în spaţiul public este că acordul de mediu, parte a acestui proiect, a fost publicat şi transmis către Bruxelles de Guvernul care era atunci la Palatul Victoria, în speţă Guvernul PSD. Mai exact, de colegii de partid ai domnului Cuc, miniştrii Şova şi Plumb. Lor ar trebui să le adreseze întrebări cu privire la ceea ce au transmis la Bruxelles! Nu e nicio problemă, ne-am obişnuit să deblocăm ce a rămas de la PSD. În ultimele două săptămâni, la nivelul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu autorităţile implicate, pentru a se răspunde cu celeritate la clarificările solicitate. Chiar luni, 13.01.2020, va avea loc o întâlnire cu toţi factorii implicaţi – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Mediului, Ministerul Fondurilor Europene, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Agenţia Naţională de Protecţia Mediului precum şi experţii Jaspers. În condiţiile în care protejarea mediului este una din priorităţile cheie ale CE, aceste clarificări fac parte din procesul normal de evaluare al oricărui proiect major de infrastructură. Aceste cerinţe nu sunt doar pentru proiectele din România, ci şi pentru proiectele depuse de către alte state”, explică Lucian Bode.

El mai precizează că transmiterea proiectului către Comisia Europeană urmăreşte asigurarea finanţării din fonduri externe nerambursabile, din punct de vedere fizic proiectul mergând înainte pe fiecare tronson în funcţie de faza de evoluţie (lot 1 – contract semnat, lot 2-3 documentaţie tehnică, lot 4-5 licitaţie).

„PS: ca să rămână scris şi să înţeleagă şi cei care cred că ştiu, dar eu sunt sigur că nu ştiu: pentru a fi suspendată finanţarea acestui proiect major de infrastructură, acesta ar fi trebuit să fie aprobat de către CE, lucru care nu s-a întâmplat până acum!”, mai spune Bode.

Potrivit regulamentelor europene, adaugă ministrul, Comisia Europeană are la dispoziţie trei luni pentru adoptarea unei decizii de aprobare de la momentul transmiterii. În cazul în care se solicită informaţii suplimentare, se suspendă curgerea acestui termen de 3 luni până la primirea răspunsului din partea României.

Şi Ministerul Fondurilor Europene a reacţionat după postarea fostului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare a finanţării din fonduri europene a autostrăzii Sibiu-Piteşti, ci o scrisoare de observaţii prin care cere informaţii suplimentare cu privire la acest proiect, a informat sâmbătă MFE, la solicitarea AGERPRES.

De asemenea, MFE precizează că solicitarea Comisiei Europene pentru informaţii suplimentare nu afectează în niciun fel implementarea proiectului, care este în desfăşurare.

„Cererea de finanţare a fost transmisă Comisiei Europene spre evaluare în data de 25 octombrie 2019. În data de 23 decembrie 2019, CE a solicitat autorităţilor naţionale informaţii suplimentare cu privire la proiect. Termenul pentru răspunderea la solicitarea de informaţii din partea CE este de două luni de la primirea scrisorii. Solicitarea CE nu afectează în niciun fel implementarea proiectului, care este în desfăşurare. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare. Documentul transmis de Comisie se numeste scrisoare de observaţii”, explică MFE.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fostul ministru Răzvan Cuc a afirmat că „vizita Premierului Orban la Bruxelles a fost făcută doar pentru poze”, iar autostrada Sibiu-Piteşti a fost suspendată de către Comisia Europeană.

„Un lucru foarte periculos s-a întâmplat pentru unul dintre proiectele vitale de infrastructura din Romania şi anume: Comisia Europeană a trimis o notificare de suspendare a finanţării din fonduri europene pentru Sibiu-Piteşti din cauza unor probleme pe mediu (pentru cei care nu-şi mai amintesc: obiectivul avea acord de mediu obţinut în decembrie 2018). Nimeni din Guvern nu ne zice nimic. Toată lumea tace! Poate aşa e mai bine! Poate aşa trebuie! Nu dragi români, nu trebuie aşa!!!! În loc să se plimbe pentru poze şi văicăreala lor clasică, premierul Orban ar fi trebuit să ‘dea cu pumnul în masă’ pentru ca acest proiect să îşi continue implementarea prin finanţare din fonduri europene! Din păcate, ce nu înţelege sau poate chiar nu ştie premierul este că această notificare de suspendare creează un precedent foarte periculos pentru tot ce înseamnă proiecte de infrastructură din România finanţate din fonduri europene! (…) Nu îi explic eu domnului Orban pentru că a văzut şi singur că toate proiectele pe care le-am semnat şi lansat doar pe infrastructura rutieră însumează multe miliarde de euro. Sunt convins că lucrul acesta a deranjat. Şi a mai deranjat şi faptul că România a îndrăznit să lanseze, într-un mod accelerat, proiecte care asigurau o absorbţie foarte mare…..restul este uşor de dedus”, a notat, sâmbătă, Cuc.

Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a aprobat la data de 25 octombrie 2019 cererea de finanţare pentru proiectul ”Construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti Secţiunile 1, 4 şi 5”, depus de CNAIR, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, şi a transmis proiectul la Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al ministerului, remis AGERPRES pe 26 octombrie 2019.

Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat în cinci secţiuni ce traversează trei judeţe: Sibiu, Vâlcea şi Argeş.

În etapa 1, pentru care se cere finanţare, se vor construi 53,58 de kilometri de autostradă, inclusiv 6 noduri rutiere, 28 poduri şi pasaje, 10 viaducte, un tunel, o parcare de scurtă durată, două spaţii de servicii, trei centre de întreţinere şi coordonare.

De asemenea, economia de timp ce va fi atinsă ca urmare a construirii Autostrăzii Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 4 şi 5 va fi de 57 minute/turism şi 54 minute/vehicul greu.

Valoarea totală a proiectului este de 1.334.389.643,74 euro şi va fi finanţată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% din valoarea totală eligibilă aprobată, respectiv 875.548.843,35 euro va fi asigurată din Fondul de Coeziune, iar restul de finanţare în valoare de 458.840.800,39 euro lei va fi asigurată de la bugetul de stat.

Perioada de implementare a Proiectului este de 103 luni, începând cu data de 16.06.2015 şi finalizându-se la data de 31.12.2023. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul

Publicat

santier constructie casa sursa alba24

Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).

Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).

Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).

În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).

Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).

Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).

În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

sursa: Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţul aurului a atins un nou maxim istoric, iar leul s-a apreciat faţă de euro

Publicat

bursa de merit: câți bani primesc elevii care susțin evaluarea

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.

Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.

Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.

În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.

sursa: Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7

Publicat

strnmtlsc

Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.

Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.

De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.

strmntjsa7

A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.

Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.

Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.

grnshfa7

Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.

asljgh

Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.

A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil

  • Lungime: 21 km
  • Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
  • Valoare: 1,47 mld lei
  • Început: August 2022
  • Termen: 20 luni – Q4 2024

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Energiei: România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi de gaze naturale

Publicat

burduja sursa burduja.ro

România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.

Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.

”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”

„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.

Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.

Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.

”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”

„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.

Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.

Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.

Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.

Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.

De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.

Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%

„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.

Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.

De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.

De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.

sursa: Agerpres

Citește mai departe