ECONOMIE
Ministrul Transporturilor, Lucian Bode: Finanțarea pentru autostrada Sibiu-Piteşti nu este blocată
Suspendarea finanţării autostrăzii Sibiu-Piteşti poate avea loc doar în cazul în care acest proiect ar fi fost aprobat de Comisia Europeană, lucru care nu s-a întâmplat, notează sâmbătă, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, pe propria pagină de Facebook.
El a mai precizat că luni este programată o întâlnire cu toţi factorii implicaţi, precum şi cu experţii Jaspers, pentru a se răspunde cu celeritate la clarificările solicitate de CE cu privire la impactul acestui proiect major de infrastructură asupra mediului, pe traseul său.
Reacţia lui Bode vine în urma postării fostului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc, pe pagina sa de Facebook, potrivit căreia Comisia Europeană a trimis o notificare de suspendare a finanţării din fonduri europene pentru autostrada Sibiu-Piteşti din cauza unor probleme pe mediu.
“Cei care fac afirmaţii ar trebui să ştie că proiectul Sibiu – Piteşti nu este blocat! Comisia Europeană a solicitat României, în data de 23 decembrie 2019, o serie de clarificări privind impactul autostrăzii Sibiu – Piteşti asupra mediului, pe traseul acesteia. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare. Documentul transmis de Comisie se numeste scrisoare de observaţii”, precizează actualul şef al Transporturilor.
Potrivit lui Bode, cei care trebuie să răspundă referitor la ce s-a trimis la Bruxelles pe linie de mediu sunt foştii miniştri PSD Lucian Şova şi Rovana Plumb.
“Ce uită cei care aruncă petarde în spaţiul public este că acordul de mediu, parte a acestui proiect, a fost publicat şi transmis către Bruxelles de Guvernul care era atunci la Palatul Victoria, în speţă Guvernul PSD. Mai exact, de colegii de partid ai domnului Cuc, miniştrii Şova şi Plumb. Lor ar trebui să le adreseze întrebări cu privire la ceea ce au transmis la Bruxelles! Nu e nicio problemă, ne-am obişnuit să deblocăm ce a rămas de la PSD. În ultimele două săptămâni, la nivelul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, au avut loc mai multe întâlniri de lucru cu autorităţile implicate, pentru a se răspunde cu celeritate la clarificările solicitate. Chiar luni, 13.01.2020, va avea loc o întâlnire cu toţi factorii implicaţi – Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Mediului, Ministerul Fondurilor Europene, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, Agenţia Naţională de Protecţia Mediului precum şi experţii Jaspers. În condiţiile în care protejarea mediului este una din priorităţile cheie ale CE, aceste clarificări fac parte din procesul normal de evaluare al oricărui proiect major de infrastructură. Aceste cerinţe nu sunt doar pentru proiectele din România, ci şi pentru proiectele depuse de către alte state”, explică Lucian Bode.
El mai precizează că transmiterea proiectului către Comisia Europeană urmăreşte asigurarea finanţării din fonduri externe nerambursabile, din punct de vedere fizic proiectul mergând înainte pe fiecare tronson în funcţie de faza de evoluţie (lot 1 – contract semnat, lot 2-3 documentaţie tehnică, lot 4-5 licitaţie).
“PS: ca să rămână scris şi să înţeleagă şi cei care cred că ştiu, dar eu sunt sigur că nu ştiu: pentru a fi suspendată finanţarea acestui proiect major de infrastructură, acesta ar fi trebuit să fie aprobat de către CE, lucru care nu s-a întâmplat până acum!”, mai spune Bode.
Potrivit regulamentelor europene, adaugă ministrul, Comisia Europeană are la dispoziţie trei luni pentru adoptarea unei decizii de aprobare de la momentul transmiterii. În cazul în care se solicită informaţii suplimentare, se suspendă curgerea acestui termen de 3 luni până la primirea răspunsului din partea României.
Şi Ministerul Fondurilor Europene a reacţionat după postarea fostului ministru al Transporturilor Răzvan Cuc. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare a finanţării din fonduri europene a autostrăzii Sibiu-Piteşti, ci o scrisoare de observaţii prin care cere informaţii suplimentare cu privire la acest proiect, a informat sâmbătă MFE, la solicitarea AGERPRES.
De asemenea, MFE precizează că solicitarea Comisiei Europene pentru informaţii suplimentare nu afectează în niciun fel implementarea proiectului, care este în desfăşurare.
“Cererea de finanţare a fost transmisă Comisiei Europene spre evaluare în data de 25 octombrie 2019. În data de 23 decembrie 2019, CE a solicitat autorităţilor naţionale informaţii suplimentare cu privire la proiect. Termenul pentru răspunderea la solicitarea de informaţii din partea CE este de două luni de la primirea scrisorii. Solicitarea CE nu afectează în niciun fel implementarea proiectului, care este în desfăşurare. Comisia Europeană nu a transmis nicio scrisoare de suspendare. Documentul transmis de Comisie se numeste scrisoare de observaţii”, explică MFE.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, fostul ministru Răzvan Cuc a afirmat că “vizita Premierului Orban la Bruxelles a fost făcută doar pentru poze”, iar autostrada Sibiu-Piteşti a fost suspendată de către Comisia Europeană.
“Un lucru foarte periculos s-a întâmplat pentru unul dintre proiectele vitale de infrastructura din Romania şi anume: Comisia Europeană a trimis o notificare de suspendare a finanţării din fonduri europene pentru Sibiu-Piteşti din cauza unor probleme pe mediu (pentru cei care nu-şi mai amintesc: obiectivul avea acord de mediu obţinut în decembrie 2018). Nimeni din Guvern nu ne zice nimic. Toată lumea tace! Poate aşa e mai bine! Poate aşa trebuie! Nu dragi români, nu trebuie aşa!!!! În loc să se plimbe pentru poze şi văicăreala lor clasică, premierul Orban ar fi trebuit să ‘dea cu pumnul în masă’ pentru ca acest proiect să îşi continue implementarea prin finanţare din fonduri europene! Din păcate, ce nu înţelege sau poate chiar nu ştie premierul este că această notificare de suspendare creează un precedent foarte periculos pentru tot ce înseamnă proiecte de infrastructură din România finanţate din fonduri europene! (…) Nu îi explic eu domnului Orban pentru că a văzut şi singur că toate proiectele pe care le-am semnat şi lansat doar pe infrastructura rutieră însumează multe miliarde de euro. Sunt convins că lucrul acesta a deranjat. Şi a mai deranjat şi faptul că România a îndrăznit să lanseze, într-un mod accelerat, proiecte care asigurau o absorbţie foarte mare…..restul este uşor de dedus”, a notat, sâmbătă, Cuc.
Ministerul Transporturilor, în calitate de Organism Intermediar pentru Transport, a aprobat la data de 25 octombrie 2019 cererea de finanţare pentru proiectul ”Construcţia autostrăzii Sibiu – Piteşti Secţiunile 1, 4 şi 5”, depus de CNAIR, în calitate de beneficiar al finanţării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, şi a transmis proiectul la Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al ministerului, remis AGERPRES pe 26 octombrie 2019.
Proiectul, în integralitatea sa, are o lungime de 122,11 km, fiind divizat în cinci secţiuni ce traversează trei judeţe: Sibiu, Vâlcea şi Argeş.
În etapa 1, pentru care se cere finanţare, se vor construi 53,58 de kilometri de autostradă, inclusiv 6 noduri rutiere, 28 poduri şi pasaje, 10 viaducte, un tunel, o parcare de scurtă durată, două spaţii de servicii, trei centre de întreţinere şi coordonare.
De asemenea, economia de timp ce va fi atinsă ca urmare a construirii Autostrăzii Sibiu – Piteşti secţiunile 1, 4 şi 5 va fi de 57 minute/turism şi 54 minute/vehicul greu.
Valoarea totală a proiectului este de 1.334.389.643,74 euro şi va fi finanţată prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% din valoarea totală eligibilă aprobată, respectiv 875.548.843,35 euro va fi asigurată din Fondul de Coeziune, iar restul de finanţare în valoare de 458.840.800,39 euro lei va fi asigurată de la bugetul de stat.
Perioada de implementare a Proiectului este de 103 luni, începând cu data de 16.06.2015 şi finalizându-se la data de 31.12.2023. AGERPRES
ECONOMIE
Aproape 170.000 de români au primit, în septembrie, ajutor social. Cei mai mulți sunt din Dolj, Bacău și Buzău
Suma medie plătită în luna septembrie 2020 de statul român beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost de 263,25 lei, iar suma totală plătită în această lună s-a ridicat la 44,648 de milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).
În septembrie, de acest ajutor social au beneficiat 169.605 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj – 10.865 persoane, Bacău – 9.259 şi Buzău – 9.201.
La finalul lunii septembrie, erau suspendaţi de la plată 11.527 beneficiari, cei mai mulţi din Botoşani – 974 beneficiari, Dolj – 730 şi Bacău – 660.
Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj – 339,64 lei, Covasna – 312,58 lei şi Braşov – 311,61 lei.
Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.
Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr. 192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piaţa forţei de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social.
Astfel, în situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.
A fost prevăzută de asemenea obligaţia primarului de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă precum şi stabilirea condiţiilor de efectuare a activităţilor sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activităţi sezoniere.
În situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză de două ori participarea la aceste activităţi sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca şi în cazul refuzului unui loc de muncă. Agerpres
Un număr de 529 de focare de pestă porcină africană (PPA) erau active, vineri, în România, din care 9 focare în exploataţii comerciale şi 5 focare în exploataţii comerciale de tip A, se menţionează într-un comunicat remis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) în noaptea de vineri spre sâmbătă.
În intervalul 15 – 21 octombrie au fost înregistrate 24 de focare noi de pestă porcină africană şi au fost stinse 48 de focare (27 în judeţul Olt, 10 focare în judeţul Satu Mare, 5 focare în judeţul Maramureş, 3 în Argeş, două în Teleorman şi unul în judeţul Dolj).
De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 3.941 cazuri la mistreţi, în 38 de judeţe.
Pentru această boală nu există vaccin, singura metodă de protejare a sănătăţii animalelor fiind respectarea condiţiilor de biosecuritate.
Pesta porcină africană nu produce îmbolnăviri la oameni, însă acest virus are un impact dezastruos la nivel economic şi social. AGERPRES
Peste jumătate dintre IMM-urile din Europa, care împreună asigură locuri de muncă pentru două treimi din angajaţii de pe continent, se tem că nu vor supravieţui în următoarele 12 luni dacă veniturile nu îşi vor reveni, arată un sondaj publicat joi de firma de consultanţă McKinsey, transmite Reuters.
Acest sondaj a fost derulat în luna august, înainte ca explozia cazurilor de infecţie cu coronavirus în Europa să oblige guvernele să impună noi restricţii, arată amploarea pagubelor provocate de criza Covid-19.
Potrivit sondajului derulat de McKinsey & Co în rândul a peste 2.000 de IMM-uri din primele cinci economii europene (Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie), 55% din aceste companii se aşteaptă să îşi închidă porţile până în luna septembrie a anului următor, dacă veniturile lor vor rămâne la nivelul actual.
Dacă traiectoria actuală se menţine, unul din 10 IMM-uri se aşteaptă să depună cererea de intrare în insolvenţă în decurs de şase luni.
“Aceasta este o povară substanţială asupra sectorului financiar”, subliniază unul din autorii raportului, Zdravko Mladenov, referindu-se la doar una dintre consecinţele unei astfel de evoluţii, care ar putea conduce de asemenea la creşterea şomajului şi la diminuarea nivelului general al investiţiilor în economie.
Economiştii intervievaţi de Reuters luna trecută prognozau că economia zonei euro va înregistra o creştere de doar 5,5% anul viitor, după o cădere de aproape 8% în acest an, dar au avertizat că şi această revenire modestă este în pericol în urma unei noi răspândiri a virusului.
Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt firmele cu până la 250 de angajaţi. În Europa aceste firme au peste 90 de milioane de angajaţi însă talia lor mică le face vulnerabile la crizele de lichidităţi. De exemplu, în Spania 83% dintre cele 85.000 de IMM-uri care au intrat în insolvenţă începând din februarie aveau mai puţin de cinci angajaţi.
Măsurile adoptate de statele din regiune, care variază de la moratorii cu privire la insolvenţe şi vacanţe de la rambursarea împrumuturilor, au reuşit până acum să menţină mii de IMM-uri pe linia de plutire. Însă, în contextul în care o parte dintre aceste măsuri expiră în unele state, băncile centrale din Germania şi Marea Britanie se numără printre instituţiile care au tras un semnal de alarmă asupra creşterii insolvenţelor.
“Decidenţii trebuie să facă orice este nevoie pentru a ţine sub control pandemia şi consecinţele sale economice şi să nu retragă prematur măsurile de sprijin, pentru a evita greşelile făcute în perioada crizei financiare”, a subliniat recent FMI. “Pentru companii, politicile trebuie să meargă dincolo de sprijin de lichiditate şi să se asigure că firmele sănătoase dar care acum sunt insolvente pot rămâne în activitate”, a adăugat FMI, citând măsuri precum facilitarea restructurării datoriilor şi punerea la dispoziţie de capital pentru firmele sănătoase. Agerpres
Aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei, a declarat, după o vizită pe şantier, ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, care a adăugat că, anul trecut, a fost impresionat, când a aflat de acest proiect.
“Este pentru a doua oară în ultima săptămână când sunt prezent la Braşov şi mi-am dorit foarte mult să vizitez aeroportul. Turiştii din Israel sunt pe primul loc din punctul de vedere al numărului oaspeţilor străini care vizitează Braşovul, iar faptul că anul viitor vom avea aici un aeroport va face ca accesul turiştilor israelieni să fie şi mai facil. Cred că aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei. Anul trecut, când am aflat despre acest proiect şi despre faptul că într-un an şi jumătate veţi reuşi să aveţi aici un aeroport, am rămas impresionat. Vă felicit”, a spus ambasadorul David Saranga, la finalul vizitei pe şantierul aeroportului, conform unui comunicat de presă remis de CJ Braşov.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a spus, conform sursei citate, că are convingerea că judeţul Braşov va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura.
“I-am arătat excelenţei sale David Saranga că lucrările avansează extrem de bine la Aeroportul Braşov. Avem toată convingerea că judeţul Braşov, care a devenit cea mai importantă destinaţie turistică a României, va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura, astfel încât transferul pasagerilor din diverse colţuri ale lumii la Braşov să se realizeze cât mai uşor”, a afirmat Veştea.
Vizita ambasadorului Israelului în România a mai cuprins, miercuri, participarea la evenimentul de inaugurare a noului mall din Centrul Civic al Braşovului, construit de subsidiara din România a unei companii israeliene. AGERPRES
Garda de Mediu: Amenzi de peste 60 de milioane lei, aplicate de la începutul anului
Aproape 170.000 de români au primit, în septembrie, ajutor social. Cei mai mulți sunt din Dolj, Bacău și Buzău
Accident feroviar mortal în Vrancea. O femeie a fost spulberată de tren
Un vaccin anti-COVID dezvoltat de o companie indiană a primit undă verde pentru faza a treia a studiilor clinice
Adunarea Națională din Franța a votat prelungirea stărea de urgenţă până în februarie. Numărul de cazuri noi zilnice de COVID-19 a depășit 45.000
Autospecială SMURD implicată într-un accident rutier în Brașov
Localitatea Dărăşti din Ilfov intră în scenariul roşu
