Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – ”Bunăstarea animalelor” din pachetul ”Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor” se desfăşoară în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2020, informează joi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.

Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – “Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.

Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora. AGERPRES

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune sancţionarea operatorilor economici cu amenzi între 8.000 şi 10.000 de lei pentru nedotarea cu case de marcat, contravenţia referitoare la nerespectarea termenelor prevăzute de lege urmând să fie scoasă de sub incidenţa Legii prevenirii, potrivit unui proiect de Hotărâre aflat în dezbatere publică.

Reprezentanţii instituţiei explică decizia prin faptul că operatorii economici care nu şi-au îndeplinit obligaţia de dotare cu noile dispozitive nu au motive obiective pentru neconformare.

“Având în vedere faptul că, la această dată, Ministerul Finanţelor Publice a emis autorizaţii de distribuţie pentru toate tipurile de aparate de marcat, inclusiv pentru cele destinate activităţilor economice în care sunt utilizate modele dedicate, respectiv taximetrie, mari retaileri, schimb valutar, comerţ cu carburanţi, din informaţiile furnizate de distribuitorii autorizaţi, atât aceştia, cât şi unităţile acreditate pentru comercializare deţin, în cele mai multe cazuri, stocuri de aparate de marcat noi şi nu mai sunt semnalate dificultăţi legate de lipsa capacităţii de instalare a unităţilor de service, în condiţiile în care au fost emise autorizaţii de distribuţie pentru aparatele de marcat care acoperă toate tipurile de activităţi economice, iar distribuitorii autorizaţi au stocuri de aparate de marcat noi, solicitările de instalare şi punere în funcţiune a acestor dispozitive au scăzut drastic, această situaţie fiind întâlnită chiar şi în cazul aparatelor achiziţionate deja, sau pentru care au fost achitate avansuri (au fost semnalate numeroase cazuri în care aparatele au fost lăsate de utilizatori în custodie în depozitele distribuitorilor), fapt care denotă că, operatorii economici care nu şi-au îndeplinit obligaţia de dotare cu noile dispozitive, nu au motive obiective pentru neconformare”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Astfel, prin proiectul de act normativ se propune eliminarea contravenţiei referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic, autorităţile de control urmând să aplice de la prima abatere sancţiunile prevăzute la art.11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999, respectiv amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum şi suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor şi confiscarea sumelor nejustificate.

Totodată, reprezentanţii MFP amintesc că au comunicat public faptul că măsura introducerii sancţiunii pentru nedotarea cu aparate de marcat cu jurnal electronic sub incidenţa Legii prevenirii va fi în vigoare temporar şi este ultimul sprijin care poate fi acordat contribuabililor în perioada de implementare a noilor aparate de marcat.

Mai mult, potrivit sursei citate, perpetuarea situaţiei în care o mare parte dintre operatorii economici au achiziţionat şi instalat aparate de marcat cu jurnal electronic, iar o altă parte, a rămas în expectativă, discriminează operatorii economici corecţi şi generează nemulţumiri în rândul acestora.

Regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 şi de Normele metodologice pentru aplicarea acesteia

Însă, având în vedere faptul că operatorii economici care aveau obligaţia să se doteze cu noile aparate de marcat până la data de 1 septembrie 2018 riscau sancţiuni drastice fără ca vinovăţia să fie directă şi exclusivă a acestora, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 701/2018 prin care a fost introdusă sub incidenţa Legii prevenirii contravenţia pentru nedotarea la termen cu noile aparate de marcat, astfel încât să se asigure o abordare de tip preventiv, stimulativ şi nu de sancţionare imediată de la prima abatere a operatorilor economici.

În procesul de implementare a noilor aparate de marcat sunt implicate Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, care testează prototipurile noilor aparate de marcat cu jurnal electronic şi eliberează, dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, avizul tehnic favorabil, Ministerul Finanţelor Publice, prin Comisia de autorizare a distribuitorilor pentru aparate de marcat electronice fiscale avizate tehnic, care autorizează distribuitorii de aparate de marcat după ce au obţinut avizul tehnic favorabil de la ICI Bucureşti, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin structurile teritoriale, care eliberează numărul unic de identificare necesar pentru fiscalizarea aparatelor de marcat, operatorii economici distribuitori de aparate de marcat, care depun documentaţia şi prototipurile de aparate, la ICI Bucureşti, în vederea obţinerii avizului tehnic favorabil, şi operatorii economici care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Potrivit datelor MFP, până la data de 14 noiembrie 2019, ICI Bucureşti a emis 125 avize tehnice favorabile, Ministerul Finanţelor a emis 119 autorizaţii de distribuţie pentru toate tipurile de aparate de marcat, ANAF a emis numere unice de înregistrare  pentru 512.469 aparate de marcat, iar la nivel naţional au fost instalate 481.111 aparate de marcat dotate cu jurnal electronic.

“Din informaţiile deţinute de MFP a rezultat că procesele de implementare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic au înregistrat un declin accentuat în perioada ianuarie – octombrie 2019, comparativ cu perioada septembrie – decembrie 2018, astfel: numărul aparatelor de marcat înregistrate în sistemul informatic al ANAF de către producători/distribuitori/importatori a scăzut în medie cu 78%, ritmul de atribuire a seriilor fiscale a scăzut în medie cu 60%, ritmul de instalare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic a scăzut în medie cu 40%”, se menţionează în nota de fundamentare. AGERPRES

Producţia de lapte de consum a crescut cu 7,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2019, un avans de 20.631 tone, în timp ce importul de lapte brut s-a redus cu 15,2%, o diminuare de 17.380 tone, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Astfel, producţia de lapte de consum obţinută în 11 luni din 2019 a fost de 299.892 tone, iar importurile de lapte brut au totalizat 96.819 tone.

În perioada ianuarie-noiembrie 2019, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9.271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2.131 tone (+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%). În schimb, producţia de unt a scăzut cu 219 tone (-2,2%).

Unităţile de procesare au colectat de la fermieri mai mult cu 12.509 tone de lapte, respectiv 1,2%, în primele 11 luni ale anului 2019, ajungând la o cantitate de 1,037 milioane tone.

În luna noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 5.906 tone (-6,8%), la 81.349 tone. De asemenea, au fost înregistrate scăderi ale producţiei la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1.884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%) şi brânzeturi cu 306 tone (-4%).

Datele INS arată că doar cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare a scăzut în noiembrie faţă de octombrie cu 786 tone (-6,6%), totalizând 11.173 tone.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2019, cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 1.019 tone (-1,2%). Astfel, s-a redus şi producţia la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2.503 tone (-12,8%), unt cu 108 tone (-10,3%), smântână de consum cu 267 tone (-4,7%).

Pe de altă parte, au fost consemnate creşteri ale producţiei la lapte de consum cu 2.811 tone (+10,8%) şi brânzeturi cu 444 tone (+6,5%), dar şi un avans la importul de lapte brut cu 1.045 tone (+10,3%) în noiembrie 2019 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.AGERPRES

CEC Bank lansează CEC Pay, aplicaţia Android prin care clienţii băncii pot plăti contactless, utilizând tehnologia NFC (Near Field Communication – comunicare în câmp apropiat), direct cu telefonul la comercianţi, conform unui comunicat de presă al băncii.

CEC Pay funcţionează doar prin conectarea cardurilor Visa CEC Bank şi permite inclusiv transferuri rapide de bani atât către alţi utilizatori de CEC Pay, cât şi către carduri emise de alte bănci din România. Utilizatorul CEC Pay poate să îşi personalizeze experienţa de plată şi să îşi securizeze tranzacţiile, direct din aplicaţie, prin activarea opţiunii de autorizare tranzacţii în cazul unor plăţi cu o anumită valoare sau în cazul mai multor tranzacţii consecutive.

“Tehnologia şi nevoile clienţilor noştri evoluează, de aceea plăţile mobile sunt una dintre priorităţile noastre şi am început cu CEC Pay întrucât peste 80% din portofoliul nostru de clienţi sunt utilizatori ai sistemului de operare Android. Urmează ca în prima parte a acestui an să lansăm şi o soluţie de plată similară pentru utilizatorii de sistem iOS. Suntem foarte atenţi la tot ce se întâmplă la nivel de tehnologii noi şi soluţii inteligente de plată şi transfer bani. Banking-ul până la urmă trebuie să fie la fel de simplu şi accesibil ca orice altă experienţă online”, a spus Bogdan Neacşu, director general – preşedinte CEC Bank.

Pentru a putea plăti cu telefonul, utilizatorii CEC Pay trebuie să descarce aplicaţia din Google Play Store şi să adăuge cardurile Visa, de debit sau de credit, de persoană fizică sau juridică.

Serviciul CEC Pay este gratuit, iar plăţile cu telefonul mobil sunt realizate fără taxe sau comisioane.

CEC Bank este banca românească cu cea mai lungă tradiţie. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent peste 2 milioane de clienţi, cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi active de 29,3 miliarde lei, la sfârşitul anului 2018. CEC Bank este o bancă universală de top pe piaţa românească, care oferă o gamă completă de produse şi servicii persoanelor fizice, IMM-urilor şi corporaţiilor mari, prin multiple canale de distribuţie: unităţi bancare, reţele de ATM, internet banking (CEConline), mobile banking şi phone-banking (Tele CEC).

Statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice, este unicul acţionar al CEC Bank. În luna noiembrie a anului trecut, în urma acordului Comisiei Europene, capitalul băncii a fost majorat cu 940 milioane lei. AGERPRES