ECONOMIE
Minivacanţa de 1 iunie, în România: Preţurile la cazare au explodat faţă de anul trecut

Potrivit rezultatelor unui sondaj, 65% dintre participanți au exprimat intenția de a petrece o vacanță în România în perioada 1 iunie și a Rusaliilor, chiar și în contextul creșterii tarifelor de cazare cu 16% față de anul precedent.
Sezonul estival începe cu o nouă minivacanţă: bugetarii vor avea liber de la stat atât joi, 1 iunie, cât şi luni, 5 iunie, a doua zi de Rusalii. Prin urmare, cei mai mulţi dintre ei şi-au deja concediu şi pentru ziua de vineri şi au făcut deja rezervări pentru o minivacanţă de cinci zile.
Potrivit unui sondaj realizat de Travelminit, în care a întrebat 200 de români din rândul clienţilor săi, 65% dintre respondenţi au confirmat că au în plan o vacanţă în România în perioada Rusaliilor, în timp ce 6% dintre ei spun că îşi vor petrece zilele libere în străinătate.
Pe de altă parte, 29% dintre cei chestionaţi susţin că încă nu au planuri de minivacanţă.
De asemenea, 56% dintre respondenţi vor să-şi petreacă vacanţa cu familia, 36% în cuplu, iar 8% singuri.
În ceea ce priveşte preţurile, tarifele la cazare au crescut cu 16% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
De exemplu, preţul mediu pentru o noapte de cazare în weekendul prelungit de Rusalii este de 296 lei / cameră dublă.
Minivacanţa de 1 iunie, în România. 86% dintre respondenţi sunt de părere că un concediu cu familia e întotdeauna o experienţă frumoasă
Preţul mediu pentru 2 persoane, 2 nopţi, începe de la 797 lei, preţul mediu pentru 2 adulţi, 2 copii, 2 nopţi, începe de la 1050 lei, iar preţul mediu pentru 2 adulţi, 2 copii, 3 nopţi începe de la 1430 lei.
Potrivit sondajului, când vine vorba despre vacanţele în familie, cei care călătoresc alături de copii ţin cont de următoarele criterii: 69% dintre voturi au mers către o cameră de tip Family, 49% dintre voturi sunt pentru piscină pentru copii, 27% dintre voturi au mers şi către opţiunea activităţilor pentru copii organizate la cazare, 38% dintre voturi au mers şi pentru un loc de joacă pentru cei mici, în timp ce 12% dintre voturi au mers către meniul dedicat copiilor.
În ceea ce priveşte starea de spirit din timpul vacanţei, 86% dintre respondenţi sunt de părere că un concediu cu familia e întotdeauna o experienţă frumoasă şi că nu se pot bucura cu adevărat de vacanţă fără familie.
În acelaşi timp, 12% dintre părinţi susţin că o vacanţă cu familia poate fi o adevărată provocare, iar numai 2% dintre ei spun că vacanţele în familie reprezintă un impediment pentru liniştea unui cuplu.
Sursa: MediaFax
ECONOMIE
Comisia Europeană a anunțat că NU prelungeşte măsurile de sprijin pentru preţurile la energie

Comisia Europeană (CE) a anunţat luni, 6 iunie 2023, că a decis să nu prelungească măsurile de sprijin pentru energie, introduse anul trecut, destinate să contracareze impactul preţurilor crescute, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la explozia preţurilor la petrol şi gaze, transmite Reuters.
Măsurile au contribuit la calmarea pieţelor de energie din Europa, a informat Executivul comunitar.
„Comisia Europeană confirmă că nu va propune o prelungire a acestor măsuri de criză” – printre acestea aflându-se măsuri de reducere a cererii de energie electrică, plafoane de venituri pentru centralele electrice şi reguli de stabilire a preţurilor cu amănuntul, a precizat Bruxelles-ul.
Preţurile la electricitate au scăzut acum la mai puţin de 80 euro/MWh, în timp ce preţul gazelor s-a stabilizat, astfel încât majorarea preţurilor energiei electrice din 2022 este considerată „mai puţin probabilă să aibă loc în următoarea iarnă”, susţine CE.
De asemenea, unele aspecte ale măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie sunt incluse în propunerile CE pe termen mai lung de ajustări structurale ale pieţei de electricitate.
Acele propuneri sunt menite să sporească utilizarea contractelor de energie cu preţ fix, să protejeze consumatorii de creşterile de preţ şi să accelereze tranziţia la energia regenerabilă, a precizat Comisia Europeană.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială

Potrivit declarațiilor vicepreședintei executivului UE pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, Comisia Europeană intenționează să impună cerința ca platformele online să identifice clar conținutul generat de inteligența artificială (AI) – imagini, sunete, texte – în scopul combaterii riscurilor dezinformării.
Această măsură are drept scop asigurarea transparenței și responsabilității în mediul online.
Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Acest cod, ce nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup.
”Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială. Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială
Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.
Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.
Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat” în cadrul codului de bune practici contra dezinformării.
Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, ce prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează. Agerpres

Banca Națională a României a anunțat vineri că rezervele valutare s-au înregistrat la nivelul de 53,082 miliarde de euro la data de 31 mai 2023. Aceasta înseamnă o scădere de 0,49% față de nivelul de 53,341 miliarde de euro înregistrat la 30 aprilie 2023.
În cursul lunii au avut loc intrări de 1,801 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.
De asemenea, au avut loc ieşiri de 2,060 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,110 miliarde euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2023 au fost de 59,192 miliarde euro, faţă de 59, 355 miliarde euro la 30 aprilie 2023.
Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro. Agerpres

Potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), se estimează că managerii vor înregistra o creștere a numărului de salariați în sectoarele construcțiilor și comerțului în următoarele trei luni.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% .
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold
conjunctural +16%).
În construcţii, potrivit estimărilor din luna mai 2023, se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +28%).
Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +34 %).
Creștere a numărului de salariați în construcții și comerț pentru următoarele trei luni. Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul
În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +11%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold
conjunctural +12%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +24%).
Conform estimărilor din luna mai 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%).
Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +10%).
(sursa: Mediafax)