Un bărbat şi o femeie din Capitală sunt acuzaţi de trafic de minori, pornografie infantilă, act sexual cu un minor, şantaj, violarea vieţii private şi inducerea în eroare a organelor judiciare, după ce ar fi recrutat o fată de 16 ani pentru prostituţie şi realizare de materiale pornografice.

Procurorii DIICOT împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară au efectuat, duminică, percheziţii la domiciliile celor două persoane vizate de această anchetă, de unde au fost ridicate 5 telefoane mobile, 1 laptop, 1 tabletă, 1 memory stick, 7 cartele SIM şi înscrisuri cu valoare probatorie în cauză, precum şi două ceasuri, în valoare de aproximativ 20.000 de lire sterline.

Potrivit DIICOT, în perioada noiembrie 2019 – aprilie 2020, două persoane (un bărbat şi o femeie) au întreprins demersuri în vederea recrutării unei minore în vârstă de 16 ani, în scopul obligării acesteia la practicarea prostituţiei şi realizarea de materiale pornografice în beneficiul lor.

În acest scop, bărbatul, în vârstă de 50 ani, profitând de situaţia financiară şi familială problematică a minorei, a indus-o pe aceasta în eroare, promiţându-i că îi va oferi ei şi mamei sale o viaţă lipsită de griji materiale.

Iniţial, pentru a-i câştiga încrederea fetei, bărbatul s-a prezentat ca fiind un prosper şi potent om de afaceri cu relaţii în rândul unor persoane cunoscute în showbizul românesc şi s-a oferit să îi ofere un loc de muncă la una dintre firmele pe care le administrează, precum şi să îi închirieze un apartament unde aceasta să poată locui cu mama sa în condiţii decente.

Toate aceste favoruri au urmărit în fapt obţinerea acceptului victimei de a întreţine relaţii sexuale cu el, iar ulterior de a se prostitua în beneficiul său patrimonial.

Profitând de starea de dependenţă pe care au indus-o victimei, cei doi au determinat-o să realizeze fotografii şi filmări, în care avea un comportament sexual explicit, pe care ulterior le-au stocat în sisteme informatice şi alte mijloace de stocare a datelor informatice şi le-au distribuit prin intermediul unor aplicaţii mobile de internet unor diverse persoane.

De asemenea, în scopul asigurării controlului permanent al activităţilor minorei, bărbatul a montat fără drept un sistem de supraveghere video, pe care l-a disimulat, în apartamentul pe care i-l oferise cu titlu de chirie acesteia şi unde locuia împreună cu mama sa.

„Elocvent este faptul că cei doi au creat un mecanism perfid de constrângere morală a victimei determinând o presiune psihică constantă şi intensă asupra acesteia pentru a o determina să rămână în permanenţă în sfera de influenţă a bărbatului, cu care să continue relaţia, dar în acelaşi timp să fie dispusă să întreţină raporturi şi acte sexuale cu diferite persoane, precum şi în scopul obţinerii unor sume de bani din activitatea de prostituţie pe care minora urma să o întreprindă în beneficiul său”, spun procurorii.

Astfel, cei doi au ameninţat victima atât în mod direct, cât şi prin intermediul unor conturi false pe care şi le-au creat pe diverse aplicaţii de socializare, că în cazul în care aceasta nu va presta serviciile sexuale solicitate, atât ea, cât şi mama ei vor fi evacuate din apartamentul închiriat, nu va mai fi susţinută financiar şi că materialele pornografice pe care le deţineau cu aceasta vor fi prezentate în public.

„Inventivitatea infracţională a celor doi s-a manifestat inclusiv prin crearea unui personaj imaginar care a contactat-o în mediul online pe minoră pentru a-i propune întreţinerea de relaţii sexuale contra cost şi care ulterior a devenit o formă de şantajare a acesteia, prin intermediul său fiindu-i transmise diverse mesaje de ameninţare.

În realitate, bărbatul încerca în acest mod să se asigure de faptul că minora nu va încerca să presteze eventuale servicii sexuale fără acordul său. Ulterior, pentru a-i determina o stare de vădită temere, acesta i-a comunicat că l-a ucis pe cel care ar fi încercat să o şantajeze, minora devenind în acest mod ‘complicele’ său la comiterea faptei de omor. Pentru a continua presiunea psihică asupra acesteia, au creat un alt personaj imaginar care s-a prezentat a fi sora celui ‘ucis’ şi care i-a solicitat victimei să se supună celor doi, în caz contrar urmând a sesiza organele de urmărire penală cu privire la implicarea ei în comiterea faptei de omor imaginare”, explică DIICOT.

În condiţiile în care persoana vătămată a refuzat să se mai conformeze dispoziţiilor acestora, în cursul lunilor martie şi aprilie 2020, cei doi au procedat la distribuirea prin intermediul unor aplicaţii mobile de comunicare prin internet a materialelor pornografice care o vizau, atât unor colegi de liceu, cât şi dirigintei victimei, utilizând în acest scop inclusiv adresa de e-mail a liceului frecventat de minoră.

DIICOT menţionează faptul că minora nu i-a precizat mamei sale sursa banilor destinaţi achitării chiriei apartamentului unde urmau să locuiască, menţionându-i că aceştia provin din activităţi de make-up pe care ea le desfăşura.

Ulterior, bărbatul, în scopul inducerii în eroare a organelor judiciare cu privire la gravitatea faptelor comise, a formulat o plângere penală împotriva minorei şi mamei sale, cunoscând că faptele sesizate nu sunt reale, scopul fiind în fapt acela de a recupera telefonul mobil al victimei, pe care acesta i-l oferise cadou, dar pe care erau stocate probe incriminatoare pentru el.

Odată cu sesizarea şi ulterior în cursul procesului penal, acesta a prezentat în faţa organelor judiciare probe neadevărate, în concret a falsificat şi trunchiat conţinutul conversaţiilor (mesajelor text) pe care le-a purtat cu persoana vătămată, în vederea susţinerii sesizării mincinoase, şi a ticluit probe nereale, inventând într-un mod abil împrejurarea că persoane din anturajul victimei ar fi avut cunoştinţă despre existenţa unei sesizări penale formulate de acesta împotriva persoanei vătămate. AGERPRES