În cursul zilei de ieri, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Craiova au acţionat pentru combaterea punerii în circulaţie de bancnote contrafăcute din cupiura de 50 de euro.

Astfel, poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate au desfăşurat 6 percheziţii domiciliare, în localităţile Piscu Vechi, Ghidici şi Poiana Mare din județul Dolj, la locuinţele folosite de trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 20 şi 27 de ani, bănuiţi de comiterea infracţiunilor de punerea în circulaţie de valori falsificate şi înşelăciune.

În urma activităţilor desfăşurate, poliţiştii au ridicat în vederea continuării cercetărilor 23 de bancnote din cupiura de 50 de euro, toate având aceeaşi serie, 2 laptopuri, un telefon mobil, 4 carduri bancare, precum şi 32.000 de lei şi 4.110 euro.

În baza probatoriului administrat, poliţiştii i-au reţinut pe cei 3 bărbaţi, faţă de care instanţa de judecată a dispus apoi măsura arestării preventive pentru 30 de zile.

Activităţile s-au desfăşurat sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat, iar la acestea au participat şi luptători din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale, precum şi poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Calafat şi Secţiei 10 Poliţie Rurală Poiana Mare.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere va pune în funcţiune, începând de vineri, 13 noi puncte fixe de control valabilitate rovinietă, prin intermediul cărora vor fi înregistrate vehiculele care circulă fără achitarea corespunzătoare a tarifului de utilizare (rovinieta), conform unui comunicat remis AGERPRES.

Punctele de control ce urmează a fi puse în funcţiune sunt amplasate în zona punctelor de trecere a frontierei Vărşand, Salonta, Borş, Urziceni, Petea, Halmeu, Galaţi, Oancea, Albiţa, Sculeni, Stânca, Rădăuţi Prut şi Siret.

Astfel, de vineri, vor fi 106 de puncte fixe de control valabilitate rovinietă pe întreaga reţea de drumuri naţionale şi autostrăzi. Punctele de control fac parte din SIEGMCR, sistemul informatic deţinut de CNAIR. AGERPRES

Fostul director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor, Ovidiu Constantin Dăescu, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fraudă cu fonduri europene.

Potrivit unui comunicat al DNA, transmis joi AGERPRES, procurorii din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Ovidiu Constantin Dăescu, la data faptelor director executiv al APM Bihor, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, incomplete sau inexacte, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi obţinere ilegală de fonduri, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În acelaşi dosar, au fost deferiţi justiţiei şi Farkas Szodoray-Paradi, la data faptelor funcţionar public, angajat al APM Bihor pe postul de manager de proiect, şi Cornelia Sim, consilier superior I în cadrul APM, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, incomplete sau inexacte, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, obţinere ilegală de fonduri, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi fals intelectual, în formă continuată.

Totodată, în faţa judecătorilor va ajunge şi un administrator al unei societăţi comerciale, pentru participaţie improprie la fals intelectual, în formă continuată, şi participaţie improprie la folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente sau declaraţii false, incomplete sau inexacte, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriu că Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, reprezentată de Ovidiu Constantin Dăescu, ar fi încheiat un acord de finanţare cu fonduri europene având ca obiect proiectul intitulat “Conservarea liliecilor în Pădurea Craiului, Bihor şi Munţii Trascău”.

“În acest context, în perioada 2010 – 2013, inculpaţii Dăescu Ovidiu Constantin, Farkas Szodoray – Paradi şi Cornelia Sim, director, respectiv angajaţi la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, ar fi întocmit, semnat şi înaintat Comisiei Europene şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului mai multe documente (cereri, adrese, state de plată estimative, necesar de credite bugetare, etc.) ce conţineau date nereale. Aceste date se refereau la situaţia angajaţilor în proiect, societatea care ar fi executat lucrările de închidere a peşterilor şi utilizarea unui autovehicul achiziţionat din fonduri nerambursabile (în realitate, autovehiculul mai sus menţionat a fost utilizat de inculpatul Ovidiu Constantin Dăescu în interes personal)”, spun anchetatorii.

O parte din documentele respective, arată DNA, ar fi fost semnate şi de reprezentantul unei societăţi comerciale, în calitate de executant al proiectului, deşi acesta ar fi ascuns faptul că, în realitate, lucrările ar fi fost executate de o societate subcontractantă, iar în cazul a trei peşteri – Tăşad, Fânaţe şi Ţiclului – s-ar fi schimbat soluţia tehnică convenită de părţile contractante (grilajele de închidere a acestor peşteri nefiind umplute cu beton).

“Prin aceste demersuri, beneficiarul fondurilor nerambursabile ar fi intrat, pe nedrept, în posesia sumelor de 2.919.498 lei şi 497.576 euro (2.133.003 lei)”, menţionează procurorii.

În cauză, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a comunicat faptul că solicită obligarea inculpaţilor la acoperirea prejudiciului, urmând să precizeze cuantumul exact al acestuia până la terminarea cercetării judecătoreşti.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bihor cu propunere de a se menţine măsurile asigurătorii dispuse în cauză. AGERPRES

Procurorii DIICOT au reţinut patru suspecţi, în urma unor percheziţii efectuate simultan în Germania, Turcia şi România, la membrii unui grup infracţional care a traficat ilegal 580 de migranţi.

Potrivit unul comunicat al DIICOT transmis, joi, AGERPRES, procurori din structura centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, au efectuat opt percheziţii domiciliare în judeţul Timiş, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în trafic de migranţi.

“În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2014 – 2018, grupul infracţional organizat cu caracter transfrontalier a acţionat în mod coordonat, în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de migranţi, prin organizarea deplasărilor frauduloase a cetăţenilor din Irak, Iran şi Siria către state din vestul Europei, prin îndrumarea, călăuzirea, transportul, transferul şi adăpostirea acestora, prin ţările de tranzit de pe rutele Irak/Iran/Siria – Turcia – Grecia/Bulgaria/Serbia – România, cu destinaţia finală Germania, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 2.000 euro şi 20.000 euro/persoană”, se arată în comunicat.

În noiembrie 2018 a fost încheiat un acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă, formată din autorităţile judiciare din România, Germania, Marea Britanie şi Ungaria.

“În urma cercetărilor, s-a stabilit că transporturile de migranţi ce ajungeau pe teritoriul României plecau din Timişoara către ţările din vestul Europei, se derulau pe parcursul a cel puţin 20 de ore până la destinaţie şi erau efectuate de cele mai multe ori cu mijloace de transport de tip camion. Migranţii erau ascunşi pe parcursul acestor călătorii în interiorul remorcilor, printre mărfurile transportate. Persoanele astfel transportate nu aveau acces pe parcusul călătoriei la mâncare, apă şi acces la toaletă. În anumite situaţii, din cauza lipsei oxigenului, dar în ciuda temperaturilor mai scăzute, migranţii preferau să taie părţi din prelata remorcii pentru a ventila spaţiul în care se aflau”, a explicat DIICOT.

Miercuri au fost efectuate percheziţii simultane pe teritoriile Germaniei, Turciei şi României. În urma acţiunilor din ţara noastră, la sediul DIICOT – Structura Centrală au fost aduse, în vederea audierii, patru persoane suspectate că au sprijinit gruparea infracţională.

Cei patru suspecţi au fost reţinuţi pentru 24 de ore şi urmează să fie prezentaţi joi în faţa magistraţilor de la Tribunalul Bucureşti, cu propunere de arestare preventivă.

DIICOT menţionează că doi poliţişti români au participat la cele cinci percheziţii efectuate pe teritoriul Germaniei, iar doi omologi din Germania au acţionat la percheziţiile efectuate pe teritoriul ţării noastre.

“În urma investigaţiilor desfăşurate, patru persoane (şoferi) au fost deja condamnate în Germania la pedepse cuprinse între un an şi opt luni şi cinci ani de închisoare, o altă persoană a fost trimisă în judecată de autorităţile maghiare, iar liderul grupării a fost arestat pe teritoriul Marii Britanii, în baza unui mandat internaţional emis de autorităţile germane şi urmează a fi extrădat. În acelaşi timp, autorităţile din Turcia au emis mandate de arestare pe numele a 14 suspecţi bănuiţi că ar fi sprijinit gruparea infracţională, iar o altă persoană (membru al grupării transfrontaliere cu atribuţii de organizare al transporturilor frauduloase de migranţi pe segmentul Serbia – România, România – Germania a fost reţinută pe teritoriul Greciei”, se mai arată în comunicat.

Conform sursei citate, în cadrul anchetei, a fost documentată activitatea infracţională a unui număr total de 36 de suspecţi, care ar fi reuşit să organizeze de traficarea ilegală a 580 de migranţi depistaţi pe teritoriile Germaniei, Ungariei şi României. Sumele de bani obţinute din desfăşurarea activităţilor infracţionale se ridică la aproximativ 2 milioane de euro.

Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul IGPR, acţiunea fiind desfăşurată cu sprijinul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române – Brigada Specială de Intervenţie Bucureşti “Vlad Ţepeş”. Suportul financiar şi logistic a fost asigurat de către Eurojust, la sediul căruia a funcţionat o celulă operativă, pentru coordonarea activităţilor din teren şi schimbul în timp real de date şi informaţii, a menţionat DIICOT. AGERPRES