Marți s-a vândut la licitație, pentru suma de 6.000 de lire sterline (8.240), cu 4.000 de lire peste valoarea estimată, o casetă demo care conține melodii nedifuzate până acum ale trupei britanice Radiohead.

Caseta, datând din perioada 1987-1988, conţine trei melodii necunoscute publicului, compuse şi înregistrate de pe vremea când trupa se intitula On A Friday.

Caseta conţine note scrise mână, iar designul copertei sale a fost realizat de liderul trupei britanice, Thom Yorke.

Melodiile, intitulate ”Promise Me”, ”Boy In A Box” şi ”These Chains”, datează se pare din perioada în care membrii grupului absolviseră şcoala, dar înainte de a semna un contract cu casa de discuri EMI.

Caseta mai include şi piesele ”Happy Song”, ”To Be A Brilliant Light”şi ”Sinking Ship”.

Vânzătorul nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea, dar a precizat pentru casa de licitaţii Omega Auctions că a primit caseta de la unul dintre membrii trupei în anii 1990.

Trupa On A Friday a fost înfiinţată în oraşul Abingdon, din comitatul Oxfordshire, în centrul Angliei, în 1985. A semnat un contract de înregistrare cu EMI în 1991 după care şi-a schimbat denumirea în Radiohead.

Formaţia a devenit ulterior celebră îndeosebi datorită unor piese precum ”Creep”, ”No Surprises” şi ”High and Dry”.

Caseta este al doilea cel mai scump obiect de colecţie din lumea muzicală vândut marţi de casa de licitaţii Omega Auctions, după ce un poster original cu trupa Sex Pistols din timpul turneului de promovare a single-ului “Anarchy in the UK”, desfăşurat în 1976, s-a vândut cu 7.000 de lire sterline.

AGERPRES

Regatul Unit a anunţat miercuri noi măsuri pentru a reduce deplasările, persoanele care doresc să iasă din ţară trebuind să completeze un formular în care explică motivul călătoriei, transmit Reuters şi dpa.

De asemenea, cetăţenii Regatului Unit ce revin în ţară din 22 de state incluse pe ”lista roşie” vor trebui să stea în izolare în hoteluri speciale timp de 10 zile înainte de a merge la domiciliu. Celorlalţi călători ce provin din cele 22 de ţări le va fi refuzată intrarea pe teritoriul Regatului Unit.

Premierul Boris Johnson a declarat în faţa parlamentarilor că în respectivele 22 de ţări – printre care Portugalia, Africa de Sud şi state din America de Sud – au fost semnalate noi tulpini ale coronavirusului.

Johnson a adăugat că ”găzduirea furnizată de guvern”, precum hoteluri, va fi utilizată pentru carantina oamenilor, ceea ce sugerează că persoanele vizate de această măsură nu vor trebui să-şi achite cazarea din propriile buzunare.

Şeful executivului britanic a precizat că planurile ”graduale şi etapizate” privind ieşirea Angliei din carantină vor fi publicate în săptămâna care începe în 22 februarie.

Planul iniţial de redeschidere a şcolilor în februarie a fost amânat până în 8 martie.

La rândul său, ministrul de interne Priti Patel a explicat că ”este evident că încă există prea mulţi oameni care vin şi ies din ţară, în fiecare zi”.

”Vom introduce o nouă cerinţă, aceea că oamenii care doresc să călătorească trebuie să completeze întâi o declaraţie privind motivul pentru care trebuie să facă deplasarea”, a spus Patel. AGERPRES

Un fost agent de poliţie, în prezent pensionar, a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals intelectual, a informat, miercuri, Biroul de presă al Serviciului Judeţean Anticorupţie (SJA) Gorj.

Potrivit sursei citate, la data de 21 ianuarie, Curtea de Apel Craiova a condamnat definitiv un inculpat (agent de poliţie la data comiterii faptelor, în prezent pensionar), la 4 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită (4 acte materiale) şi a infracţiunii de fals intelectual (2 acte materiale).

Totodată, instanţa a hotărât aplicarea unei pedepse complementare, constând în interzicerea exercitării dreptului de a exercita profesia de poliţist pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

Aceeaşi sursă precizează că poliţistul condamnat este ultimul din cei 12 agenţi de poliţie cercetaţi într-o cauză penală, constituită în anul 2015, privind fapte de corupţie, asupra căruia instanţa de judecată s-a pronunţat definitiv.

Dosarul a fost instrumentat de către poliţiştii anticorupţie ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Gorj, la delegarea şi sub coordonarea directă a procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Faptele comise de către fostul agent de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj – Poliţia Oraşului Turceni (în prezent pensionar), în aproximativ 3 luni din perioada 2014-2015, au constat în pretinderea/primirea de sume de bani, în schimbul încălcării atribuţiilor de serviciu, în contextul constatării săvârşirii unor nereguli la regimul circulaţiei rutiere (în trei situaţii), respectiv o situaţie în care poliţistul menţionat nu a efectuat corespunzător verificarea documentelor de provenienţă a cărbunelui transportat ori nu a aplicat măsuri complementare sancţionării contravenţionale care s-ar fi impus.

În cauză, la data de 12 octombrie 2015, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică a dispus trimiterea în judecată a 17 inculpaţi (8 în stare de arest preventiv şi 9 sub control judiciar), dintre care 12 agenţi de poliţie de la IPJ Gorj, cercetaţi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual şi alte 5 persoane fără calitate specială, cercetate sub învinuirea de furt calificat şi tăinuire, majoritatea în formă continuată.

Agenţii de poliţie cercetaţi (11 de la Poliţia oraşului Turceni şi unul din cadrul unui post de poliţie arondat subunităţii de poliţie) activau în domeniul ordine publică, respectiv desfăşurau activităţi de poliţie rutieră pe raza oraşului Turceni, iar faptele acestora (71 acte materiale şi o situaţie de complicitate) au fost comise în intervalul 30 noiembrie 2014 – 1 martie 2015. AGERPRES

Premierul Florin Cîțu dă asigurări că pensiile vor fi în acest an mai mari decât anul trecut, însă nu precizează clar, deocamdată, cu cât va crește punctul de pensie: „pensiile trebuie bazate pe contributivitate. Vom vedea care va fi forma finală”.

Cheltuielile cu pensiile cresc în acest an cu aproape 8 miliarde de lei, a spus premierul, miercuri.

„Până să începem orice anul acesta deja cresc cheltuielile cu opt miliarde de lei de la majorarea punctului de pensie din septembrie și alocațiile cu încă 2,3 milioane de lei. Deci suplimentăm bugetul din anul acesta fără să facem nimic cu aproape 11 miliarde de lei, adică 1,1% din PIB”, afirmă Florin Cîțu, conform Mediafax.

Pensiile de anul acesta vor fi mai mari decât pensiile de anul trecut, este cert, iar bugetul se construiește pe legislația în vigoare.

Întrebat cu cât se va majora punctul de pensie, până la urmă, dacă a fost stabilit un prag până la care crește punctul de pensie, premierul a răspuns: „Noi am anunțat că vom face o legislație în ceea ce privește pensiile, o să fie modificată pentru că sunt multe probleme acolo. Noi, ca și coaliție, avem obiective foarte clare: pensiile să fie bazate pe contributivitate. Vom vedea care va fi forma finală, dar repet, anul acesta pensiile vor fi mai mari decât anul trecut”.

Chestionat dacă susține punctul de vedere al lui Ludovic Orban, care spunea că pensiile ar trebui să crească cu inflația de anul trecut plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie, Cîțu a spus că susține propriul său punct meu de vedere: „Acela în care spun foarte clar că pensiile anul acesta sunt mai mari decât anul trecut”.

„Bineînțeles că ne uităm la mai multe variante când discutăm despre pensii, ne uităm mai mult la o dimensiune pe termen lung pentru că orice se întâmplă anul acesta are implicații pentru anii următori și de aceea trebuie să trecem la o bugetare multianuală”, a afirmat premierul.