Connect with us

ECONOMIE

400.000 de contracte de muncă sunt suspendate. Ministrul Muncii a prezentat procedura simplificată pentru plata ajutorului de şomaj

Publicat

ministrul muncii

Un număr de 400.000 de contracte de muncă sunt suspendate în prezent, a declarat vineri ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, la Digi 24.

Aceasta a apreciat că cei mai mulţi dintre angajaţii cu contracte suspendate se vor regăsi probabil pe listele pe care angajatorii urmează să le depună la Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru salariaţi.

„Situaţia ne arată că sunt în acest moment 400.000 de contracte de muncă cu suspendare de activitate, ceea ce înseamnă că cel mai probabil cele mai multe din aceste persoane se vor regăsi pe solicitările angajatorilor (de acordare a şomajului tehnic – n. r.), dar asta nu înseamnă că toate aceste persoane se vor regăsi acolo.

Rămâne să vedem la începutul lunii aprilie pentru prima parte de plată, şi anume pentru 16 – 31 martie, prin solicitările adresate de angajatori, respectiv vom vedea la începutul lunii mai pentru perioada 1 aprilie – 16 aprilie. Reamintesc că decretul domnului preşedinte prin care s-a stabilit starea de urgenţă acoperă perioada 16 martie – 16 aprilie. Ca atare, angajatorii prezintă o primă situaţie aferentă perioadei 16 martie – 31 martie şi a doua situaţie de îndată ce se închide fiscal luna martie, respectiv a doua solicitare va fi începând cu 1 mai pentru perioada 1 aprilie – 16 aprilie”, a declarat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a prezentat, vineri, procedura simplificată pentru accesarea de către angajatori a fondurilor puse la dispoziţie de stat pentru plata şomajului tehnic.

Astfel, plata se va realiza în maximum 15 zile de la depunerea documentelor la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, a anunţat vineri Violeta Alexandru.

„Am simplificat procedura prin care companiile pot avea acces la resursele guvernamentale care să le permită să acorde angajaţilor fondurile pentru şomaj tehnic. Am decis să propun echipei guvernamentale completarea Ordonanţei 30/2020, primul act normativ care se referea la şomajul tehnic, urmare a semnalelor pe care le-am primit din partea sindicatelor, patronatelor, companiilor. Au fost mii de mesaje care au ajuns la Guvern, la Ministerul Muncii, la cabinetul premierului prin care oamenii ne-au făcut sugestii din practică legate de procedura privind accesul la resursele guvernamentale pentru şomajul tehnic. Pentru solicitările adresate de companiile a căror activitate a fost încheiată ca urmare a deciziilor autorităţilor, respectiv pentru companiile a căror activitate este afectată de această epidemie total sau parţial, pe baza unei cereri însoţite de o declaraţie simplă, la care se ataşează lista angajaţilor pentru care deja s-a dispus măsura întreruperii temporare a activităţii, în sensul de intrare în şomaj tehnic, se pot depune documentele la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, astfel încât să poată beneficia de fondurile alocate de Guvern pentru aceste costuri. Procedura a fost simplificată şi în sensul reducerii termenului până la care se efectuează plăţile, respectiv de îndată ce actele sunt depuse la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, în maximum 15 zile, spre deosebire de prevederea iniţială care se referea la 30 de zile, agenţiile vor efectua plăţile pentru angajator”, a arătat vineri ministrul Muncii, într-o conferinţă susţinută la Guvern.

Ea a subliniat că primul pas pe care trebuie să îl facă fiecare angajator este să îşi pregătească documentele astfel ca, la începutul lunii aprilie, pentru perioada 16 – 31 martie, să aibă documentele gata, să le prezinte la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în vederea efectuării plăţilor.

Totodată, Violeta Alexandru a explicat că angajatorii nu trebuie să avanseze de la ei plăţile pentru şomaj tehnic.

„Fac precizarea că angajatorii nu trebuie să avanseze de la ei plăţile pentru şomaj tehnic. Tocmai aceasta este facilitatea pe care a pus-o la dispoziţie Guvernul: plăţile se vor face direct de către AJOFM, astfel încât la începutul lunii aprilie angajatorii să dispună de fonduri pentru acoperirea costurilor de şomaj tehnic. La fel se va întâmpla şi la începutul lunii mai, pentru perioada aferentă lunii aprilie, anume 1-16 aprilie, aşa cum sunt reglementate cele două perioade, cea din martie şi din aprilie de decretul domnului preşedinte. (…) Nu trebuie să plătească nimeni din propriile resurse, urmând să le deconteze de la ANOFM, dacă este angajator cu contracte individuale de muncă, respectiv de la ANPIS, dacă lucrează cu alte forme contractuale. Nu trebuie să plătească (angajatorii, n.r.) de la dânşii, urmând să primească fondurile înapoi. Procedura este că depun aceste documente la începutul lunii aprilie pentru perioada din luna martie acoperită de decret, şi vor primi în cel mai scurt timp banii. Aş vrea să lămuresc acest aspect: nu este vorba de decontarea banilor, ci fiecare angajator se prezintă cu această situaţie, respectiv fiecare PFA sau persoană care lucrează în altă formă contractuală, urmând să primească banii în cel mai scurt timp”, a afirmat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a subliniat că declaraţiile depuse de angajatori nu vor fi verificate momentan de autorităţi
„Aceste reglementări au plecat de la următoarea premisă: avem totală încredere în români. Faptul că am simplificat procedurile înseamnă că avem încredere în angajatori, respectiv în Persoanele Fizice Autorizate, în persoanele care desfăşoară activităţi pe alte forme de muncă legale, că ceea ce ne vor declara dânşii corespunde cu realitatea. Declaraţia pe proprie răspundere vă arată că Guvernul pleacă de la premisa de încredere faţă de toţi cei care vor solicita fonduri guvernamentale. (…) Nu vom face verificări în această perioadă. De aceea insist pe componenta de încredere pe care o avem în români. Eventuale verificări se vor face ulterior, pe baza unui eşantion pe care îl avem în vedere, dar după ce depăşim această perioadă critică. Avem încredere că informaţiile pe care ni le daţi sunt informaţii corecte, care reflectă realitatea. (…) Reiau apelul la toţi angajatorii, toate persoanele care doresc să beneficieze de această resursă pe care statul o pune la dispoziţie în acest moment: pregătiţi documentele, astfel încât la începutul lunii aprilie să poată fi depuse la cele două instituţii-cheie şi să primiţi fondurile în cel mai scurt timp”, a declarat Violeta Alexandru. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe