Connect with us

SOCIAL

Moaşte ale episcopilor martiri beatificaţi de papa Francisc, în Catedrala ”Sf. Nicolae” din Oradea

Publicat

Catedrala „Sfântul Nicolae” din Oradea a primit, duminică, moaşte ale episcopilor martiri beatificaţi de papa Francisc pe 2 iunie la Blaj, în cadrul unei celebrări arhiereşti.

„Este vorba despre relicve de gradul I sau bucăţi simbolice din osemintele episcopilor martiri Iuliu Hossu, Vasile Aftenie şi Ioan Bălan. Aceştia au fost singurii dintre cei şapte episcopi greco-catolici beatificaţi de papa Francisc pe 2 iunie, la Blaj, cărora le-a fost cunoscut cu precizie locul în care au fost înmormântaţi – Cimitirul Bellu catolic din Bucureşti – şi au putut fi obţinute rămăşiţele trupeşti. De asemenea, va exista o relicvă de gradul II din tunica fericitului episcop Valeriu-Traian Frenţiu, episcop de Oradea, Evanghelia şi potirul Preasfinţiei Sale, cu care a celebrat şi Sfântul Părinte la Blaj”, a precizat purtătorul de cuvânt al Episcopiei greco-catolice de Oradea, Mihaela Caba-Madarasi.

Programul a început, cu câteva minute înainte de ora 10, cu o procesiune a moaştelor, depuse într-o casetă aurită, urmată de Sfânta Liturghie arhierească oficiată de episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, cu participarea nunţiului apostolic în România, mons. Miguel Maury Buendia, şi a episcopului romano-catolic de Oradea, László Bocskei, împreună cu un sobor de preoţi ai Eparhiei de Oradea, dintre care 20 împlinesc 25 de ani de la hirotonirea întru preoţie.

Originea venerării sfinţilor în tradiţia creştină este foarte veche. Încă din primele secole, creştinii au asociat memoria lui Cristos cu cea a martirilor săi (din greacă – martyr, aceeaşi etimologie ca „martor”), cei care şi-au mărturisit propria credinţă în El cu preţul vieţii lor.

„În acest comportament, nu a existat nicio conotaţie idolatră şi nici nu ar putea fi recunoscute abateri spre superstiţie. Veneraţia s-a născut spontan, pe baza pietăţii (pietas) faţă de sfinţi, care a caracterizat istoria umanităţii încă de la început, ca reacţie la persecuţiile împotriva adepţilor Mântuitorului. În faţa rămăşiţelor trupeşti ale martirilor, de fapt creştinii au căutat prin venerare şi rugăciuni puterea de a urma exemplul şi curajul lor de consecvenţă în credinţă. În centrul credinţei creştine se află Isus Cristos, cel pentru care sfinţii şi martirii şi-au dăruit întreaga viaţă,” a mai declarat reprezentanta episcopiei.

Moaştele vor fi aşezate într-un relicvariu, care va rămâne în Catedrala „Sf. Nicolae” din Oradea spre venerare, urmând ca apoi să ajungă, pe rând, în parohiile Eparhiei de Oradea printr-un pelerinaj dedicat lor. AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

EVENIMENT

Salariații disponibilizați de la Complexul Energetic Hunedoara vor primi bani de la Guvern

Publicat

complex energetic hunedoara sursa foto gov.ro
sursa foto: gov.ro

Guvernul a aprobat hotărârea privind alocarea unei sume din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022 pentru plata venitului lunar de completare de care beneficiază persoanele disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara, aflată în insolvenţă.

Astfel, Executivul a aprobat alocarea sumei de 1,38 milioane lei pentru 242 persoane disponibilizate de la Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA, în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2019 cu modificările şi completările ulterioare.

Alocarea sumei pentru plata venitului lunar în completare se realizează din bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2022.

Prin Planul de disponibilizare al Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, este prevăzută disponibilizarea unui număr de 360 persoane, dintre care 118 persoane sunt pensionabile.
Guvernul arată că restrângerea activităţii acestei societăţi în insolvenţă vine în contextul în care România se pregăteşte să implementeze un plan de acţiune privind tranziţia în regiunile carbonifere, de decarbonizare, de reorganizare şi restrângere a activităţii, în care operatorii economici să aplice măsuri de trecere la producţia de energie din surse regenerabile sau mai puţin poluante şi chiar măsuri de lichidare a unor segmente de activitate.

Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Ravagii în Deltă: Tot mai multe lacuri au secat integral din cauza secetei

Publicat

seceta sursa alba24 scaled e1659959957765 1000x600.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Şase lacuri din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) au secat integral, iar alte 18 au înregistrat în ultima lună o scădere a nivelului apei cu cel puţin 50%, din cauza secetei, a debitului scăzut al Dunării sau a lucrărilor de decolmatare, iar în consecinţă tot mai mulţi pescari comerciali doresc să-şi desfăşoare activitatea pe fluviu sau în Marea Neagră.

Directorul executiv al Administraţiei RBDD, Viorica Bîscă, a declarat pentru AGERPRES că în ultima lună efectele secetei s-au accentuat la nivelul complexelor lacustre din Rezervaţie.

„Situaţia este din ce în ce mai gravă, pentru că, dacă acum o lună, erau zone în care apa atingea 40-60 de centimetri, acum sunt zone secate 100%.

În afara de zona Sărături Murighiol, care secase încă de acum cel puţin o lună, în momentul de faţă avem lacurile Purcelu, Morunu, Babinţi care sunt secate 100%.

Ca să nu mai vorbim de canale care sunt secate, ca de exemplu cel care înconjoară Dunavăţu de Jos. (…) Sunt canale care pot fi traversate cu piciorul, ceea ce nu e bine deloc pentru tot ce înseamnă biodiversitate. Lipsa apei automat influenţează tot ce înseamnă starea de conservare a speciilor şi habitatelor.

Ravagii în Deltă: Tot mai multe lacuri au secat integral din cauza secetei. Ce a afirmat Viorica Bîscă

Fără apă, resursa piscicolă nu are cum să trăiască, motiv pentru care au fost zone în care eutrofizarea dusese la o cantitate atât de mare de plante care erau asimilate de peşti, iar automat peştele mirosea”, a afirmat Viorica Bîscă.

În acest context, s-au înregistrat şi cazuri de mortalităţi piscicole, iar pescarii şi-au schimbat uneltele şi locurile de desfăşurare a activităţii.

„Există zone în care activitatea de pescuit nu se mai poate face cu anumite scule. Devine problematică inclusiv folosirea cuştilor pentru raci, mai ales în zonele în care nivelul apei este de 10 sau 20 de centimetri.

Normal că în momentul de faţă mai mulţi pescari îşi doresc să fie pe Dunăre sau la Marea Neagră, unde îşi pot desfăşura activitatea. Automat, cota pe care o vor putea realiza anul acesta va trebui recalibrată şi regândită.

Vom vedea ce va spune şi studiul de evaluare care în câteva luni trebuie să fie gata, studiu care va arăta ce resurse piscicole vor putea fi capturate anul viitor.

Studiul se face pe resursa existentă la momentul de faţă”, a mai spus directoarea executivă a Administraţiei RBDD.

Viorica Bîscă a precizat că lucrările de decolmatare care se realizează în această perioadă în Rezervaţie sunt doar o soluţie parţială.

„Poate că lucrările de decolmatare care au loc în această perioadă vor reuşi să echilibreze nivelul în anumite zone, dar atât timp cât debitul Dunării pe ansamblu nu creşte considerabil, e greu de crezut că într-un timp scurt se va ridica nivelul apei pe tot ce înseamnă lacuri sau canale din Deltă”, a conchis Viorica Bîscă.

Ravagii în Deltă: Tot mai multe lacuri au secat integral din cauza secetei. Ce arată o situație elaborată de instituție

Potrivit unei situaţii elaborate de instituţie, şi lacurile Toplolca şi Trofilca au secat 100%, iar lacul Câşla de la marginea oraşului Tulcea a secat în proporţie de 90%.

„În cazul lacului Câşla, probabil că decolmatarea unor canale a condus apa mai mult spre alte zone, iar cea mai înaltă a rămas fără apă”, a explicat reprezentanta Administraţiei RBDD.

Per total, 24 de lacuri din RBDD au un nivel al apei scăzut cu cel puţin 50%, iar alte cinci lacuri sunt secate în proporţie de cel puţin 25%, potrivit sursei citate.

Administraţia RBDD a lansat, începând cu luna noiembrie a anului 2020, trei proiecte care vizează decolmatarea unor canale cu o lungime totală de circa 150 de kilometri.

Toate proiectele sunt realizate în parteneriat cu Institutul Naţional Delta Dunării şi Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, sunt finanţate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare şi se vor încheia la finele anului 2023. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Trei apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru integrarea românilor pe piaţa muncii

Publicat

marcel bolos.jpg
Arhivă foto

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), prin cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, a lansat marţi trei apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru sprijinirea calificării profesionale pentru meserii de bază şi integrarea pe piaţa muncii a persoanelor vulnerabile.

„Ne confruntăm cu următoarea situaţie: pe fondul condiţiilor dificile generate de criza economică la care se adaugă progresul tehnologic şi, nu în ultimul rând, îmbătrânirea populaţiei, economia românească trebuie să gestioneze probleme serioase în domeniul utilizării forţei de muncă, cu o serie de distorsiuni pe piaţa muncii, care se traduc prin coexistenţa unui deficit de forţă de muncă.

Venim cu acest pachet de măsuri personalizate de 117 milioane de euro pentru a răspunde nevoii de creştere a gradului de informare şi educare a populaţiei, adresate mai ales celor vulnerabili.

În acelaşi timp, reuşim astfel să susţinem meseriile de bază din economia naţională”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

Trei apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru integrarea românilor pe piaţa muncii. Care este primul apel

Potrivit unui comunicat al MIPE, remis AGERPRES, primul apel lansat marţi este apelul competitiv „Îmbunătăţirea nivelului de competenţe profesionale şi creşterea gradului de ocupare a şomerilor şi persoanelor inactive în corelare cu nevoile pieţei muncii”, aferent Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, în valoare de 60 de milioane de euro.

Cel de-al doilea este apelul non-competitiv „Stimularea mobilităţii şi subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomeri şi persoane inactive, persoane de etnie Romă, persoane din mediul rural”, aferent Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, în valoare de 50 de milioane de euro, iar cel de-al treilea apelul non-competitiv „Măsuri pentru tinerii NEET II- Subvenţionarea locurilor de muncă”, aferent Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, Axa Prioritară 2 – Îmbunătăţirea situaţiei tinerilor din categoria NEETs, în valoare de 7 milioane de euro.

„România încă se confruntă cu provocări majore pe piaţa muncii, atât în ceea ce priveşte ocuparea, cât şi sărăcia. Sunt probleme cauzate, pe deoparte de contextul economic general, dar şi de legătura slabă a sistemului de educaţie cu cererea reală de competenţe şi lipsa de experienţă în muncă, fapt care duce la rate reduse de inserţie pe piaţa muncii.

Prin lansarea acestor apeluri de proiecte ne concentrăm asupra priorităţilor imediate pentru România, reprezentând o sursă importantă de investiţii privind ocuparea forţei de muncă, educaţia, combaterea sărăciei şi sprijinirea serviciilor sociale”, a transmis secretarul de stat Bogdan Simcea.

Trei apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru integrarea românilor pe piaţa muncii. În cadrul primului apel se vor finanța programe de formare în meserii necesare angajatorilor ce activează în mai multe domenii

În cadrul primului apel se vor finanţa programe de formare în meserii necesare angajatorilor ce activează în unul din următoarele sectoare economice: turism şi eco-turism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, construcţii, industrie auto şi componente, procesarea alimentelor şi a băuturilor, sănătate şi produse farmaceutice, energie şi management de mediu, bioeconomie (agricultura, silvicultură, pescuit şi acvacultură), biofarmaceutică şi biotehnologii.

„Proiectele se adresează unui grup ţintă de aproximativ 6.000 de beneficiari, şomeri şi persoane inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie.

Bugetul total al apelului este de 60 de milioane de euro, iar activităţile eligibile sunt: servicii de informare şi consiliere profesională, servicii de mediere a muncii, programe de formare profesională, evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale”, se menţionează în comunicat.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau şomeri de lungă primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

Trei apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru integrarea românilor pe piaţa muncii. Până când pot fi depuse cererile

Potrivit sursei citate, cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de marţi, 20 septembrie, până la de 20 octombrie 2022, ora 16: 00.

Apelul de proiecte pentru măsuri de ocupare pentru regiunile mai puţin dezvoltate vizează regiunile mai puţin dezvoltate şi se adresează unui grup ţintă care cuprinde şomeri şi persoane inactive, cu accent pe şomerii de lungă durată, lucrători vârstnici (55-64 ani), persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educaţie, cetăţeni români aparţinând minorităţii romă, persoanele din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistenţă şi semi-subzistenţă.

Bugetul total este de 50 milioane de euro, iar măsurile de ocupare finanţate includ stimulente financiare (subvenţii) pentru a crea noi locuri de muncă sau a le ocupa pe cele existente cu persoane din grupurile vulnerabile, prime de mobilitate şi de activare pentru persoanele care găsesc un loc de muncă într-o altă zonă/regiune. Cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la 30 septembrie 2022, ora 16:00.

Trei apeluri de proiecte, în valoare totală de 117 milioane de euro, pentru integrarea românilor pe piaţa muncii. Căror tineri se adresează sprijinul pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii

În ceea ce priveşte sprijinul pentru integrarea tinerilor pe piaţa muncii, acesta se adresează tinerilor NEETs absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, cu vârsta între 16-29 ani, cu domiciliul sau reşedinţa în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Vest, înregistraţi şi profilaţi de către Serviciul Public de Ocupare, cu accent pe tinerii NEET din mediul rural şi cei aparţinând minorităţii rome.

„Sunt acordate subvenţii angajatorilor care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, pe o perioadă de 12 luni, în cuantumul de 2.250 lei, stabilit prin Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

Bugetul total al apelului este de 7 milioane de euro, iar cererile pot fi depuse în sistemul informatic MySMIS 2014 începând de astăzi până la 30 septembrie 2022, ora 16:00. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Încă o veste proastă: Preţul cărnii de porc s-ar putea dubla

Publicat

Prețul cărnii s-ar putea dubla în perioada următoare, avertizează unul dintre cei mai mari fermieri din România. Dimitrie Muscă spune că prețul cărnii de porc s-ar putea mări considerabil din cauza scumpirii energiei și a furajelor.

De asemenea, din cauza pestei porcine africane, care a redus efectivele de animale, în ţară s-ar mai produce doar 15% din consumul de carne, ceea ce ar duce la dublarea prețului.

Directorul Combinatului Agroindustrial (CAI) Curtici, Dimitrie Muscă, a declarat că scumpirea alimentelor „are loc galopant”, iar carnea de porc urmează să se scumpească tot mai mult.

„Principala cauză sigur că este creşterea preţurilor furajelor, dar nu mai puţin creşterea preţului la energia electrică şi la gazul metan care se foloseşte în agricultură, mai ales acolo unde avem industrializare, pentru că abatorizare, fabrică de lapte, pâine, nu se pot face fără gaz.

Preţul porumbului a crescut la 1,5 – 1,6 lei, dar nu este la cel mai înalt nivel la care ar urma să fie”, a spus Muscă.

În cazul cărnii de porc, fermierul a spus că o altă cauză majoră pentru scumpirile care au avut loc şi vor urma este pesta porcină africană, care a redus efectivele de porci din România, iar „la ora actuală se importă circa 85% din carnea de porc consumată în România”.

Încă o veste proastă: Preţul cărnii de porc s-ar putea dubla. Pesta porcină, principalul motiv de scumpire. Autoritățile, acuzate că nu au luat măsuri

Directorul CAI Curtici consideră că autorităţile nu a luat măsuri suficiente pentru a se combate pesta porcină, iar porcii mistreţi sunt în continuare principalul vector de răspândire a bolii.

„Nu au făcut dezinfectare, nu au făcut îngroparea cadavrelor din pădure (ale porcilor mistreţi – n.r.).

Toate ţările din Europa fac goană pentru a distruge şi a preîntâmpina răspândirea pestei porcine africane, la noi mistreţul s-a dovedit foarte clar că a fost vectorul cel mai important. Nu gospodăriile populaţiei au fost cel mai important vector, pentru că la gospodării se intervine foarte uşor, repede vin DSV-urile şi omoară porcii şi au rezolvat problema.

Dacă n-ar mai fi acest vector care este mistreţul, în mod sigur am putea stăpâni această treabă”, a spus Muscă.

El crede că „singura şansă” este ca populaţia de mistreţi să fie „distrusă în totalitate”, iar repopularea să se facă după câţiva ani, când pesta a dispărut complet din România.

În 2021, peste 20.000 de porci dintr-o fermă a CAI Curtici au fost ucişi preventiv din cauza pestei porcine africane.

Acesta a mai declarat că „preţul cărnii de porc se va dubla” şi „se va ajunge ca un cotlet sau ceafă să fie 40 lei kilogramul, unde era 20 – 22 de lei”.

„Se va duce (preţul – n.r.) pentru că noi nu mai avem (carne – n.r.) dacă noi astăzi mai producem 15%, este o realitate cruntă”, a spus Muscă.

Agerpres

Citește mai departe