Connect with us

ECONOMIE

MODIFICĂRI la Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală. Reguli noi la regimul fiscal al autoturismelor de serviciu și telemuncă

Publicat



contabilitate

În Monitorul Oficial din 21 decembrie au fost publicate două legi importante care aduc modificări Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală (Legea 295 şi Legea 296), conform Contzilla.ro, citat de ZF.

Cele mai semnificative măsuri fiscale astfel introduse sunt:

1. Definirea noţiunii de grup fiscal în domeniul impozitului pe profit şi a regulilor de consolidare fiscală a profitului la nivel de grup. Fiecare membru al grupului fiscal va determina rezultatul fiscal în mod individual, iar rezultatul fiscal consolidat al grupului fiscal se va determina prin însumarea algebrică a rezultatelor fiscale determinate în mod individual de fiecare membru al grupului fiscal. Rezultatul fiscal consolidat pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal consolidat negativ este pierdere fiscală.

2. Decalarea termenului pentru depunerea declaraţiei unice – noul termen oficial este 25 mai (anterior termenul era 15 martie).

3. Creşterea plafonului pentru aplicarea TVA la încasare de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei. Această măsură va da posibilitatea unui număr mai mare de companii să colecteze TVA în momentul încasării facturii de la client iar la achiziţii să deducă TVA doar în momentul plăţii facturii către furnizor.

4. Se clarifică regimul fiscal al utilizării în regim mixt a autoturismului pe firmă, mai precis al celor 50% utilizaţi în scop personal, în cazul microîntreprinderilor şi plătitorilor de impozit specific.

Avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în proprietatea sau folosinţa persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare al microîntre­prinderilor sau impozitul specific unor activităţi nu sunt supuse impozitului pe venit şi nici contribuţiilor sociale, aşa cum se putea interpreta analizând legislaţia existentă.

5. În ce priveşte telemunca, s-a introdus prin Codul fiscal posibilitatea ca angajatorul să deconteze salariaţilor în telemuncă o sumă de până la 400 lei pe lună, fără să fie necesare documente justificative. Concret, nu vor fi supuse impozitului pe venit, CAS şi CASS sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electri­citate, încălzire, apă şi abonamentul de date şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

6. Ajustările pentru deprecierea creanţelor devin deductibile în procent de 100% (anterior procentul era 30%), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

b) nu sunt garantate de altă persoană;

c) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribua­bilului.

7. Nu se vor cuprinde în baza impozabilă a impozitului pe veniturilor microîntreprinderilor dividendele primite de la o persoană juridică română.

8. Nu este considerată venit impozabil şi nu se supune nici contribuţiilor sociale, acoperirea costurilor cu testarea epidemiologică şi/sau vaccinarea angajaţilor pentru împiedicarea răspândirii bolilor care pun în pericol sănătatea angajaţilor şi cea publică.

9. La venituri din chirii se introduce prevederea că în situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

Până în prezent, în situaţia în care chiria se stabilea în valută se lua în calcul cursul valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere, ceea ce facea calculul şi declararea mult mai complicate.

 

(sursa: Mediafax)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

”Românii fac salariul aproape jumi-juma cu statul”. Ministrul Economiei: Din 2022, zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare

Publicat

România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim. Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară. Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite. Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat. Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministerul Economiei: Atenție la ”comunicate înșelătoare” primite prin e-mail de către solicitanții de ajutoare de stat

Publicat

laptop calculator

Aplicanţii la schemele de ajutor de stat din fonduri externe nerambursabile derulate prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) primesc e-mail-uri de la anumite persoane, în care sunt informaţi că au fost admişi pentru finanţare şi în care li se propun diverse oferte comerciale, avertizează un comunicat postat marţi de ministerul de resort pe Facebook.

În mesajul ilustrat cu o poză cu mesajul “Atenţie: comunicare înşelătoare”, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului subliniază că nu comunică prin terţi informaţii despre aprobarea proiectelor depuse de oamenii de afaceri.

“În urma sesizărilor primite, am aflat că există persoane care trimit solicitanţilor de granturi e-mail-uri prin care îi felicită că au fost admişi şi le propun diverse oferte comerciale. Vă informăm că Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu comunică aprobarea proiectelor prin terţi, toate informările se fac în aplicaţie şi/sau pe e-mailul aplicantului! Nu favorizează aplicanţi, dosarele sunt evaluate după grila publicată pe site-ul granturi.imm.gov.ro! Nu este asociat cu firme care percep taxe pentru facilitarea obţinerii acestor fonduri!”, se precizează în comunicatul transmis de MEAT.

În acest context, Ministerul Economiei solicită aplicanţilor la schemele de ajutor de stat să urmărească canalele oficiale de comunicare ale ministerului.

“Pentru o informare corectă privind situaţia înscrierilor şi plăţilor pentru cele trei măsuri prevăzute în schema de ajutor de stat, vă rugăm să urmăriţi platforma oficială şi canalele oficiale de comunicare ale instituţiei”, se recomandă în comunicatul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie

Publicat

Cartofii, combustibilii şi serviciile de transport aerian s-au scumpit cel mai mult în luna decembrie, faţă de luna noiembrie, în timp ce scăderi de preţuri mai consistente s-au consemnat la energia termică, citrice şi alte fructe meridionale precum şi la serviciile de apă, canal şi salubritate.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), date joi publicităţii, preţul cartofilor a urcat în decembrie cu 2,46% comparativ cu luna anterioară, dar s-au ieftinit cu 28,49% raportat la decembrie 2019.

Pe de altă parte, în luna decembrie citricele şi alte fructe meridionale s-au ieftinit cu 4,88% comparativ cu luna anterioară, şi cu 4,18% faţă de decembrie 2019.

Conform INS, combustibilii s-au scumpit cu 1,73% în decembrie faţă de noiembrie, iar faţă de luna decembrie 2019 s-au ieftinit cu 6,81%. Energia termică s-a ieftinit cu 1,04% în decembrie faţă de luna anterioară, dar s-a scumpit cu 2,76% faţă de ultima lună a anului 2019.

Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 26,76% în decembrie 2020 comparativ cu luna anterioară, şi cu 10,02% faţă de decembrie 2019.

Serviciile de apă, canal şi salubritate s-au ieftinit 0,2% în decembrie 2020 faţă de noiembrie, dar sunt mai scumpe cu 3,84% raportat la decembrie 2019.

Rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 2,1% în luna decembrie a anului trecut în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,24%, serviciile cu 2,69%, iar mărfurile nealimentare cu 1,01%, potrivit datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, au crescut cu 2,1%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2019 – decembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 2,6%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,3%”, se arată în comunicatul INS.

Banca Naţională a României (BNR) a estimat o inflaţie de 2,1% la sfârşitul lui 2020 şi de 2% în trimestrul III din 2022, potrivit Raportului asupra inflaţiei.

“Ulterior publicării Raportului din luna august 2020 s-au concretizat unele presiuni dezinflaţioniste mai semnificative induse preponderent de componente exogene ale coşului de consum, pe segmentul preţurilor volatile ale alimentelor şi, respectiv, al celor ale combustibililor. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC este de aşteptat să coboare la sfârşitul acestui an până la 2,1%, o revizuire semnificativă de 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza anterioară. În paralel, sub impulsul deficitului de cerere agregată din economie şi al slăbirii treptate a rezilienţei pieţei muncii, corecţii mai pronunţate se vor reflecta şi în dinamica ratei anuale a inflaţiei de bază, aceasta urmând să atingă nivelul de 2% la orizontul proiecţiei (trimestrul III 2022). Pentru finele anului viitor, scenariul de bază actual reconfirmă valoarea din proiecţia precedentă în cazul ratei anuale a inflaţiei IPC (2,5%), în timp ce prognoza ratei anuale a inflaţiei de bază a fost revizuită uşor descendent (cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,1%)”, se spune în raport. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Câştigul salarial mediu net a crescut cu 2% în noiembrie, la 3.411 lei. În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creșteri salariale

Publicat

bani

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost, în noiembrie, de 5.565 lei, cu 113 lei (+2,1%) mai mare decât în luna octombrie 2020, în timp ce valoarea medie nominală netă s-a ridicat la 3.411 lei, în creştere faţă de luna precedentă, cu 68 lei (+2%), arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit sursei citate, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), respectiv 8.273 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.668 lei).

“În luna noiembrie 2020, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat reluării activităţii anumitor agenţi economici, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte)”, menţionează INS.

Raportat la valoarea procentuală, în noiembrie faţă de octombrie, cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,9% în fabricarea produselor din tutun, cu 10,6% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, respectiv cu 10,3% în transporturi pe apă; între 7% şi 9% în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie.

De asemenea, au mai fost creşteri între 4,5% şi 7% în activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrari audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi, activităţi de poştă şi de curier, fabricarea produselor textile.

Pe de altă parte, creşteri ale câştigului salarial mediu net între 2,5% şi 4% s-au mai raportat în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea de mobilă, telecomunicaţii, alte activităţi industriale n.c.a., cercetare-dezvoltare, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile (inclusiv activităţi şi servicii de decontaminare).

Datele INS relevă, totodată, că, în sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în sănătate şi asistenţă socială (+1,9%), respectiv în învăţământ (+1,3% ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice). Câştigul salarial mediu net din administraţia publică a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-0,9%). Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate