ECONOMIE
Modificări privind criteriile de evaluare a proiectelor la a treia ediție a programului Start-up Nation
Cadrul legislativ în care s-au derulat primele două ediții ale Start Up Nation, programul guvernamental care, timp de doi ani, a subvenționat cu 44.000 de euro afacerile antreprenorilor aflați la început de drum, este completat și modificat printr-un proiect de lege care a primit girul a 120 de parlamentari PSD, ALDE, UDMR și Pro România.
Inițiatorul proiectului, Ștefan Radu Oprea a declarat că modificările „au fost solicitate de către mediul de afaceri” și că vizează „criteriile privind evaluarea online a planului de afaceri, a grilei de punctaj, precum și a criteriilor de eligibilitate.”
Astfel, domeniile de activitate au fost fost flexibilizate și detaliate prin intermediul codurilor CAEN, fiecare cod primind un punctaj anume. Faptul de a desfășura activități în domeniul productiv, de pildă, nu înseamnă neapărat obținerea punctajului maxim, acesta având valori de 10, 15 sau 20 puncte.
Inovarea (implicând un contract de furnizare de produse către o intreprindere mare, un certificat de la o universitate că firma a desfășurat activități de cercetare relevante sau folosirea unui brevet de invenție girat de OSIM) ia 10 puncte.
Cofinanțarea intervine și ea în punctaj – 15 puncte pentru 6000 lei, 10 puncte pentru 50000 lei și 5 pentru 4000 leio.
Implicarea unor acționari sau asociați care, în trecut, au fost acționari în alte firme conduce la pierderea a 10 puncte.
În schimb, studiile superioare aduc 5 puncte.
Digitalizarea afacerii contează și ea. Un site de prezentare a companiei, programele informatice de contabilitate sau facturarea electronică iau, fiecare, 2 puncte. 4 puncte sunt acordate pentru aplicațiile online pentru preluarea comenzilor.
De asemenea, alocarea unui procent de 50% din cheltuielile eligibile în echipamente verzi sau în cele care utilizează energie regenerabilă primește 5 puncte.
Evenimentul de lansare a avurt loc la Palatul Parlamentului. Cu acest prilej, Ștefan Radu Oprea și-a exprimat îngrijorarea ca programul ar putea avea de suferit din cauza intenției guvernului Orban de a trece bugetul prin asumarea răspunderii:
”Actualul guvern dorește să adopte bugetul prin asumarea răspunderii, ceea ce înseamnă că nu vom avea posibilitatea democratică de a introduce amendamente pentru programe de succes precum Start Up Nation, dacă acestea nu vor fi prevăzute ca credite de angajare și credite bugetare în legea bugetului de stat. Consider că este greșită o astfel de abordare pe o lege atât de importantă precum bugetul de stat. Nu mai vorbesc că este și neconstituțională.”
Programul Start Up Nation a debutat în 2018, când au fost depuse peste 19.200 planuri de afaceri, din care au fost selectate 10.000, încheiate 8.444 de contracte și finanțate 7.259 proiecte. Ediția a doua a crescut la 33.514 planuri de afaceri depuse, 13.005 proiecte verificate, 10.000 de antreprenori chemați pentru contractare și 9.747 contracte semnate.
„Atât românii din țară, cât și cei din diaspora, au început să prindă curaj, pentru că această politică a statului român de a investi în spiritul antreprenorial nu a pornit evident de la început cu toată încrederea – nici aici în Parlament, nici în media, nici chiar în rândul potențialilor antreprenori cu care noi am discutat din 2017, când am avut consultări pentru prima ediție a programului. Nici chiar noi n-am fost convinși de la început că da, o să funcționeze. Dar a funcționat.”, a declarat Roxana Mânzatu, ministră a fondurilor europene în guvernul Dăncilă, prezentă la evenimentul din Palatul Parlamentului.
Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Ștefan Radu Oprea.
Acuzat de ministrul economiei că ar fi redus creditele bugetare pentru Start Up Nation cu 232.570.000 lei, că ar fi tăiat din buget credite de angajament în valoare de 100 de milioane lei și că ar fi lăsat facturi neplătite, punând în dificultate antreprenorii, Ștefan Radu Oprea se apără spunând că și-a respectat promisiunile, însă căderea guvernului Dăncilă, din care făcea parte ca ministru a bruiat continuarea programului:
„Pentru contractare au fost alocate cele două miliarde credite de angajament, pentru avans cele patru sute milioane credite bugetare. In iulie si august am returnat banii necheltuiți ministerului finantelor publice pentru că în acel moment nu era nevoie de ei. După rectificarea bugetară care era planificată la sfârșitul lunii octombrie, banii s-ar fi întors la minister pentru a face plățile necesare. Din păcate, votul din Parlament nu a mai permis acest lucru.”
În ce privește cele 100 milioane pentru credite de angajament, Oprea afirmă că s-au reîntors la buget în august, întrucât altfel n-ar fi putut fi încheiate cele 10.000 de contracte ale programului.AGERPRES
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres