ECONOMIE
Modificări privind criteriile de evaluare a proiectelor la a treia ediție a programului Start-up Nation
Cadrul legislativ în care s-au derulat primele două ediții ale Start Up Nation, programul guvernamental care, timp de doi ani, a subvenționat cu 44.000 de euro afacerile antreprenorilor aflați la început de drum, este completat și modificat printr-un proiect de lege care a primit girul a 120 de parlamentari PSD, ALDE, UDMR și Pro România.
Inițiatorul proiectului, Ștefan Radu Oprea a declarat că modificările „au fost solicitate de către mediul de afaceri” și că vizează „criteriile privind evaluarea online a planului de afaceri, a grilei de punctaj, precum și a criteriilor de eligibilitate.”
Astfel, domeniile de activitate au fost fost flexibilizate și detaliate prin intermediul codurilor CAEN, fiecare cod primind un punctaj anume. Faptul de a desfășura activități în domeniul productiv, de pildă, nu înseamnă neapărat obținerea punctajului maxim, acesta având valori de 10, 15 sau 20 puncte.
Inovarea (implicând un contract de furnizare de produse către o intreprindere mare, un certificat de la o universitate că firma a desfășurat activități de cercetare relevante sau folosirea unui brevet de invenție girat de OSIM) ia 10 puncte.
Cofinanțarea intervine și ea în punctaj – 15 puncte pentru 6000 lei, 10 puncte pentru 50000 lei și 5 pentru 4000 leio.
Implicarea unor acționari sau asociați care, în trecut, au fost acționari în alte firme conduce la pierderea a 10 puncte.
În schimb, studiile superioare aduc 5 puncte.
Digitalizarea afacerii contează și ea. Un site de prezentare a companiei, programele informatice de contabilitate sau facturarea electronică iau, fiecare, 2 puncte. 4 puncte sunt acordate pentru aplicațiile online pentru preluarea comenzilor.
De asemenea, alocarea unui procent de 50% din cheltuielile eligibile în echipamente verzi sau în cele care utilizează energie regenerabilă primește 5 puncte.
Evenimentul de lansare a avurt loc la Palatul Parlamentului. Cu acest prilej, Ștefan Radu Oprea și-a exprimat îngrijorarea ca programul ar putea avea de suferit din cauza intenției guvernului Orban de a trece bugetul prin asumarea răspunderii:
”Actualul guvern dorește să adopte bugetul prin asumarea răspunderii, ceea ce înseamnă că nu vom avea posibilitatea democratică de a introduce amendamente pentru programe de succes precum Start Up Nation, dacă acestea nu vor fi prevăzute ca credite de angajare și credite bugetare în legea bugetului de stat. Consider că este greșită o astfel de abordare pe o lege atât de importantă precum bugetul de stat. Nu mai vorbesc că este și neconstituțională.”
Programul Start Up Nation a debutat în 2018, când au fost depuse peste 19.200 planuri de afaceri, din care au fost selectate 10.000, încheiate 8.444 de contracte și finanțate 7.259 proiecte. Ediția a doua a crescut la 33.514 planuri de afaceri depuse, 13.005 proiecte verificate, 10.000 de antreprenori chemați pentru contractare și 9.747 contracte semnate.
„Atât românii din țară, cât și cei din diaspora, au început să prindă curaj, pentru că această politică a statului român de a investi în spiritul antreprenorial nu a pornit evident de la început cu toată încrederea – nici aici în Parlament, nici în media, nici chiar în rândul potențialilor antreprenori cu care noi am discutat din 2017, când am avut consultări pentru prima ediție a programului. Nici chiar noi n-am fost convinși de la început că da, o să funcționeze. Dar a funcționat.”, a declarat Roxana Mânzatu, ministră a fondurilor europene în guvernul Dăncilă, prezentă la evenimentul din Palatul Parlamentului.
Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Ștefan Radu Oprea.
Acuzat de ministrul economiei că ar fi redus creditele bugetare pentru Start Up Nation cu 232.570.000 lei, că ar fi tăiat din buget credite de angajament în valoare de 100 de milioane lei și că ar fi lăsat facturi neplătite, punând în dificultate antreprenorii, Ștefan Radu Oprea se apără spunând că și-a respectat promisiunile, însă căderea guvernului Dăncilă, din care făcea parte ca ministru a bruiat continuarea programului:
„Pentru contractare au fost alocate cele două miliarde credite de angajament, pentru avans cele patru sute milioane credite bugetare. In iulie si august am returnat banii necheltuiți ministerului finantelor publice pentru că în acel moment nu era nevoie de ei. După rectificarea bugetară care era planificată la sfârșitul lunii octombrie, banii s-ar fi întors la minister pentru a face plățile necesare. Din păcate, votul din Parlament nu a mai permis acest lucru.”
În ce privește cele 100 milioane pentru credite de angajament, Oprea afirmă că s-au reîntors la buget în august, întrucât altfel n-ar fi putut fi încheiate cele 10.000 de contracte ale programului.AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Motivul pentru care un bărbat din Alba a pus mâna pe o bâtă și a spart luneta unei mașini. Ce pedeapsă i-au dat magistrații
Trupa Altar, concert de rock simfonic la Filarmonica Transilvania, la aniversarea a 33 de ani de existență
Angajări la stat: POSTURI vacante în instituții publice din județul Alba. LISTA, condiții pentru candidați, calendar
FLORII 2024. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce nu este bine să faci în 28 aprilie. La ce sunt folosite ramurile de salcie
Duminica Floriilor. Ortodocșii sărbătoresc în 28 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații, tradiții și obiceiuri
MARȚI: Calea Crucii – procesiune pe străzile din Blaj, organizată de Biserica Greco-Catolică. Traseul evenimentului
Nume care se sărbătoresc de FLORII. Cui îi poți spune ”La mulți ani” în 28 aprilie. 1,8 milioane de români au nume de flori
