Connect with us

ACTUALITATE

Moşii de iarnă 2019: Tradiţii, superstiţii, obiceiuri înainte de Postul Sfintelor Paşti

Publicat



pasti

În Sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului sec de carne se face pomenirea morţilor. Pe 2 martie, în acest an, potrivit tradiţiei creştine, este Sâmbăta Morţilor. Sunt pomeniţi cei trecuți la cele veșnice sau, cum se spune în popor, Moșii de Iarnă, iar fiecare biserică oficiază Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului.

Duminică, 3 martie, este Lăsatul de carne, iar săptămâna viitoare, în 10 martie este Lăsatul secului de brânză. Apoi, în 11 martie începe Postul Sfintelor Paşti.

În această perioadă pregătitoare a Postului Mare, praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor trecuţi de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere. Cuvântul  “moşi” vine de la “strămoşi” şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

În popor există credinţa că, în această zi, sufletele morţilor coboară pe pământ, de aceea se dă de pomana mâncare gătită, din care se cere ca măcar un singur fel să fie fierbinte, deoarece se crede că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, în asa fel încât să le ajungă pentru un întreg an.
Unii credincioşi dau de pomana ceea ce i-a plăcut decedatului mai mult să mănânce şi să bea, crezând că în felul acesta se va bucura mai mult de pomană.

Moșii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morților, în număr de șapte, care se vor încheia sugestiv cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. În tradiția ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfințite, coliva, prescura și o sticlă de vin. De asemenea, se sfințesc vase cu mâncare și pachete cu alimente pe care rudele celor adormiți le împart după slujba de pomenire.

În ziua în care se săvârșește Sfânta Liturghie, preotul scoate miride (părticele) din prescură, pentru vii și morți. Ele sunt așezate pe Sfântul Disc, alături de Agnet, partea din prescură care reprezintă pe Hristos, ca dragostea Lui să se reverse și asupra lor. Amintim că în cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface în Trupul și Sângele Domnului. Astfel, miridele (care îi reprezintă pe cei pomeniți), participă la sfințenie prin prezența lor alături de Trupul lui Hristos de pe Sfântul Disc.

Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte, sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua Învierii Mântuitorului Hristos.

Conform datinilor străvechi, în unele zone ale țării, bătrânii povestesc cum sufletele morților vin în această zi pe pământ.

De Sâmbăta Morţilor, obiceiul cere să se dea de pomană sarmale, plăcintă, vin, colivă, colaci, fructe sau chiar și lumânări aprinse.

La mormintele rudelor oamenii trebuie neapărat să aprindă cel puțin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morților.

Cei bătrâni își aduc aminte că Moșilor de iarnă li se mai spunea și Moșii de piftii și sâmbăta piftiilor.

Mai mult, această este singură zi în care se mănâncă răcituri sau piftii. Dacă acestea nu erau mâncate în totalitate în aceeastă zi, a doua zi erau aruncate.

Altfel, frigurile și-ar fi făcut apariția în timpul verii.

De asemenea, se obișnuiește că în această zi să nu se lucreze.

Toate femeile care nu țin cont de acest avertisment sunt pedepsite să tremure precum piftia și să li se întoarcă pomană dată.

Se mai spune că Sâmbăta Morţilor trebuie respectată cu sfințenie pentru a te feri de nebunie.

Tradiții și obiceiuri

În ziua praznicului, tradiţia spune că, pentru pomenire, sunt necesare mai ales: coliva, un colac, o sticlă de vin, pomelnicul şi lumânări. După posibilităţi, credincioşii mai duc la biserică, spre pomenire, pachete cu piftie, cu carne, brânzeturi, mere şi cu bucatele preferate de cei pe care-i comemorează.

Persoanele comemorate, spune tradiţia, veghează asupra casei  de unde au plecat în eternitate.

Potrivit ritualului creştin ortodox, atât la Moşii de Iarnă (prima din cele şapte sâmbete), cât şi la ultima, Sâmbăta lui Lazăr, creştinii ortodocşi fac parastase: cu preparate de dulce (la Moşii de Iarnă) şi cu mâncare de post la Sâmbăta lui Lazăr, pomenire la care participă, prin tradiţie, mai mult femeile.

În Transilvania, în ziua praznicului, gospodinele slujesc la Biserică pachete cu bucatele preferate de cel comemorat. Alături de colivă, gospodinele pun în pachet şi o prăjitură  specială (pupi), un chec umplut cu mere. După slujbă, pachetele se împart celor săraci. În cimitire, se fac slujbe speciale la mormintele rudelor comemorate, se aprind lumânări şi tămâie.

În Banat, se prepară grâu cu unt. Credincioşii bănăţeni prepară pentru acest praznic grâu fiert preparat cu unt şi cu brânză.  În pachetele care se împart săracilor, se pune acest preparat specific praznicului şi carne de porc. La fiecare ofrandă se împarte şi câte o lumânare.

În Bucovina, gospodinele sfinţesc la biserică pachete cu produse lactate şi cu plăcinte umplute cu brânză. După slujba de pomenire, aceste ofrande se împart familiilor sărace care au mulţi copii.

Bătrânii spun că ziua Moşilor de iarnă mai era cunoscută şi ca Moşii de piftii şi Sâmbăta piftiilor. Este singura zi în care se mănânca piftii sau răcituri. Dacă mai rămâneau, a două zi erau aruncate, pentru a preveni astfel apariţia frigurilor în timpul verii. În această zi nu se lucrează. Femeile care încalcă această poruncă sunt pedepsite să tremure precum piftia şi să li se întoarcă pomana dată.

Lăsatul secului

Lăsatul Secului pentru carne se ține în Duminica Înfricoșatei Judecăți, 15 februarie. În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. La lăsatul secului, înainte de intrarea în Postul Paştelui, în satul tradiţional aveau loc petreceri, fiecare înfruptându-se pe săturate din bucatele de care nu se vor mai putea atinge în post, pentru a nu le duce dorul.

Foarte multe tradiții încă se țin. De exemplu, Lăsata Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se obișnuiește ca gazda să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin fața tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucata de halviță cu gura, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoana care prinde halvița în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, nu este bine să lucrezi, altfel rişti să înnebuneşti sau să tremuri.

Postul Paștelui sau Postul Mare are loc înaintea Învierii și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante. În 2019, Postul Mare începe pe 11 martie și se termină pe 27 aprilie. În acest an, Paștele ortodox se sărbătorește în data de 28 aprilie.

Oamenii mai numesc Postul Paștelui și Postul Mare. Postul Mare durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor.

Sursa: Alba24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

După şase săptămâni de declin, numărul de noi cazuri de COVID-19 CREȘTE din nou în Europa

Publicat

Numărul de noi cazuri de COVID-19 creşte din nou în Europa, după şase săptămâni de declin, a anunţat joi conducerea regională a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează AFP şi Reuters.

“Constatăm o recrudescenţă în Europa Centrală şi de Est. Noile cazuri cresc, de asemenea, în mai multe ţări din Europa de Vest, unde ratele erau deja ridicate”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, în cadrul unei conferinţe de presă.

Săptămâna trecută, noile cazuri de COVID-19 în Europa au crescut cu 9%, până la puţin peste un milion, potrivit biroului regional al OMS.

“Acest lucru pune capăt unei scăderi promiţătoare observate timp de şase săptămâni a noilor cazuri, mai mult de jumătate din regiunea noastră înregistrând un număr din ce în ce mai mare de noi infectări”, a mai spus Hans Kluge.

Oficialul OMS a estimat că europenii trebuie să “revină la elementele de bază” pentru a lupta împotriva coronavirusului şi a variantelor sale, folosind instrumentele în vigoare şi accelerând vaccinarea.

“Trebuie să ne extindem portofoliul de vaccinuri”, a insistat el.

Din cele 53 de ţări din regiunea europeană a OMS, 45 şi-au început campania de vaccinare.

Conform datelor oficiale compilate de AFP, în Uniunea Europeană, 2,6% din populaţie a primit două doze din unul dintre vaccinurile împotriva COVID-19 şi 5,4% au primit cel puţin o doză.

Date recente despre vaccinările anti-COVID19 cu Pfizer/BioNTech şi AstraZeneca sunt încurajatoare, a declarat la rândul său consilierul regional european pentru OMS, Siddhartha Datta.

Datele pot determina OMS să revizuiască recomandările privind intervalele între prima şi a doua doză de vaccin, a mai spus Siddhartha Datta. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO: Zece morţi, în urma prăbuşirii unui elicopter militar în Turcia

Publicat

Zece persoane au murit, iar altele au fost rănite în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet.

Printre persoanele decedate se numără şi un comandant militar, general-locotenentul Osman Erbas.

Ministerul turc al Apărării a comunicat că este vorba de un accident.

Elicopterul militar, de tip Cougar, s-a prăbuşit la periferia oraşului Tatvan, în estul Turciei.

Bilanţul accidentului este de zece morţi şi trei răniţi, care sunt spitalizaţi, potrivit Ministerului turc al Apărării.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata şomajului s-a menţinut la 7,3% în Uniunea Europeană, în ianuarie

Publicat

bani

Rata şomajului s-a menţinut la 7,3% în Uniunea Europeană în ianuarie şi la 8,1% în zona euro, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Datele pentru România nu sunt disponibile.

În rândul celor 27 de state membre ale UE, în ianuarie cele mai ridicate rate ale şomajului s-au înregistrat în Spania (16%), Lituania (9,6%) şi Suedia (8,8%), iar cele mai scăzute în Polonia (3,1%), Cehia (3,2%), Olanda (3,6%), Malta (4,4%) şi Germania (4,6%).

Eurostat estimează că în zona euro aproximativ 13,282 milioane de persoane (din totalul populaţiei estimat la 330 de milioane) erau în şomaj în cursul lunii ianuarie, cu 8.000 mai multe decât în decembrie.

Comparativ cu ianuarie 2020, numărul celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă a urcat cu 1,465 milioane în UE şi cu 1,010 milioane în zona euro.

În ianuarie, 2,929 milioane de tineri din UE nu erau angajaţi, din care 2,356 milioane erau în zona euro. Rata şomajului în rândul celor sub 25 de ani s-a situat la 16,9% în Uniunea Europeană în ianuarie şi la 17,1% în zona euro, comparativ cu luna precedentă.

În rândul femeilor din UE, rata şomajului era de 7,7% în ianuarie, stabilă faţă de luna precedentă, în timp ce în rândul bărbaţilor rata şomajului era de 7% în ianuarie, de asemenea stabilă faţă luna precedentă. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

UE a blocat exporturi de vaccinuri AstraZeneca din Italia

Publicat

Uniunea Europeană s-a folosit pentru prima dată de interdicţia de export de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a opri transferul din Italia spre Australia a 250.000 de doze de ser de la AstraZeneca, au declarat pentru DPA surse europene, confirmând astfel o relatare din Financial Times.

Blocul european a creat în ianuarie un registru pentru a monitoriza exporturile de vaccinuri în contextul unei dispute cu producătorul britanico-suedez, acuzat că nu îşi respectă obligaţiile contractuale cu UE.

Mecanismul permite autorităţilor naţionale, în consultare cu Comisia Europeană, să blocheze exporturi spre ţări din afara UE dacă blocul comunitar consideră că o companie nu îşi onorează angajamentele.

Spre deosebire de alţi producători de vaccin împotriva COVID-19 precum Pfizer/BioNTech şi Moderna, AstraZeneca nu a livrat încă toate dozele promise Uniunii Europene. Compania a redus livrările promise pentru primul trimestru de la 80 de milioane la 40 de milioane de doze, invocând dificultăţi de producţie.

Au existat suspiciuni că vaccinuri produse în UE sunt vândute unor ţări din afara blocului comunitar, ceea ce a dus la crearea registrului de export.AGERPRES

Citește mai departe