Connect with us

ACTUALITATE

MOŞII de VARĂ 2019, sărbătoarea din ajunul Rusaliilor. Obiceiuri, tradiţii şi credinţe populare în Sâmbăta Morților

Publicat



Sâmbătă, cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor, sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă. Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară” sau „Sâmbăta Morților”.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie-31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).

Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi). Este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.

În această zi, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

Credinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui.

Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor. Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă.

Tradiția spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase noi de lut , cumpărate pentru această ocazie.

Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.

La porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

În această zi de sărbătoare, femeile merg la biserică cu ramuri de nuc şi de tei care se aşează la icoană, pentru a le feri gospodăria de lucruri rele. Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Credinţele populare spun că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.

Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă. Stările date de modul în care şi-au dus viaţa pe pământ durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de acestea.

Moşii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogat.

Pentru praznicul Moşilor de Vară, în multe zone din țară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu produse artizanale și cu alimente specifice pentru pregătirea praznicului. Din aceaste târguri, credincioșii se aprovizionează cu cele necesare pentru ziua de prăznuire.

Sursa: Alba24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Intenţia de a face mai multe angajări a coborât la cel mai mic nivel din ultimii 7 ani

Publicat

Arhivă foto

Mai puţin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni, în timp ce ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări a coborât la minimul ultimilor şapte ani, arată raportul PwC CEO Survey România 2021.

„Mai puţin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creştere a numărului de angajaţi în următoarele 12 luni, reiese din datele raportului PwC CEO Survey România 2021. Ponderea liderilor de companii care intenţionează să facă mai multe angajări a coborât, astfel, la minimul ultimilor şapte ani, după ce urcase la 61% în 2017 şi se plafonase la 53% între 2018 şi 2020.

Într-un orizont de timp mai îndepărtat, optimismul revine şi 80% dintre directorii generali din România estimează că vor avea mai mulţi salariaţi în următorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din ţările Europei Centrale şi de Est, unde circa două treimi dintre respondenţi împărtăşesc aceeaşi opinie”, potrivit sursei citate.

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, a explicat, în context, că păstrarea angajaţilor a fost o prioritate de la apariţia crizei sanitare pentru toate companiile şi chiar dacă unele sectoare au suferit pierderi mari şi au renunţat la o parte dintre angajaţi, alte domenii, cum ar fi livrările sau curieratul, au crescut şi au atras din forţa de muncă disponibilizată.N

Numărul salariaţiilor din România a rămas constant

„Astfel s-a produs o redistribuire în economie şi vedem că numărul salariaţilor din România a rămas constant, în jur de 5,6 milioane de persoane.

Observăm această tendinţă în răspunsurile pe care directorii generali le-au oferit în sondajul nostru: 30% au redus numărul salariaţilor, în timp ce 30% au reuşit să îl suplimenteze, iar 40% l-au menţinut. Deşi mulţi rămân reticenţi în privinţa noilor angajări din cauza incertitudinii şi dificultăţilor pe care le-au întâmpinat în ultimul an şi jumătate, liderii de afaceri sunt încrezători în viitor”, a declarat Dinu Bumbăcea.

La fel ca în anii anteriori, directorii generali din ţara noastră spun că disponibilitatea abilităţilor cheie reprezintă o ameninţare pentru dezvoltarea organizaţiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupaţi şi extrem de preocupaţi de acest aspect.

Directorii generali se declară interesaţi (41%) de adaptarea strategiei forţei de muncă şi de creşterea productivităţii

Ca răspuns la acest factor perturbator, ei se declară interesaţi (41%) de adaptarea strategiei forţei de muncă şi de creşterea productivităţii prin automatizare şi tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizaţii.

Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creşteri de două cifre procentual în investiţiile destinate transformării digitale.

În aceeaşi măsură, 39% dintre ei sunt interesaţi să asigure competenţele necesare angajaţilor şi să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică şi incertă. Un procent similar (37%) arată că vor creşte cu 10% sumele alocate pentru dezvoltarea talentelor.

30% îşi propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile

De asemenea, 30% îşi propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile şi asigurând un echilibru între muncă şi viaţa personală a angajaţilor.

O altă preocupare vizează remunerarea (salarii, stimulente şi beneficii acordate angajaţilor), fiind menţionată de 24% dintre respondenţi.

În schimb, liderii de afaceri din România se arată mai puţin preocupaţi de aspecte ce ţin de identificarea şi pregătirea viitorilor lideri (16%) sau de diversitate şi incluziune (7%).

PwC este o reţea de firme prezentă în 155 de ţări cu mai mult de 284.000 de profesionişti ce oferă servicii în domeniul auditului, consultanţei fiscale şi consultanţei pentru afaceri.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Salariații din Franţa vor putea fi concediați dacă nu prezintă un permis sanitar de Covid-19

Publicat

Un salariat din Franţa va putea fi concediat dacă nu prezintă un permis sanitar de Covid-19, a indicat marţi ministrul francez al muncii, după ce duminică legislativul francez a votat în favoarea unei controversate extinderi a folosirii respectivului permis, relatează AFP.

„Salariaţii nu trebuie lăsaţi să creadă că nu pot avea loc concedieri”, în urma votului din parlament, care a respins posibilitatea concedierii persoanelor care nu respectă obligaţia de a se vaccina sau de a avea un permis sanitar. „E vorba de dreptul comun din codul muncii”, a explicat Elisabeth Borne.

Obligativitatea vaccinării pentru anumite profesii şi extinderea folosirii permisului sanitar au fost adoptate de legislatorii francezi după o nouă zi de mobilizare în stradă a celor care se opun acestor măsuri, considerând că duc la o limitare a libertăţilor civile. Textul adoptat prevede obligaţia de a prezenta un permis sanitar – atestând un test negativ de Covid, vaccinarea sau recuperarea după boală – pentru a avea acces în cele mai multe locaţii publice (cafenele, cinematografe, trenuri, avioane), măsura privindu-i şi pe cei care lucrează în aceste locuri. Noile prevederi se aplică din august, aminteşte AFP.

Aleşii au respins pe de altă parte sancţiunile prevăzute iniţial în cazul neprezentării permisului sanitar sau al nerespectării obligaţiei de a se vaccina, respingere despre care Ministerul Muncii francez susţine că va duce la scăderea protecţiei pentru salariaţii respectivi.

„Am fi dorit ca legea să stabilească modul în care se poate recurge la concediere, stipulând în special că această concediere nu poate interveni mai devreme de două luni şi trebuie să fie însoţită de compensaţii pentru salariat; Senatul a suprimat această dispoziţie”, a spus Borne.

„Să fim clari, acest lucru nu înseamnă că nu vor fi concedieri, ci că (procedura) este mai puţin încadrată, că poate interveni mai devreme”, „obiectivul” fiind „în primul rând de a convinge şi de a facilita vaccinarea”, a adăugat ea.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deficitul bugetar a urcat la 2,96% din PIB după 6 luni. Soldul negativ, în scădere faţă de iunie 2020

Publicat

bani

Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 2,96% din Produsul Intern Brut după prima jumătate a acestui an, de la 2,29% din PIB la finalul lunii mai, însă faţă de perioada corespunzătoare din anul precedent soldul negativ este în scădere, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB) în scădere faţă de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat în condiţiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiţii au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei”, precizează sursa citată.

Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este 7,16% din PIB, pe cash.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cel puţin un mort şi zeci de răniţi în urma exploziei produse într-o zonă industrială din Germania

Publicat

Sursă foto: interris.it

Cel puţin o persoană a murit, iar alte câteva zeci sunt rănite în urma unei explozii produse marţi într-o zonă industrială din vestul Germaniei, anunţă autorităţile, conform agenţiei DPA şi publicaţiei Süddeutsche Zeitung.

O explozie puternică s-a produs, marţi, la un centru de procesare de deşeurilor situat în zona industrială Chempark din Leverkusen, la periferia oraşului german Köln.

Bilanţul actual este de cel puţin un mort, iar patru persoane sunt date dispărute. Alte 31 de persoane au fost rănite în deflagraţie, cinci fiind în stare critică.

„Suntem profund afectaţi de acest incident tragic şi de moartea unuia dintre angajaţi. Gândurile noastre sunt la rudele şi colegii victimelor”, a declarat Lars Friedrich, directorul complexului industrial Chempark.

Autorităţile încearcă să afle cauza producerii deflagraţiei.

„Este o zi tragică pentru oraş”, a declarat Uwe Richrath, primarul din Leverkusen. MEDIAFAX

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate