Connect with us

EVENIMENT

MOŞII de VARĂ, sărbătoarea din Ajunul Rusaliilor. Obiceiuri, tradiţii şi credinţe populare în Sâmbăta Morților

Publicat

Sâmbătă, cu o zi înainte de sărbătoarea Rusaliilor, sunt pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă. Potrivit credinţei populare, sufletele morţilor (moşilor) părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), rătăcesc printre cei vii şi se întorc la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Momentul poartă denumirea populară „Moşii de vară” sau „Sâmbăta Morților”.

Pe parcursul Anului Bisericesc (1 septembrie – 31 august), creștinii ortodocși îi pomenesc în biserici și mănăstiri pe moșii și strămoșii lor adormiți în 18 sâmbete din an. Totodată, în acest interval există două sâmbete când se oficiază slujbe speciale pentru pomenirea generală a morților (cunoscute în tradiția populară cu numele de ”Moși”).

Una dintre cele mai importante pomeniri generale pentru toți morții se oficiază în ajunul Rusaliilor, sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor.

Sâmbăta Rusaliilor, momentul de comemorare a morţilor

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în româneşte, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, era o zi închinată cultului morţilor, se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi). Este considerată că fiind ziua de naştere a Bisericii creştine.

În această zi, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Sfinţilor Apostoli, dându-le darurile spirituale necesare propovăduirii Evangheliei în toate colţurile lumii.

Credinţa populară arată că Rusaliile sunt fiinţe asemănătoare Ielelor, care umblă prin văzduh începând cu ziua de Strat de Rusalii (a 25-a zi după Paşti) şi provoacă mult rău oamenilor: îi pocesc, îi schimonosesc şi îi înnebunesc pe toţi cei care nu le respectă zilele.

De aceea, femeile nu lucrau nimic în toate miercurile de la Stratul de Rusalii până la Duminica Mare. Pentru a apăra gospodăria de invazia acestor spirite, în sâmbăta Rusaliilor oamenii obişnuiesc şi astăzi să pună la porţi, în foişoare, pe ganguri sau la intrările în case, ramuri verzi de tei.

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor subpământene şi încep să facă rele oamenilor. În satele din Bărăgan, credincioşii spun că acestea sunt în stare să ia minţile oricui.

Spre deosebire de strigoii care apar şi le provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii.

Sâmbăta Rusaliilor este momentul de comemorare a morţilor.

Se credea că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană. Pentru ca trecerea lor să fie liniştită, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi făceau pomeni bogate.

Pentru ca această reîntoarcere să se desfăşoare fără incidente, oamenii săvârşeau rituri de înduplecare şi de îmbunare a spiritelor morţilor: împodobeau gospodăriile şi mormintele cu ramuri de tei şi faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au păstrat până astăzi.

Ce este bine să faci și ce este bine să nu faci în Sâmbăta Rusaliilor

De Rusalii, se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă.

Tradiția spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase noi de lut , cumpărate pentru această ocazie.

Mormintele sunt curăţate şi împodobite din timp, iar lumânările ard pe timpul slujbei.

La porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir, pentru a sfinţi fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le împart săracilor.

În această zi de sărbătoare, femeile merg la biserică cu ramuri de nuc şi de tei care se aşează la icoană, pentru a le feri gospodăria de lucruri rele. Unele ramuri de tei de la Rusalii sunt păstrate peste vară, ca să fie folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

Credinţa populară spune că în această zi nu se mătură, întrucât morţii vor primi praf în loc de mâncare şi nici nu se spală.

Chiar dacă stai la casă, este interzis să dormi în afara casei, pentru că te poţi întâlni cu spiritele morţilor care cutreieră pe pământ. De asemenea, nu este bine să treci pe lângă fântâni sau printr-o răscruce de drumuri, pentru că pe acolo trec duhurile rele.

Potrivit Sfintei Scripturi, după moarte urmează Judecata particulară, în urma căreia omul ajunge să se împărtăşească fie de fericire, fie de suferinţă. Stările date de modul în care şi-au dus viaţa pe pământ durează până la Judecata Universală, când va avea loc învierea întregului neam omenesc şi când vor avea loc hotărârile finale legate de acestea.

Tradiții și obiceiuri de Moșii de Vară

Moşii de Vară mai sunt numiţi şi Moşii Cireşelor, având în vedere anotimpul în care sunt sărbătoriţi. Reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

La sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei de Rusalii. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare anumite ofrande: colivă, colaci, vin şi cireşe. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii.

Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo ei vor să vadă ce bucate au primit de pomană, până la Rusalii, atâta vreme cât au lipsit. Răposații care nu găsesc pomană pe Valea cu Dor se retag triști în mormânte lor și țin în braţe doar multe crengi cu flori de tei.

De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.

Totodată, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogat.

Pentru praznicul Moşilor de Vară, în multe zone din țară se organizează târguri tradiţionale, aprovizionate cu produse artizanale și cu alimente specifice pentru pregătirea praznicului. Din aceaste târguri, credincioșii se aprovizionează cu cele necesare pentru ziua de prăznuire.

Sursa: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


EVENIMENT

Doliu în familia primarului municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa: mama edilului a decedat

Publicat

lumanare deces1.jpg

Este doliu în familia primarului municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa. 

Mama acestuia, Maria Pleșa, a decedat, vineri, 26 aprilie 2024. Vestea tristă a fost confirmată pentru alba24.ro de reprezentanții Primăriei Alba Iulia.

Din câte se pare starea de sănătate a acesteia s-a înrăutățit considerabil în ultimele zile.

Mama primarului a fost contabilă la Consiliul Popular Alba Iulia, devenit ulterior, după Revoluție, Administrația Financiară Alba Iulia.

Tatăl…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

Creștere uriașă a furturilor de mașini, în 2023, la Cluj. Mai multe accidente pe drumurile din județ, anul trecut

Publicat

infractiuni auto masina.jpg

În 2023, în județul Cluj a crescut numărul de furturi de mașini, cu aproape o treime, însă s-au înregistrat mai puține furturi din locuințe sau din magazine.

Numărul infracțiunilor sesizate în județul Cluj în anul 2023 a fost de 17.659, cu circa 5% mai mare decât în anul anterior, se arată într-un raport al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Cluj.

În 2023, s-a înregistrat o creștere ușoară a numărului de infracțiuni contra persoanei,…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

PROGRAM magazine în minivacanța de 1 Mai și Paște 2024, în Alba: Lidl, Carrefour, Profi, Selgros, Penny, Kaufland, mall-uri

Publicat

program magazine în minivacanța de 1 mai și paște 2024,

PROGRAM magazine în minivacanța de 1 Mai și Paște 2024, în Alba. Majoritatea magazinelor au program de funcționare special în perioada sărbătorilor de primăvară. Unele funcționează cu orar scurt în weekendul de Paște.

În această perioadă, magazinele se aglomerează, având în vedere perioada de sărbători, în care românii pregătesc mai ales preparate tradiționale. De asemenea, ofertele magazinelor includ variante de cadouri de Paște, pentru toate…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe

EVENIMENT

Pastorala de Paște a Cardinalului Lucian, Arhiepiscopul Bisericii Greco Catolice din Alba: Mesaj pentru credincioși

Publicat

pastorala de paște a cardinalului lucian, arhiepiscopul bisericii greco catolice

Cardinalul Lucian, Arhiepiscop și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a transmis pastorala de Paște pentru toți credincioșii greco catolici. 

”Prin aceste versete care dau tonul timpului liturgic în noaptea de Paşti, la Slujba Învierii, ne alăturăm ritmului paşilor femeilor purtătoare de mir. Împreună cu ele, ne întoarcem de la mormântul gol, alergând să ducem discipolilor lui Isus din toate timpurile, Vestea cea bună primită de la înger: Cristos a înviat!

„Unde îți este, moarte, biruința ta?”

Sfântul Evanghelist Matei consemnează că femeile „plecând în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie, au alergat să dea de ştire discipolilor lui” (Mt 28, 8). Frica și bucuria sunt fiorii trăiți în faţa unui fapt nemaiîntâlnit, de neînchipuit, dar şi fiorii unei bucurii nesperate. Când totul pare să se prăbușească, când nimic nu mai are sens, primim o Veste Bună care spulberă toate previziunile, calculele și strategiile: „Unde îți este, moarte, biruința ta?” (1Cor. 15,55).

Vecinătatea suprafirescului provoacă un fel de teamă, dar și atrage, fiind perceput în conștiință ca tremendum et fascinans, un eveniment cutremurător și deopotrivă fascinant. De aceea, îngerul le-a întâmpinat cu cuvintele Nu vă temeţi!, iar Isus cel Înviat, care li se arată mai apoi, le-a îndemnat: „Bucuraţi-vă!”. Prin întâlnirea cu Cel Înviat, femeile trec de la tristețe la bucurie și devin mărturisitoare ale Vieții care nu putea fi ținută în robia morții. Moartea, în sfârșit, nu mai are nicio putere. Întunericul se risipește, lumina inundă Universul întreg.

Starea lor sufletească se aseamănă cu luminarea zbuciumului Apostolului Toma, cel care în final exclamă: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” (In. 20,28).

Psalmul 67 are, în fundalul său, peregrinarea poporului ales prin pustiu, după ieşirea din Egipt şi primirea Legii, când erau conduşi de ceva ca un nor. Când norul ce stătea deasupra Cortului Mărturiei se ridica, ridicau şi ei tabăra pentru a porni la drum. Iar când era ridicat Chivotul Legământului, Moise zicea: „Scoală-Te Doamne, și să se risipească vrăjmașii Tăi şi să fugă de la faţa Ta cei ce Te urăsc pe Tine!”. Iar când se oprea, el zicea: „Întoarce-Te, Doamne, la miile și zecile de mii ale lui Israel!” (Num. 10, 34-35).

Casa noastră finală este Veșnicia lui Dumnezeu

La fel și noi, dragi credincioși, cântăm aceste cuvinte în timp ce ne aflăm pe drumul spre Împărăția lui Dumnezeu, spre Țara Făgăduinței, spre Patria Cerească. Și noi străbatem calea prin pustiu, mutându-ne mereu tabăra, întrucât nu avem aici cetate stătătoare (Evr. 13,14). Casa noastră finală este Veșnicia lui Dumnezeu.

Înțelesul spiritual ilustrat în textul sacru este acela că Domnul lucrează mereu pentru fiecare dintre noi, pentru mântuirea noastră. Întregul psalm este o celebrare a Providenței și arată că Dumnezeu rămâne mereu aproape de omul care îl iubește. Biruința lui Dumnezeu nu are semnificații triumfaliste și politice, ci un sens profund spiritual, în care se întrepătrund dragostea și umilința, compasiunea și iertarea. Dumnezeu, prin Fiul Său, care a pătimit, a murit și a înviat pentru mântuirea noastră, a învins în lupta împotriva păcatului și a morții, câștigând inimile prin dăruire totală de sine și deschizându-ne, prin moarte, poarta Vieții veșnice.

Aceasta este „victoria” prin excelență a Dumnezeului celui Viu: o cucerire prin iubire și prin iertare! Biruința asupra inamicilor este ilustrată ca un parcurs, ca un drum, care implică nu numai traversarea unor locuri și îndreptarea spre o destinație, ci și trecerea prin zone întunecate, inaccesibile, care se găsesc în adâncurile inimii umane. Este „marea călătorie” al cărei protagonist este Însuși Dumnezeu cel Sfânt, El care călătorește cu noi, El care pășește alături de Poporul Său din moarte la Viață și de pe pământ la Cer!

Dumnezeu, într-adevăr, s-a sculat din morți

Dragii mei,

Dumnezeu, într-adevăr, s-a sculat din morți și a biruit puterea întunericului, cu viața Lui pe moartea noastră călcând. Dumnezeu Tatăl l-a trimis pe Fiul Său, Domnul nostru Isus Cristos, care și-a dat viața ca jertfă desăvârșită pentru păcătoși.

Prin Spiritul Sfânt, Fiul a fost înviat din morți, proclamând biruința asupra păcatului și asupra morții, scoțând pe poporul lui Dumnezeu din robie, oferind iertarea păcatelor și împăcarea cu Tatăl.

Încredințându-ne lui Cristos, putem gusta și noi puterea credinței în mijlocul luptelor noastre sufletești. Asemenea lui Moise, putem striga și noi către Dumnezeu și să cerem ca El să se scoale printre noi pentru a gusta biruința asupra păcatelor noastre, asupra sentimentelor noastre de singurătate, asupra rușinii noastre pentru eșecurile suferite, asupra nedreptății din jurul nostru.

Credința în învierea lui Cristos ne aduce speranță

Credința în învierea lui Cristos ne aduce speranță, dar, privind la viețile noastre, ne simțim uneori ca și cum am merge prin pustiu, fiindu-ne teamă că nu vom avea credința atât de puternică încât să trecem prin valea umbrei morții.

Ispita descurajării ne pândește adesea, nu numai din cauza încercărilor sufletești, ci mai ales datorită răului pe care îl vedem în jurul nostru în fiecare zi: conflicte, violență, încălcări ale demnității și ale libertății umane.

Cu toate acestea, Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului ne întărește credința și ne însuflețește cu acea speranță pe care nimeni și nimic nu o pot distruge.

Unindu-ne cu Cristos cel Înviat, devenim apostoli ai iubirii și ai păcii într-o lume zguduită de violență. În acest sens, Papa Francisc a subliniat gravitatea situației în care ne aflăm și a propus căi de pace și de rugăciune: „Și să nu uităm de popoarele aflate în război.

Războiul este o nebunie, războiul este întotdeauna o înfrângere!

Războiul este o nebunie, războiul este întotdeauna o înfrângere! Să ne rugăm. Ne rugăm pentru oamenii din Palestina, din Israel, din Ucraina și din multe alte locuri unde este război”.

Fericiții noștri Episcopi Martiri ne învață că spirala violenței și a urii poate fi întreruptă numai prin iubire. Iubirea, însă, nu coincide cu resemnarea sau cu predarea în fața nedreptății și a răului, deoarece implică mărturisirea adevărului și a credinței până la capăt, chiar cu prețul propriei vieți.

Împlinirea, pe 2 iunie, a cinci ani de la ridicarea la cinstea altarelor a Fericiților Episcopilor Martiri Greco-Catolici Români, ne reamintește exemplul lor curajos de trăire a credinței și chemarea de a fi și noi, asemenea lor, „mărturisitori ai libertății și milostivirii”.

Îndemnul pe care Papa Francisc ni l-a adresat pe Câmpia Libertății din Blaj

Totodată, face să răsune din nou în inimile și conștiințele noastre îndemnul pe care Papa Francisc ni l-a adresat pe Câmpia Libertății din Blaj, de a le împărtăși semenilor noștri lumina Evangheliei și de a continua lupta împotriva noilor ideologii, „care disprețuiesc valoarea persoanei, a vieții, a căsătoriei și a familiei”.

Moartea și învierea Domnului pentru mântuirea noastră ne dezvăluie cât de importanți suntem pentru Dumnezeu, cât de mare este valoarea vieții și demnitatea fiecărei persoane. Se cuvine, așadar, să folosim în mod etic toate energiile și capacitățile noastre, creativitatea rațiunii și progresul tehnic, inclusiv inteligența artificială, pentru a umaniza și a schimba în bine societatea și lumea în care trăim, Casa noastră comună.

Vino, Isuse Doamne, în lumea noastră care are atâta nevoie de Tine! Vino, Bunule Păstor, în mijlocul atâtor violențe, conflicte, tensiuni și suferințe! Vino, Mântuitorule Bun, în mijlocul omenirii, care rătăcește în această vale de lacrimi și care Te caută! Știm, Isuse, că oricât de crâncenă va fi lupta noastră împotriva răului, putem să fim siguri de făgăduințele Tale! Tu ești cel Biruitor prin slăbiciunile și neputințele noastre!

Atunci când suferim și când suntem loviți pe nedrept

Atunci când suferim și când suntem loviți pe nedrept, când ne simțim abătuți sau învinși, atunci găsim refugiu și alinare în lumina Ta, Dumnezeule Viu și Adevărat, având deplină încredere că Tu îi vei risipi pe vrăjmașii noștri sufletești. Tu, Cristoase Doamne, ai gustat amărăciunea morții, iar noi astăzi, putem să gustăm cu Tine dulceața biruinței Binelui și a Luminii.

Dragi frați și surori în Domnul,

În timpul liturgic pascal ne salutăm cu bucurie rostind „Cristos a înviat!” și răspundem: „Adevărat a înviat!”. Să nu pronunțăm aceste cuvinte ca pe un simplu „bună ziua”, ci ca pe o mărturisire adevărată de credință în Învierea lui Isus Cristos, temelia credinței noastre.

Învierea Domnului este și trebuie să fie adevărul central al trăirii noastre creștine

Învierea Domnului este și trebuie să fie adevărul central al trăirii noastre creștine. Așadar, să nu-l exprimăm doar cu buzele, ci și printr-o viață creștină trăită în mod coerent cu valorile Evangheliei și cu învățătura Bisericii. Iar aceasta nu doar în Timpul Paștelui, ci în fiecare zi. Să o facem „cu bucurie mare” (Mt 28,8) și fără teamă, asemenea femeilor din Evanghelie, care, odată ce au cunoscut adevărul Învierii, în dimineața Paștelui, aleargă să-l împărtășească celorlalți.

Sărbătoarea Sfintei Învieri a Domnului să fie, pentru noi toți, prilej de primenire sufletească și de reînnoire a speranței! Prin mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria, Mama lui Isus și Mama Bisericii, să ne deschidem inimile pentru a primi lumina lui Cristos și pentru a fi, la rândul nostru, purtători de lumină și de mângâiere!

Împreună cu Preasfinția Sa Cristian, Episcopul nostru Auxiliar, Vă doresc tuturor Sărbători sfinte și binecuvântate cu alese haruri cerești!

Cristos a înviat!

Citește mai departe