Connect with us

EVENIMENT

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul şi Drăgaica. Ce nu ar fi bine să faci ASTĂZI. Tradiţii de la mijlocul verii

Publicat



Pe 24 iunie, în toate Bisericile Ortodoxe este prăznuită Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Este ultimul proroc al Vechiului Testament şi, totodată, cel care face legătura cu Noul Testament.

Citește și SFÂNTUL IOAN 2019: MESAJE şi FELICITĂRI de SFÂNTUL IOAN Botezătorul. Felicitări pentru Ion, Ioana, Nelu, Oana

Biserica a închinat Sfântului Ioan Botezătorul şase sărbători: Zămislirea – 23 septembrie; Naşterea – 24 iunie; Soborul – 7 ianuarie; Tăierea capului – 29 august; Prima şi a doua aflare a capului – 24 februarie; A treia aflare a capului – 25 mai.

Tot în această zi se sărbătoresc „Sânzienele”, cea mai mare şi spectaculoasă sărbătoare păgână a anului şi singura admisă, chiar cu numele ei, în calendarul creştin-ortodox. Ea marchează începutul verii, pentru că pe 21 iunie este solstiţiul de vară. Soarele se află pe boltă în cel mai înalt punct deasupra Ecuatorului, iar pe pământ este ziua cea mai lungă şi noaptea cea mai scurtă.

Şi-a început activitatea misionară în anul 26 d. Hr., primul an al guvernării lui Pilat din Pont. Sfântul Ioan propovăduia Împărăţia Cerurilor şi săvârşea „botezul pocăinţei” celor ce veneau la el şi îşi mărturiseau păcatele.

Există o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu există informații. Se știe că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevointe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.

Ioan este nume iudaic – „Iohanan” prescurtare din Iehohanan și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

Data de 24 iunie nu a fost fixată într-un mod întâmplător ca zi a nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl sau, a tămâiat în sfântul altar – loc în care numai arhiereul intră o singură data pe an, în luna a șaptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29). Această luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie și alta din octombrie. Având în vedere cele descoperite în Sfânta Scriptură, Sfinții Părinti au rânduit ca ziua zămislirii Sfântului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie ca zi de naștere.

Potrivit Sfintei Scripturi, în acest timp era preot la Templul din Ierusalim, Sfântul Proroc Zaharia, învățător al Legii Vechi, care a fost ales să fie tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Preotul Zaharia era căsătorit cu Elisabeta, care era sora Sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

„Și erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor. Și pe când Zaharia slujea înaintea lui Dumnezeu, în rândul săptămânii sale, a ieșit la sorți, după obiceiul preoției, să tămâieze intrând în templul Domnului. Iar toată mulțimea poporului, în ceasul tămâierii, era afară și se ruga. Și i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Și văzându-l, Zaharia s-a tulburat și frică a căzut peste el”. (Luca 1, 6-12)

„Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată și Elisabeta, femeia ta, îți va naște un fiu și-l vei numi Ioan. Și bucurie și veselie vei avea și, de nașterea lui, mulți se vor bucura. Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. Și pe mulți din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Și va merge înaintea Lui cu duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților spre copii și pe cei neascultători la înțelepciunea drepților, ca să gătească Domnului un popor pregătit”. (Luca 1, 6-17)

Cei doi părinți ai Sfântului Ioan Botezătorul sunt considerați părinți model, părinți sfinți. „Cât au plâns, cât s-au rugat și au postit părinții săi ca să nască un copil! Sfântul Ioan este rod al credinței, al rugăciunii și al postirii părinților săi”, spune arhimandritul Ilie Cleopa în predica de la sărbătoare Nașterii Sfântul Ioan Botezătorul.

Sfântul Zaharia și Sfânta Elisabeta și-au jertfit în cele din urmă viața pentru copil. Sfântul Zaharia a fost omorât, la porunca împăratului Irod, care și-a trimis soldații să omoare toți pruncii, în vârstă de până la doi ani, în speranța de a-l ucide și pe Mesia, de a cărui naștere a fost vestit de către magi.

Știind de nașterea minunată a lui Ioan și crezând că însuși Ioan ar putea fi Mesia, a poruncit soldaților să îl caute și să îl omoare. Între timp, însă, Elisabeta l-a luat pe Ioan și a fugit, ascunzându-se în munți, de cealaltă parte a Iordanului.

Negăsind pruncul, soldații au fost trimiși la preotul Zaharia, pentru a le spune unde este ascunzătoarea. Cum nu au primit nici un răspuns, Sfântul Proroc Zaharia a fost pe loc omorât cu sabia, în ziua în care fusese rânduit să slujească la Templul din Ierusalim.

După patruzeci de zile de la uciderea lui Zaharia, Sfânta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul, și-a dat sfârșitul în peștera unde ascunsese copilul.

Sfântul Ioan, ocrotit de Dumnezeu, a rămas în pustie până „în ziua arătării lui către Israel” (Luca 1, 80), când a început a predica pocăința către mulțimile care veneau la el, pregătindu-le să îl primească pe Mântuitorul.

Tradiţii de la mijlocul verii

Atotputernicia soarelui de la solstițiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinși cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină.

Noaptea de Sânziene — cum este denumită în folclorul românesc — a devenit o serbare populară, cu caracter tradițional. Pentru oamenii din mediu rural, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credința populară, se consideră că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure și salată va fi distrusă.

Din timpuri străvechi, semnul cercului a fost considerat de o importanță copleșitoare, crezându-se că el are forțe magice. Inelele, coroanele, brățările, colierele, centurile, cununile, ghirlandele nu întâmplător au forma de cerc, ci pentru ca acest simbol magic să-i apere pe purtătorii lor de forțele răului, care nu pot să treacă peste această graniță imaginară fără sfârșit sau început, în filosofie el reprezentând nesfârșitul, infinitul.

Tradiția dansurilor populare (existente în toată Europa), în care oamenii se țin de mână sau pe după umeri, alcătuind un cerc închis (de tipul horei), are aceeași semnificație. De asemenea, cu ocazia solstițiului de vară sunt organizate festivaluri dedicate focului și apei.

Solstițiul de vară este marcat în mod deosebit și la complexul megalitic de la Stonehenge, Anglia, unde mii de oameni din lumea întreagă vin an de an să celebreze acest moment.

Tradiția și superstițiile au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi a anului a fost considerată punct de balanță, de răscruce, de schimbare, când există un anume moment în care toate stihiile stau în cumpănă, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.

Pentru aceasta, în cinstea ei, se aprindeau focuri uriașe — replica terestră a soarelui, pe culmile dealurilor. Se credea că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte se va purifica și întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli, de molime și va fi fericit. Tradiția aceasta, care există și acum în țările Europei Centrale și de Nord, datează de secole, cu mult înaintea creștinismului.

Tradiția cere ca în această zi nimeni să nu lucreze pentru că în această zi este cap de vară, iar Soarele joacă pe cer sau stă în loc la amiază.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Două cutremure, la interval de 7 ore, în zone diferite ale țării

Publicat

Două cutremure s-au produs noaptea trecută, la interval de 7 ore, în Muntenia și Transilvania.

Primul seism s-a produs la ora 23.19 în Transilvania, județul Covasna. A avut magnitudinea 2.6 și s-a produs la adâncimea de 97 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor: 72 km NE de Brașov, 74 km SV de Bacău, 122 km N de Ploiești și 145 km NV de Galați.

La ora 7:01 un alt cutremur s-a produs în Muntenia, la Brăila, la adâncimea de 15 km, potrivit Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor: 13 km S de Brăila, 33 km S de Galați, 117 km NV de Constanta, 160 km E de Ploiești. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

UPDATE: FOTO: Încă un accident GRAV în județul Bacău. Patru persoane implicate. Trei au murit

Publicat

arhiva foto

Încă un grav accident rutier s-a produs, în județul Bacău. Accidentul s-a produs miercuri dimineață. Patru persoane au fost implicate în evenimentul rutier, trei dintre acestea fiind in stare gravă.

Potrivit ISU Bacău, accidentul s-a produs în comuna Ițești, sat Dumbrava.

Din primele informații, un autoturism în care se aflau patru persoane a intrat într-un copac.

Trei dintre victime au fost găsite inconștiente, iar două erau încarcerate între fiarele contorsionate ale autoturismului.

Au intervenit la accident pompierii militari cu un echipaj de stingere cu apă și spumă, un echipaj de descarcerare și ambulanță SMURD de la Detașamentu Bacau si 2 ambulante SAJ.

Pompierii lucrează pentru extragerea victimelor. Echipajele ISU si SAJ acorda ingrijiri medicale.

UPDATE: În urma accidentului au rezultat 3 bărbați decedați și o femeie de 23 de ani conștientă cu multiple traumatisme preluată de SAJ și transportată la UPU Bacău.

Citește mai departe

EVENIMENT

Cîţu: Ne bucurăm pentru tot ce fac sportivii noştri; această olimpiadă a venit într-o situaţie dificilă

Publicat

Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că rezultatele obţinute de sportivii români la Jocurile Olimpice de la Tokyo ar trebui să reprezinte un motiv de bucurie, în contextul în care competiţia se desfăşoară într-un moment dificil, din cauza pandemiei de COVID-19.

„Ne bucurăm pentru tot ceea ce fac sportivii noştri (…). Trebuie să ne aducem aminte că această olimpiadă a venit într-o situaţie dificilă, de pandemie, condiţiile sunt dificile, sunt mai multe lucruri care trebuie să fie luate în calcul, dar eu îi felicit pe toţi”, a declarat Cîţu la Digi 24.

Întrebat cum comentează disputa dintre scrimera Ana-Maria Popescu şi ministrul Eduard Novak pe tema finanţării sportului, premierul a răspuns: „Până la urmă trebuie să ne bucurăm pentru fiecare victorie. În acelaşi timp, trebuie spus clar că finanţarea pentru olimpiadă nu o faci anul acesta, ea se face în timp, banii vin de la Comitetul Olimpic, sunt un buget separat, nu este bugetul ministerului. Dar eu cred că este momentul să ne bucurăm şi să ne gândim la strategia pentru următoarea olimpiadă, începând de acum şi să vedem cum putem face să luăm aur şi cât mai multe medalii de aur. (…) Ăsta ar fi trebuit să fie obiectivul nostru pentru toate şi să luăm la fiecare, după aceea vedem ce se întâmplă, dar ăsta e obiectivul întotdeauna”.

El a adăugat că trebuie să fie construite săli şi terenuri unde copiii să poată începe să practice sportul, după care cei mai talentaţi vor putea ajunge şi la performanţă.

Referitor la o propunere a ministrului Novak privind începerea cursurilor în şcoli cu o oră de nutriţie şi mişcare, în fiecare dimineaţă, premierul a afirmat că trebuie luate în calcul toate soluţiile, dar consideră că fiecare trebuie să decidă la nivel individual cu privire la practicarea unui sport.

„Până la urmă, plăcerea de a face sport nu cred că vine prin a impune ceva, cred că trebuie ca fiecare copil, fiecare familie să decidă. Atunci când ai oportunităţi (…), până la urmă de la joacă ajungi la performanţă”, a precizat Cîţu.

Întrebat dacă practică vreun sport, premierul a răspuns că merge la sală săptămânal şi aleargă, dar în şcoală a făcut handbal, fotbal, precum şi alte sporturi. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Gabriel Resources nu exclude o nouă acţiune în justiţie după ce Roşia Montană a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO

Publicat

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, sit inclus marţi în Patrimoniul Mondial UNESCO, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma acestui demers, informează AFP.

Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o ”expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

În aşteptarea verdictului, în 2022, compania, contactată de AFP, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma includerii sitului Roşia Montană pe lista regiunilor aflate în pericol.

Cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ”contravine obligaţiilor ce revin României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources”, a declarat compania într-un comunicat emis marţi şi citat de AFP. Compania a notat că proiectul său minier ar fi ”generat profituri economice enorme” pentru România.

Fostele mine romane de aur de la Roşia Montană, incluse marţi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, cu ocazia reuniunii anuale a Comitetului Patrimoniului Mondial, la Fuzhou, în China, reprezintă complexul minier roman ”cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO.

Întinse pe şapte kilometri, aceste mine de aur datând din secolele al II-lea şi al III-lea, conţin cea mai mare rezervă de aur din Europa, scrie EFE.

La Roşia Montană au fost descoperite tăbliţe din lemn cerat conţinând texte gravate datând din aceeaşi perioadă, ce ”oferă o imagine autentică despre viaţa de zi cu zi şi practicile culturale ale acestei vechi comunităţi miniere”. Acest sit ”şi-a găsit locul pe care îl merită, după 25 de ani de eforturi” desfăşurate de societatea civilă, a declarat pentru AFP Sorin Jurca, locuitor angajat în conservarea acestei zone.

Aceste galerii sunt, însă, ”vulnerabile”, a avertizat agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a lansat un apel guvernului român să le protejeze şi ”să nu elibereze un permis de extracţie” pe teritoriul acestui sit.

A 44-a sesiune, extinsă, a Comitetului Patrimoniului Mondial are loc la Fouzhou, în China, în perioada 16-31 iulie 2021. AGERPRES

Citește mai departe