Connect with us

ACTUALITATE

Jumătate dintre IMM-uri au probleme: 10% sunt în faliment, iar 40% şi-au redus activitatea

Publicat


contabilitate

Jumătate dintre întreprinderile mici şi mijlocii din România au probleme, în condiţiile în care 10% din total sunt în stare falimentară, iar 40% şi-au redus activitatea în ultimii doi ani, a declarat, joi, Ovidiu Nicolescu, preşedintele de onoare a Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Aceasta în condiţiile în care IMM-urile dau mai mult de jumătate din PIB-ul ţării şi contribuie într-o mare proporţie la exporturi, a amintit el, prezent la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor.

“14,28%, adică 1 din 7 IMM-uri, şi-au amplificat activitatea în ultimii doi ani, iar o treime funcţionează la aceeaşi parametri, ceea ce este foarte important, pentru că dă stabilitate economiei. Din păcate, jumătate dintre IMM-uri au probleme. 10% sunt în situaţie falimentară, iar 40% şi-au redus activitatea, ceea este un procent foarte mare. Acesta este tabloul ultimilor doi ani”, a arătat Nicolescu.

El a arătat că principalele dificultăţi sunt lipsa resursei umane, birocraţia şi inflaţia, urmate de dificultăţi de natură financiară, care se referă la cerere şi la concurenţa neloială.

“De asemenea, finanţarea este o problemă-cheie. România este singura ţară din Europa unde autofinanţarea este modalitatea principală de finanţare a IMM, adică 70%. La noi, creditele fiind folosite doar de un sfert dintre IMM-uri, ceea ce înseamnă că nu ne dezvoltăm”, a arătat reprezentantul CNIPMMR.

Potrivit acestuia, autofinanţarea nu produce un progres substanţial, te ajută să te menţii sau să nu mori, astfel că trebuie găsită neapărat o soluţie pentru a creşte creditarea.

“Este foarte mult spaţiu când vorbim de comisioane şi dobânzile practicate de bănci şi dacă le comparăm cu Europa este greu de înţeles”, a adăugat el.

Pentru următorii doi ani, 56% dintre IMM-uri vor să-şi extindă afacerea moderat, 11% rapid, ceea ce arată că două din trei firme mici şi mijlocii vor să se dezvolte.

“Este fantastic că antreprenorii sunt optimişti. Pe de altă parte, o treime îşi propun diminuarea afacerii, vor să vândă sau să se închidă, ceea ce este o pondere restul de mare”, a continuat Nicolescu.

El a adăugat că testul IMM, adică analiza privind modul în care actele normative influenţează mediul de afaceri, nu se face sau se face doar formal. AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Prima ediţie a Festivalului Bucharest Best Comedy începe vineri

Publicat

Sursa foto: Bucharest Best Comedy Film / Facebook

O selecţie de filme internaţionale de comedie va fi prezentată la prima ediţie a Festivalului Bucharest Best Comedy, care va avea loc de vineri până pe data de 27 noiembrie, în Capitală.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor – Asociaţia culturală “Grigore Vasiliu Birlic”, transmis luni AGERPRES, invitaţi speciali ai festivalului vor fi Radu Mihăileanu şi Horaţiu Mălăele, care vor susţine masterclass-uri pe perioada evenimentului.

Proiecţiile vor avea loc la Grand Cinema & More Băneasa, Cineplexx Titan şi Arcub, precizează organizatorii.

Selecţia internaţională a festivalului cuprinde zece filme de comedie provenind din toate colţurile lumii – SUA, Anglia, Israel, Franţa, Germania, Italia, Norvegia, Argentina, Singapore – multe dintre ele fiind proiectate pentru prima dată în România. Filmele prezentate acoperă marea majoritate a genurilor de comedie: comedie neagră, comedie fantastică, comedie istorică, comedie socială, comedie politică, comedie dramă, comedie thriller, comedie de autor şi, nu în ultimul rând, comedie romantică.

Pentru competiţia românească a festivalului a fost făcută o selecţie a filmelor de comedie produse în ultimii ani.

Pelicula “Crazy Rich Asians”, în regia lui John M. Chu, va fi proiectată în premieră în România chiar la Gala de deschidere, care va avea loc vineri, de la ora 19,30.

O premieră bucureşteană va fi şi pelicula “All About Me”, în regia Carolinei Link, un film bazat pe cea mai bine vândută autobiografie – a lui Hape Kerkeling, unul dintre cei mai îndrăgiţi comedianţi şi gazde de televiziune din Germania.

Printre filmele care pot fi văzute în festival se numără comedia politică “Vice”, în regia lui Adam Mckay, comedia neagră “Rebelles” – regia Allan Mauduit, comedia de tip road movie “Heavy Trip” – regia Juuso Laatio şi Jukka Vidgren, comedia israeliană “Tel Aviv on Fire” – regia Sameh Zoabi, comedia socială “The Party” – regia Sally Poter, comedia bazată pe fantezie “Re Loca” – regia Martino Zaidelis, “Life on the Party” în regia lui Ben Falcone şi “Benedetta Follia” – regia Carlo Verdone.

Selecţia internaţională a festivalului este completată de selecţia naţională a filmelor de comedie produse în România în ultimii ani. Această selecţie cuprinde “6,9 pe scara Richter” în regia lui Nae Caranfil, “Două lozuri” – regia Paul Negoescu, “Ghinionistul” – regia Iura Luncasu, “Nunta mută” – regia Horaţiu Mălăele, “Pup-o mă!” – regia Camelia Popa.

Conform organizatorilor, Bucharest Best Comedy Film promovează, de asemenea, cineaştii români la început de carieră, scurtmetrajul de debut “Romanian Traditions” în regia lui Pavel Bartoş urmând a fi proiectat în afara competiţiei româneşti. Comedia are la bază o întâmplare reală, petrecută la o nuntă sătească, şi are o distribuţie generoasă: Alexandru Papadopol, Elvira Deatcu, Alexandru Ion, Vladimir Purdel, Ruxandra Maniu şi Adrian Damian.

În programul primei ediţii a festivalului sunt incluse 12 masterclassuri şi două workshopuri destinate filmului de comedie şi se vor desfăşura în perioada 23 – 26 noiembrie, la Arcub. Masterclassurile vor fi susţinute de Antonio Flamini, Phil Hughes, Claudio Bucci, Liza Reichardt, Martino Zaidelis, Steve Coombes, Nadia Kibout, Vanessa Tonnini, Irina Malcea, Cristina Cepraga. Cele două workshopuri sunt adresate scenariştilor şi actorilor de comedie şi sunt coordonate de Christian Routh, respectiv de Arndt Schwering-Sohnrey. Intrarea este liberă, iar înscrierile se fac în secţiunea Masterclass pe www.bucharestbestcomedyfilm.ro.

Prima ediţie a Bucharest Best Comedy Film este organizată de Asociaţia culturală “Grigore Vasiliu Birlic” în parteneriat cu Primăria Capitalei.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES este partener media principal al evenimentului. AGERPRESÂ

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Aproape 5.000 de fermieri din Mureş, Harghita şi Covasna. Au primit 61 milioane euro prin Fundaţia Pro Economica

Publicat

Aproape 5.000 de fermieri din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna vor primi în acest an un sprijin în valoare totală de 61 de milioane de euro prin intermediul Fundaţiei Pro Economica, din fonduri europene accesate de Guvernul Ungariei.

Preşedintele Fundaţia Pro Economica, Monika Kozma, a anunţat, joi, la Deda, unde au fost semnate primele 78 de contracte din acest an, în valoare de peste un milion de euro, că pentru anul 2019 au fost acceptate la plată 4.986 proiecte, în valoare totală de 61 milioane euro, iar din această sumă fermierii din judeţul Mureş vor primi peste 20 milioane de euro.

“Programul nostru a avut ca scop finanţarea achiziţiei utilajelor şi maşinilor agricole, precum şi ale animalelor de prăsilă. Avem, în total, aproape 5.000 de câştigători, am început să semnăm primele contracte cu aplicanţii şi primul eveniment din judeţul Mureş a fost organizat la Deda, unde am avut aproximativ 80 de persoane prezente, care au câştigat şi au reuşit să semneze contractele cu Pro Economica. Programul nostru este un ajutor de stat, este un program de minimis, cu respectarea normelor europene pe agricultură şi dezvoltarea activităţilor din agricultură, înseamnă 25% contribuţie proprie pentru fermieri, 75% este sprijin financiar acordat de Fundaţia Pro Economica, acest 75% neputând să depăşească plafonul de 15.000 de euro dat de directiva europeană. Noi folosim un ajutor de stat primit prin Guvernul Ungariei, dar, întrucât fundaţia este persoană juridică română, nu există vreo condiţie impusă ca aplicantul să fie maghiar. Noi am cerut ca şi condiţii de eligibilitate ca fermierul să aibă teren în proprietate, să ne prezinte activitatea pe care o desfăşoară, să aibă experienţă în domeniu şi să aibă 25% din totalul achiziţiei pentru cofinanţare. Şi încă ceva, foarte important pentru statul român, să aibă toate datoriile la stat achitate”, a precizat Monika Kozma.

Ea a arătat că singura cerinţă a fost ca aplicanţii să propună proiectul în limba maghiară – existând consultanţi care întocmesc aceste documente în limba maghiară – întrucât, din punct de vedere administrativ, toate deconturile trebuie să ajungă la Curtea de Conturi a Ungariei.

Monika Kozma a precizat că toate procedurile sunt online şi fiecare aplicant este ajutat să îşi creeze un cont pe serverul fundaţiei unde se depun aplicaţiile.

“Fiecare s-a obişnuit foarte uşor să folosească aplicaţia, pentru noi înseamnă uşurinţă şi o procedură mai simplă. Cei care au semnat astăzi contractele au termen până în 31 ianuarie să încheie contractele cu furnizorii, încarcă online documentele pentru a primi aceste fonduri, după ce verificăm contractul şi factura emisă şi plata contribuţiei proprii, noi plătim direct către furnizor, până la sfârşitul lunii martie anul viitor. Din primăvară, aplicanţii noştri pot folosi utilajele cumpărate. Fundaţia Pro Economica funcţionează din 2017, primul program a fost unul pilot, să vedem dacă funcţionează sau nu aplicarea online, dacă putem să invităm aceşti fermieri să aibă încredere şi să aplice, am avut 500 de contracte semnate. Se vede clar că în unele sate, unde acest program s-a derulat cu succes, nu se mai găseşte teren agricol nefolosit. În 2018 am avut încă un program în zona de câmpie a judeţelor Cluj şi Bistriţa-Năsăud, aproximativ 400 de contracte avem şi acolo, verificarea proiectelor câştigate, care sunt plătite, este în curs. Fundaţia noastră are un contract-cadru de sprijin financiar cu Ministerul Comerţului Exterior şi al Afacerilor Externe al Ungariei”, a subliniat Monika Kozma.

Primarul comunei Deda, Lucreţia Cadar, a declarat că sprijinul acordat fermierilor mici de către Fundaţia Pro Economia este un lucru deosebit, mai ales că aceşti fermieri nu au alte posibilităţi de a accesa finanţări, cu excepţia subvenţiilor pe suprafaţă acordate prin APIA.

“Vine în sprijinul fermierilor, al ţăranilor, deoarece satele noastre se pot dezvolta, iar oamenii să mănânce sănătos – cereale, lactate, carne – ceea ce este un lucru minunat. Termenele de la cerere la primirea finanţării sunt destul de scurte şi operativitatea cu care se lucrează ajută fermierii. Deda este cuprinsă prima dată în acest proiect şi în momentul în care am aflat că şi noi putem să depunem proiecte, am convocat fermierii şi avem 7 proiecte depuse din comună pentru această finanţare. Se achiziţionează animale, oi şi tineret bovin de rasă, tractoare, cositori şi tot felul de utilaje agricole care sunt de strictă necesitate pentru fermieri. Un milion de euro înseamnă foarte mult pentru zona noastră şi agricultura trebuie să se dezvolte, să aibă surse de venit şi asta este foarte important pentru noi”, a spus Lucreţia Cadar.

Ea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene în România procedura este extrem de greoaie şi durează foarte mult, în timp ce finanţările europene care vin prin intermediul Ungariei beneficiază de o procedură rapidă şi simplificată.

Primele contracte semnate, joi, la Deda, au vizat fermieri mici din localităţile Solovăstru, Bistra Mureşului, Ideciu de Jos, Chiheru de Jos, Deda, Beica de Jos, Glăjărie, Toaca, Dedrad, Râpa de Jos, Vătava, Ibăneşti, Ruşii-Munţi, Gurghiu, Jabeniţa, Goreni, Logig, Suseni, Batoş, Sânmihai de Pădure, Răstoliţa, Tireu, Uila, Zimţi şi Dumbrava. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un periculos interlop din Caracal, trimis în judecată într-un dosar de trafic de persoane, proxenetism, șantaj și cămătărie

Publicat

ocaca

Interlopul Nicuşor Daniel Oacă, un membru al unei rețele de proxeneți care controlează orașul Caracal, a fost trimis în judecată, miercuri, alături de alţi patru inculpaţi, într-un dosar în care este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, lipsire de libertate în mod ilegal, ameninţare, şantaj, proxenetism şi cămătărie.

Potrivit reporter24.info în acest dosar a fost implicat şi Dan Dumitrescu, poliţistul din Caracal care, la finalul lunii august, a fot dat afară din poliţie.

Alături de Nicuşor Daniel Oacă, în acest dosar au fost trimişi în judecată următorii: Dragoş Măru Bran, Cătălin Geoerge Predescu, Nicuşor Camen şi Mircea Adrian Predescu. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Olt.

Pe 3 aprilie 2019, ofiţerii SCCO Olt, sub coordonarea unui procuror DIICOT, au efectuat 32 de percheziţii în Caracal și comunele Traian, Redea, Drăghiceni, Fărcaşele şi Tia Mare. Una dintre acestea a fost chiar acasă la poliţistul Dan Dumitrescu.

Potrivit anchetatorilor, gruparea de proxeneţi din Caracal, printre membrii căreia se afla şi poliţistul Dan Dumitrescu, acorda împrumuturi cu dobânzi lunare de până la 100%, iar când datornicii nu mai puteau plăti erau ameninţaţi sau sechestraţi.

Procurorii spun că gruparea s-a constituit începând cu anul 2014. De asemenea, membrii grupării ar fi recrutat mai multe persoane pe care le-ar fi transportat în Germania, Anglia şi Italia, unde le-ar fi exploatat sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei.

Citește tot articolul aici

Citește mai departe

ACTUALITATE

În România, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual

Publicat

copii

Părăsirea timpurie a şcolii afectează, în ţara noastră, peste 46.000 de copii anual, potrivit raportului “Child Rights Now” România, prezentat miercuri într-o conferinţă de presă.

Raportul face parte din iniţiativa globală “Child Rights Now!”, care are ca scop evidenţierea progresului înregistrat privind drepturile copiilor din lumea întreagă la 30 de ani de la intrarea în vigoare a Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.

Raportul pentru România a fost pregătit de organizaţiile membre ale iniţiativei globale: Fundaţia Terre des hommes – Elveţia, Salvaţi Copiii România, SOS Satele Copiilor România şi World Vision România.

“Discrepanţele privind rata participării la educaţie a diferitelor grupe de vârstă, precum şi rezultatele mult mai slabe ale indicatorilor în cazul copiilor de etnie romă şi incidenţa crescută a abandonului şcolar în general reprezintă motive importante de îngrijorare privind respectarea dreptului la educaţie în România. La nivelul şcolii primare, gimnaziale şi liceale, părăsirea timpurie a şcolii afectează peste 46.000 de copii anual. În rândul celor care rămân în procesul educaţional rezultatele educaţiei sunt foarte slabe. Doar aproximativ 61% dintre elevii de 15 ani reuşesc să obţină cunoştinţe de bază în ce priveşte citirea şi înţelegerea unui text, precum şi de matematică, rezultat care plasează România pe locul 3 în coada clasamentului între cele 28 de state membre UE”, se arată în raport.

Conform acestuia, rata copiilor de vârstă şcolară neînscrişi la şcoală este de 6% la nivelul întregii populaţii, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă şi la 29% pentru copiii cu dizabilităţi. Copiii care provin din familii cu venituri mici sunt de asemenea supuşi riscurilor.

De asemenea, raportul relevă că nu toate şcolile sunt “un mediu sigur” pentru copil. “30% dintre şcolile din România şi 62% în mediul rural au toaletele în exterior. 3.892 de şcoli nu au autorizaţie pentru incendiu. Cel puţin 170 de şcoli funcţionează în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, în special în comunităţile dezavantajate copiii sunt expuşi riscului de exploatare sexuală, trafic de persoane şi exploatare prin muncă.

“Multe dintre abuzuri au loc cu participarea părinţilor sau a persoanelor care îi îngrijesc, (…) un număr mult mai mare de copii sunt supuşi violenţei în mod regulat chiar în familie (prin aplicarea pedepselor corporale ca formă de disciplină), la şcoală (conflicte cu alţi copii şi bullying) sau online”, se precizează în raport.

În ceea ce priveşte violenţa în familie, se face referire la un sondaj la nivel naţional conform căruia 61% dintre copii au spus că au fost disciplinaţi prin lovire sau pălmuire cel puţin o dată. Referitor la violenţa în şcoli, un sondaj la nivel naţional cu copii de gimnaziu şi liceu arată că unul din trei copii a spus că a fost agresat de un altul, iar unul din şase a afirmat că a fost bătut de un alt copil.

Raportul arată că, deşi oraşele din România au ajuns în mare măsură la standardele din ţările dezvoltate în ceea ce priveşte accesul la apă curentă şi servicii de canalizare, zonele rurale au rămas în urmă pe majoritatea palierelor. Aproximativ 68% din populaţie e conectată la servicii publice de furnizare a apei curente, rata de acces fiind însă de 97% în zonele urbane şi de doar 33,5% în mediul rural. În ce priveşte managementul apelor uzate, diferenţa este încă şi mai pregnantă. Puţin peste jumătate din populaţie era racordată la astfel de servicii în 2017, din care 88% din populaţia oraşelor şi doar 8,2% din cei care locuiesc la ţară.

În 2017 aproape o treime dintre copiii României trăiau sub pragul naţional al sărăciei. Acest indicator, echivalent cu rata sărăciei relative (respectiv rata riscului de sărăcie în statisticile UE), era de 32,2% pentru copiii cu vârste între 0 şi 18 ani, faţă de 23,6% la nivelul întregii populaţii, mai relevă raportul. AGERPRES

Citește mai departe