Ministerul Culturii a anunțat joi, 23 martie 2023, închiderea unui apel de proiecte dedicat digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme, finanţat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Ministerul Culturii (MC), prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de coordonator de reforme şi investiţii (CRI) şi de furnizor şi administrator al Schemei de ajutor de minimis, anunţă închiderea apelului de proiecte Sprijinirea iniţiativelor culturale de accelerare a digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme, finanţat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 11 – Turism şi cultură, Investiţia 7. Accelerarea digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme”, precizează ministerul într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

Apelul de proiecte urmăreşte să sprijine accelerarea tranziţiei digitale a producătorilor şi distribuitorilor de filme din România prin creşterea capacităţilor de producţie digitală, distribuţie, marketing şi promovare, inclusiv tehnologii de arhivare digitală.

Bugetul total aferent apelului este de 5 milioane euro, suma maximă alocată unui proiect fiind de 100.000 euro.

În perioada 30 ianuarie 2023, ora 09,00 – 23 martie 2023, ora 16,00 au fost depuse 187 de cereri de finanţare prin intermediul platformei electronice proiecte.pnrr.gov.ro, dezvoltată de Ministerul Proiectelor şi Investiţiilor Europene (MIPE).

Ministerul Culturii va continua, în perioada următoare, procesul de evaluare a proiectelor, până la epuizarea bugetului alocat apelului ”Sprijinirea iniţiativelor culturale de accelerare a digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme”. Agerpres

Muzeul Naţional de Artă Contemporană celebrează, pe 16 martie, fenomenul culturii vizuale contemporane din România prin „decontul vizual” al celor 192 de noutăţi din colecţia muzeului. De asemenea va avea loc și o dezbatere publică cu invitaţi internaţionali, ce deschide o noutate a sezonului – seria de conferinţe publice MNAC International Academy, informează un comunicat transmis AGERPRES.

Evenimentul este deschis cu prima ediţie a dezbaterii publice MNAC International Academy cu invitaţii speciali Frances Morris – director, Tate Modern, dr. Zoran Eric – curator independent, fost curator şef la Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad (ambii membri ai juriului în sesiunea de achiziţii publice de artă, MNAC 2022) şi artista Ana Maria Micu.

„MNAC International Academy este un concept de eveniment hibrid, la graniţa dintre colocviu academic şi întruniri profesionale informale, care îmbină conferinţele cu artişti, discursurile despre practici curatoriale, analiza critică, relatările de călătorie etc.

O sesiune durează 90 de minute şi are un număr fix de trei vorbitori, fiecare reprezentând altă disciplină, generaţie şi ţară.

Conceptul s-a născut din acumularea de energie creativă şi socială din cei peste 30 de ani ai mei de călătorii prin diversele lumi ale culturii plastice. S-au legat colaborări şi prietenii, s-au trăit triumfuri şi eşecuri în vremurile acelea haotice: în deceniul ’90 cel lung, entuziast şi dureros; apoi în frenezia amăgitoare a anilor 2000; iar după aceea, în al doilea deceniu captivant, greu şi insomniac al secolului XXI”, a spus Călin Dan, director MNAC, citat în comunicat

În încheiere, la etajul 4 în spaţiul Dialog, se va deschide o nouă expoziţie a studenţilor, în care şapte tineri artişti aflaţi la început de drum se angrenează într-un nou exerciţiu colectiv de creaţie şi curatoriat.

Vernisajul expoziţiei celor mai recente achiziţii de artă PULS 22 va începe la ora 19,00. Agerpres

Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti împlineşte, la final de 2022, 170 de ani de la fondare iar evenimentul va fi marcat printr-o micro-expoziţie şi tururi ghidate ale clădirii.

Totodată, pe turnul scenei mari va fi proiectată, în seara zilei de 30 decembrie, o succesiune de imagini evocatoare, pentru a marca, simbolic, cei 170 de ani de existenţă ai TNB.

„La acest sfârşit de an 2022, Teatrul Naţional ‘I.L. Caragiale’ din Bucureşti, cunoscut iniţial ca ‘Teatrul cel Mare’, marchează 170 de ani de la fondare şi – coincidenţă semnificativă – tot 170 de ani de la naşterea celui care îi este patron spiritual, marele dramaturg Ion Luca Caragiale.

O privire întoarsă înspre trecut, dar şi spre viitor, la finalul anului ce vine, când se vor împlini 50 de ani de teatru în actualul sediu din Piaţa Universităţii, într-o clădire care a renăscut în haine noi între 2011 – 2015, marcând o nouă etapă în existenţa sa, cea a ‘unui Teatru Nou pentru un public nou'”, se arată într-un comunicat de presă remis sâmbătă AGERPRES de TNB.

Pe 31 decembrie 1852 se aprindeau pentru prima dată luminile în „Teatrul cel Mare”, devenit naţional din 1876.

„Acest an aniversar, 2022, în decursul căruia la Teatrul Naţional ‘I.L.Caragiale’ a fost realizat un număr record de premiere (14), s-au vernisat 17 noi expoziţii în cadrul programului TNB – Parateatral – Arte vizuale, s-a lansat a VIII-a ediţie a Programului 9G, s-a difuzat primul Podcast propriu al TNB (la 1 decembrie), s-au desfăşurat 3 workshopuri sub egida Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava”, precizează TNB.

Pe 30 decembrie, se va juca în toate sălile şi pe toate scenele: „Dineu cu proşti” de Francis Veber, la Sala ‘Ion Caramitru’, „Micul infern” de Mircea Ştefănescu, la Sala Studio, „Stupid fucking bird” de Aaron Posner, la Sala Pictura, „Nebun din dragoste” de Sam Sheppard, la Sala Atelier.

Teatrul Naţional din Bucureşti marchează 170 de ani de la fondare. Până la sfârşitul lunii ianuarie 2023, vor fi expuse câteva obiecte provenite din vechea clădire a Teatrului cel Mare,

Începând cu aceeaşi dată, spectatorii vor putea viziona, în foaierul Sălii Ion Caramitru, o micro-expoziţie realizată de Muzeul TNB – „De la Teatrul cel Mare la Teatrul Naţional ‘I.L. Caragiale’ – 170 de ani de istorie”, care evocă prin afişe vechi, fotografii şi exponate rare din patrimoniu momente din istoria instituţiei.

Vor fi expuse, până la sfârşitul lunii ianuarie 2023, câteva obiecte provenite din vechea clădire a Teatrului cel Mare, salvate din ruinele rămase după bombardamentul german asupra Bucureştiului din 24 august 1944, când teatrul a fost distrus. Expoziţia se va deschide pe 30 decembrie, la ora 11,00, când este programat şi primul tur ghidat gratuit al zilei.

Tot în aceste ultime zile ale anului, publicului interesat de vizitarea clădirii TNB îi vor fi oferite, drept cadou aniversar, tururi ghidate gratuite: de la orele 11,00, 13,00, 15,00 şi 17,00 în data de vineri, 30 decembrie, şi de la orele 11,00 şi 13,00 în data de sâmbătă, 31 decembrie. Vor putea fi vizitate noile săli, atelierele şi culisele Teatrului Naţional.

Ca de obicei, locul de întâlnire va fi în foaierul Sălii Ion Caramitru, în faţa Agenţiei de bilete. Se recomandă o rezervare telefonică prealabilă la numărul de telefon 021 314.71.71 – Agenţia de bilete a TNB sau la nr. 0744 633 188, domnul Ionuţ Corpaci, se arată în comunicat. Agerpres

Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos este temelie pentru toate celelalte sărbători, începutul sfinţirii umanităţii din interiorul acesteia, a afirmat, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în predica rostită la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală, la sărbătoarea Naşterii Domnului.

„Această sărbătoare (Naşterea Domnului – n.r.) este temelie pentru toate celelalte sărbători, pentru că prin Naşterea Sa ca om, Fiul Veşnic al Tatălui Ceresc vine în lume ca Mântuitor al lumii şi de aceea toate celelalte evenimente şi momente sfinte din viaţa Mântuitorului Iisus Hristos au ca temelie Naşterea Sa mai întâi înomenirea, sau zămislirea, sau întruparea Sa şi Naşterea din Fecioara Maria, într-o peşteră de lângă Bethleemul Iudeii”, a spus Patriarhul.

Înaltul ierarh a arătat că Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos este „Marea Taină a întrupării Fiului Veşnic al lui Dumnezeu, pentru că cel necuprins se face cuprins în pântecele Fecioarei Maria, cel nevăzut se face văzut pentru că se întrupează, ia trup şi chip de om, cel atotputernic se face un copil neputincios a cărui viaţă depinde doar de grija şi iubirea celor din jurul său, cel care conduce Universul, toate galaxiile, este aşezat într-o iesle din care se hrăneau vitele”, a explicat PF Daniel.

„Deci această taină a smereniei lui Dumnezeu Fiul devenind om este începutul tainei mântuirii neamului omenesc.

Mântuitorul Iisus Hristos se face om smerit şi el ia chip de om, ca să ne dăruiască nouă chipul slavei sale. (…)

Hristos se naşte veşnic ca fiu din tată ceresc fără mamă, iar ca om se naşte din mamă fără tată.

Această taină a întrupării Mântuitorului Iisus Hristos ne arată deci smerenia lui”, a spus Patriarhul.

Patriarhul Daniel: Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos – temelie pentru toate celelalte sărbători. Care este scopul acestei sărbători

El a accentuat că Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos are ca scop nu doar iertarea păcatelor oamenilor şi dăruirea vieţii veşnice prin înviere, „ci înfierea, să devenim fii şi fiice ai lui Dumnezeu după har prin lucrarea Botezului în apă şi Duh Sfânt”.

„Această naştere a Mântuitorului Iisus Hristos din Fecioara Maria este începutul sfinţirii umanităţii din interiorul ei, din interiorul persoanei umane a Fecioarei Maria.

Se naşte în peştera de lângă Bethleem ca să sfinţească pământul din interiorul lui, se botează în apele Iordanului ca să sfinţească firea apelor, aşa cum se cântă la Sărbătoarea Botezului Domnului, se înalţă pe cruce pentru ca să sfinţească aerul, atmosfera şi lemnul, după cum se spune în cântările din sărbătoarea Sfintei Cruci.

Când El coboară în lume sfinţeşte lumea în mod treptat, dar mai ales vine în lume ca să sfinţească sufletul şi trupul omului prin Sfintele Taine al Bisericii, prin Botez şi prin Sfânta Euharistie.

Patriarhul Daniel: Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos – temelie pentru toate celelalte sărbători. „Darurile oferite Pruncului Iisus Hristos pot fi dăruite şi de noi ”

De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos este izbăvitor sau eliberator de păcat şi de moarte”, a subliniat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel a reamintit că darurile oferite Pruncului Iisus de către cei trei magi (aurul, tămâia şi smirna) pot fi dăruite şi de noi Mântuitorului Hristos „într-o formă permanentă şi fără cheltuială, ci doar prin multă iubire”, prin aurul dreptei credinţei şi al faptelor bune, prin tămâia rugăciunii fierbinţi şi stăruitoare şi prin smirna unei vieţi curate, biruind „faptele egoiste prin post, nevoinţă prin înfrânare şi viaţă în virtuţi – bunătate, dărnicie, bunăcuviinţă”.

„Ne rugăm lui Dumnezeu, Pruncului Iisus, să ne dăruiască smerenie din smerenia lui, bucurie din bucuria lui, pace din pacea lui cea sfântă şi să binecuvânteze toate familiile, toţi pruncii care sunt bucurie pentru părinţi, pentru Biserică şi pentru popor şi să dăruiască celor care poartă numele de Cristian, Cristi, Cristinel şi derivate ani mulţi cu sănătate şi mult ajutor de la Dumnezeu”, a încheiat Patriarhul.

Înaltul ierarh a oficiat slujba Sfintei Liturghii împreună cu părintele Qais, Episcop de Erzurum, delegatul Patriarhiei Antiohiei în ţara noastră, cu Episcopul Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul, cu Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

Creştinii ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici şi protestanţi sărbătoresc, la 25 decembrie, Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Sărbătoare a naşterii cu trup a Mântuitorului Iisus Hristos, Crăciunul este primul praznic împărătesc cu data fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Agerpres