Connect with us

CULTURA

Noaptea Muzeelor 2022, record de participare: Peste 240.000 de vizitatori în 79 de obiective cuantificate

Publicat

noaptea muzeelor

Cea de-a XVIII-a ediţie a evenimentului Noaptea Muzeelor a înregistrat un record de participare, până în prezent, fiind anunţaţi 242.473 de vizitatori la 79 de obiective cuantificate, dintre cele 251 participante în întreaga ţară, a declarat duminică, pentru AGERPRES, Dragoş Neamu, coordonatorul Departamentului de proiecte culturale şi relaţii internaţionale al RNMR.

„E prima oară când văd în Bucureşti coadă la absolut fiecare obiectiv, indiferent de cât e de cunoscut, de tradiţia participării în altă ediţie a Nopţii Muzeelor. Practic, tot Bucureştiul a fost între cozi. E record de participare, după toate cele 17 ediţii, pentru că, iată, cifrele pe care le avem acum, sunt cifre care ţin cont de numărul de bilete gratuite rupte la intrarea în muzee, dar sunt foarte multe alte intrări unice, care au fost după epuizarea acestor bilete.

Unele muzee au scăpat controlul, nici nu au mai putut să participe, din cauza faptului că nu au mai avut bilete gratuite. Iar chestia asta să se epuizeze la multe muzee biletele de intrare după trei-patru ore de la deschidere nu s-a mai văzut”, a spus Neamu.

El a precizat că 251 de obiective din întreaga ţară şi-au deschis porţile cu prilejul Nopţii Muzeelor, organizatorii înregistrând, până în prezent, 242.473 de vizitatori de la cele 79 de obiective cuantificate.

Noaptea Muzeelor 2022, record de participare: Numărul de vizitatori din fiecare oraș în care a avut loc evenimentul

Potrivit managerului Nopţii Muzeelor, printre rezultatele raportate până în prezent se numără:

* Cluj:

– Muzeul de Artă – 16.800 de vizitatori;
– Muzeul Etnografic – 5.447 de vizitatori;
– Muzeul de Geologie – 2.967 de vizitatori;

* Iaşi:

– Muzeele Complexului Muzeal Iaşi – 34.647 de vizitatori;
– Muzeul Regina Maria – peste 19.000 de vizitatori;

* Tulcea – 11.325 de vizitatori;

* Sibiu

– Muzeul Astra – 11.000 de vizitatori;

* Suceava:

– Complexul Muzeal Bucovina – 13.909 de vizitatori;

* Târgovişte

– Complexul Curtea Domnească – 10.738 de vizitatori;

* Alba Iulia – aproape 1.000 de vizitatori;

* Bucureşti:

– Muzeul Naţional de Geologie – 17.195 de vizitatori;
– MMB şi muzeele din subordine – 9.323 de vizitatori;
– Muzeul Naţional al Ţăranului Român – 6.000 de vizitatori;
– Muzeul Abandonului, deschis în Librăria Seneca Anticafe – 1.500 de vizitatori;
– Arcul de Triumf – 11.000 de vizitatori;
– Muzeul Naţional al Literaturii Române şi muzeele din administrare – 11.000 de vizitatori;
– Primăria Municipiului Bucureşti – Palatul Administrativ – 1.500 de vizitatori.

Noaptea Muzeelor 2022, record de participare: Ce a spus Dragoș Neamu

Dragoş Neamu consideră că acest record de participare se datorează atât aşteptării timp de doi ani a evenimentului, imposibil de realizat fizic din cauza pandemiei de COVID-19, cât şi gratuităţii accesului în instituţiile muzeale.

„În momentul de faţă, mă gândesc la două cauze. Cea copleşitor dominantă este aşteptarea de doi ani de zile în care lumea a tot stat, a aşteptat şi a acumulat aşa un chef şi dor de oportunităţi culturale şi, mai ales, dintr-astea speciale.

Al doilea motiv este că, totuşi, în actualul context de prăbuşire economică şi socială din România, pentru că preţurile au luat-o razna, inflaţia nu mai zic şi, în general, e foarte greu pentru foarte mulţi să mai asigure traiul, faptul că, totuşi, a fost gratuit a contat enorm.

Sunt foarte mulţi consumatori de artă, de cultură, de muzee, pentru care 10 sau 20 de lei, preţul de intrare la muzeu, reprezintă la un moment dat prea mult, în contextul în care trebuie să asiguri traiul minimal pe cheltuieli din astea absolut vitale, de la cele de energie, utilităţi, până la cele de mâncare. 10 – 20 de lei chiar reprezintă o sumă mare pentru orice om ca să intre într-un muzeu.

Şi toate astea, puse cap la cap, au dat cifrele astea incredibile. Pur şi simplu, au fost şiruri de oameni, şiroaie, nu numai în Bucureşti, ci în toată ţara. Bucureştiul a fost, practic, o coadă sudată, de la un capăt la altul”, a precizat managerul Nopţii Muzeelor. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


CULTURA

Ministerul Culturii: 187 de proiecte depuse pentru digitalizarea producţiei şi distribuţia de filme, prin PNRR

Publicat

cannes
fotografie cu caracter ilustrativ

Ministerul Culturii a anunțat joi, 23 martie 2023, închiderea unui apel de proiecte dedicat digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme, finanţat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

„Ministerul Culturii (MC), prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de coordonator de reforme şi investiţii (CRI) şi de furnizor şi administrator al Schemei de ajutor de minimis, anunţă închiderea apelului de proiecte Sprijinirea iniţiativelor culturale de accelerare a digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme, finanţat în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenta 11 – Turism şi cultură, Investiţia 7. Accelerarea digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme”, precizează ministerul într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES.

Apelul de proiecte urmăreşte să sprijine accelerarea tranziţiei digitale a producătorilor şi distribuitorilor de filme din România prin creşterea capacităţilor de producţie digitală, distribuţie, marketing şi promovare, inclusiv tehnologii de arhivare digitală.

Bugetul total aferent apelului este de 5 milioane euro, suma maximă alocată unui proiect fiind de 100.000 euro.

În perioada 30 ianuarie 2023, ora 09,00 – 23 martie 2023, ora 16,00 au fost depuse 187 de cereri de finanţare prin intermediul platformei electronice proiecte.pnrr.gov.ro, dezvoltată de Ministerul Proiectelor şi Investiţiilor Europene (MIPE).

Ministerul Culturii va continua, în perioada următoare, procesul de evaluare a proiectelor, până la epuizarea bugetului alocat apelului ”Sprijinirea iniţiativelor culturale de accelerare a digitalizării producţiei şi distribuţiei de filme”. Agerpres

Citește mai departe

CULTURA

Muzeul Naţional de Artă Contemporană va prezenta cele 192 de noutăţi din colecţia muzeului. Când va avea loc

Publicat

muzeu national arta2
fotografie cu caracter ilustrativ

Muzeul Naţional de Artă Contemporană celebrează, pe 16 martie, fenomenul culturii vizuale contemporane din România prin „decontul vizual” al celor 192 de noutăţi din colecţia muzeului. De asemenea va avea loc și o dezbatere publică cu invitaţi internaţionali, ce deschide o noutate a sezonului – seria de conferinţe publice MNAC International Academy, informează un comunicat transmis AGERPRES.

Evenimentul este deschis cu prima ediţie a dezbaterii publice MNAC International Academy cu invitaţii speciali Frances Morris – director, Tate Modern, dr. Zoran Eric – curator independent, fost curator şef la Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad (ambii membri ai juriului în sesiunea de achiziţii publice de artă, MNAC 2022) şi artista Ana Maria Micu.

„MNAC International Academy este un concept de eveniment hibrid, la graniţa dintre colocviu academic şi întruniri profesionale informale, care îmbină conferinţele cu artişti, discursurile despre practici curatoriale, analiza critică, relatările de călătorie etc.

O sesiune durează 90 de minute şi are un număr fix de trei vorbitori, fiecare reprezentând altă disciplină, generaţie şi ţară.

Conceptul s-a născut din acumularea de energie creativă şi socială din cei peste 30 de ani ai mei de călătorii prin diversele lumi ale culturii plastice. S-au legat colaborări şi prietenii, s-au trăit triumfuri şi eşecuri în vremurile acelea haotice: în deceniul ’90 cel lung, entuziast şi dureros; apoi în frenezia amăgitoare a anilor 2000; iar după aceea, în al doilea deceniu captivant, greu şi insomniac al secolului XXI”, a spus Călin Dan, director MNAC, citat în comunicat

În încheiere, la etajul 4 în spaţiul Dialog, se va deschide o nouă expoziţie a studenţilor, în care şapte tineri artişti aflaţi la început de drum se angrenează într-un nou exerciţiu colectiv de creaţie şi curatoriat.

Vernisajul expoziţiei celor mai recente achiziţii de artă PULS 22 va începe la ora 19,00. Agerpres

Citește mai departe

CULTURA

Teatrul Naţional din Bucureşti marchează 170 de ani de la fondare. Ce îi așteaptă pe vizitatori

Publicat

Arhivă foto

Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti împlineşte, la final de 2022, 170 de ani de la fondare iar evenimentul va fi marcat printr-o micro-expoziţie şi tururi ghidate ale clădirii.

Totodată, pe turnul scenei mari va fi proiectată, în seara zilei de 30 decembrie, o succesiune de imagini evocatoare, pentru a marca, simbolic, cei 170 de ani de existenţă ai TNB.

„La acest sfârşit de an 2022, Teatrul Naţional ‘I.L. Caragiale’ din Bucureşti, cunoscut iniţial ca ‘Teatrul cel Mare’, marchează 170 de ani de la fondare şi – coincidenţă semnificativă – tot 170 de ani de la naşterea celui care îi este patron spiritual, marele dramaturg Ion Luca Caragiale.

O privire întoarsă înspre trecut, dar şi spre viitor, la finalul anului ce vine, când se vor împlini 50 de ani de teatru în actualul sediu din Piaţa Universităţii, într-o clădire care a renăscut în haine noi între 2011 – 2015, marcând o nouă etapă în existenţa sa, cea a ‘unui Teatru Nou pentru un public nou'”, se arată într-un comunicat de presă remis sâmbătă AGERPRES de TNB.

Pe 31 decembrie 1852 se aprindeau pentru prima dată luminile în „Teatrul cel Mare”, devenit naţional din 1876.

„Acest an aniversar, 2022, în decursul căruia la Teatrul Naţional ‘I.L.Caragiale’ a fost realizat un număr record de premiere (14), s-au vernisat 17 noi expoziţii în cadrul programului TNB – Parateatral – Arte vizuale, s-a lansat a VIII-a ediţie a Programului 9G, s-a difuzat primul Podcast propriu al TNB (la 1 decembrie), s-au desfăşurat 3 workshopuri sub egida Centrului de Cercetare şi Creaţie Teatrală Ion Sava”, precizează TNB.

Pe 30 decembrie, se va juca în toate sălile şi pe toate scenele: „Dineu cu proşti” de Francis Veber, la Sala ‘Ion Caramitru’, „Micul infern” de Mircea Ştefănescu, la Sala Studio, „Stupid fucking bird” de Aaron Posner, la Sala Pictura, „Nebun din dragoste” de Sam Sheppard, la Sala Atelier.

Teatrul Naţional din Bucureşti marchează 170 de ani de la fondare. Până la sfârşitul lunii ianuarie 2023, vor fi expuse câteva obiecte provenite din vechea clădire a Teatrului cel Mare,

Începând cu aceeaşi dată, spectatorii vor putea viziona, în foaierul Sălii Ion Caramitru, o micro-expoziţie realizată de Muzeul TNB – „De la Teatrul cel Mare la Teatrul Naţional ‘I.L. Caragiale’ – 170 de ani de istorie”, care evocă prin afişe vechi, fotografii şi exponate rare din patrimoniu momente din istoria instituţiei.

Vor fi expuse, până la sfârşitul lunii ianuarie 2023, câteva obiecte provenite din vechea clădire a Teatrului cel Mare, salvate din ruinele rămase după bombardamentul german asupra Bucureştiului din 24 august 1944, când teatrul a fost distrus. Expoziţia se va deschide pe 30 decembrie, la ora 11,00, când este programat şi primul tur ghidat gratuit al zilei.

Tot în aceste ultime zile ale anului, publicului interesat de vizitarea clădirii TNB îi vor fi oferite, drept cadou aniversar, tururi ghidate gratuite: de la orele 11,00, 13,00, 15,00 şi 17,00 în data de vineri, 30 decembrie, şi de la orele 11,00 şi 13,00 în data de sâmbătă, 31 decembrie. Vor putea fi vizitate noile săli, atelierele şi culisele Teatrului Naţional.

Ca de obicei, locul de întâlnire va fi în foaierul Sălii Ion Caramitru, în faţa Agenţiei de bilete. Se recomandă o rezervare telefonică prealabilă la numărul de telefon 021 314.71.71 – Agenţia de bilete a TNB sau la nr. 0744 633 188, domnul Ionuţ Corpaci, se arată în comunicat. Agerpres

Citește mai departe

CULTURA

Patriarhul Daniel: Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos – temelie pentru toate celelalte sărbători

Publicat

pf daniel
Arhivă foto

Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos este temelie pentru toate celelalte sărbători, începutul sfinţirii umanităţii din interiorul acesteia, a afirmat, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în predica rostită la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală, la sărbătoarea Naşterii Domnului.

„Această sărbătoare (Naşterea Domnului – n.r.) este temelie pentru toate celelalte sărbători, pentru că prin Naşterea Sa ca om, Fiul Veşnic al Tatălui Ceresc vine în lume ca Mântuitor al lumii şi de aceea toate celelalte evenimente şi momente sfinte din viaţa Mântuitorului Iisus Hristos au ca temelie Naşterea Sa mai întâi înomenirea, sau zămislirea, sau întruparea Sa şi Naşterea din Fecioara Maria, într-o peşteră de lângă Bethleemul Iudeii”, a spus Patriarhul.

Înaltul ierarh a arătat că Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos este „Marea Taină a întrupării Fiului Veşnic al lui Dumnezeu, pentru că cel necuprins se face cuprins în pântecele Fecioarei Maria, cel nevăzut se face văzut pentru că se întrupează, ia trup şi chip de om, cel atotputernic se face un copil neputincios a cărui viaţă depinde doar de grija şi iubirea celor din jurul său, cel care conduce Universul, toate galaxiile, este aşezat într-o iesle din care se hrăneau vitele”, a explicat PF Daniel.

„Deci această taină a smereniei lui Dumnezeu Fiul devenind om este începutul tainei mântuirii neamului omenesc.

Mântuitorul Iisus Hristos se face om smerit şi el ia chip de om, ca să ne dăruiască nouă chipul slavei sale. (…)

Hristos se naşte veşnic ca fiu din tată ceresc fără mamă, iar ca om se naşte din mamă fără tată.

Această taină a întrupării Mântuitorului Iisus Hristos ne arată deci smerenia lui”, a spus Patriarhul.

Patriarhul Daniel: Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos – temelie pentru toate celelalte sărbători. Care este scopul acestei sărbători

El a accentuat că Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos are ca scop nu doar iertarea păcatelor oamenilor şi dăruirea vieţii veşnice prin înviere, „ci înfierea, să devenim fii şi fiice ai lui Dumnezeu după har prin lucrarea Botezului în apă şi Duh Sfânt”.

„Această naştere a Mântuitorului Iisus Hristos din Fecioara Maria este începutul sfinţirii umanităţii din interiorul ei, din interiorul persoanei umane a Fecioarei Maria.

Se naşte în peştera de lângă Bethleem ca să sfinţească pământul din interiorul lui, se botează în apele Iordanului ca să sfinţească firea apelor, aşa cum se cântă la Sărbătoarea Botezului Domnului, se înalţă pe cruce pentru ca să sfinţească aerul, atmosfera şi lemnul, după cum se spune în cântările din sărbătoarea Sfintei Cruci.

Când El coboară în lume sfinţeşte lumea în mod treptat, dar mai ales vine în lume ca să sfinţească sufletul şi trupul omului prin Sfintele Taine al Bisericii, prin Botez şi prin Sfânta Euharistie.

Patriarhul Daniel: Naşterea Domnului Nostru Iisus Hristos – temelie pentru toate celelalte sărbători. „Darurile oferite Pruncului Iisus Hristos pot fi dăruite şi de noi ”

De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos este izbăvitor sau eliberator de păcat şi de moarte”, a subliniat Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel a reamintit că darurile oferite Pruncului Iisus de către cei trei magi (aurul, tămâia şi smirna) pot fi dăruite şi de noi Mântuitorului Hristos „într-o formă permanentă şi fără cheltuială, ci doar prin multă iubire”, prin aurul dreptei credinţei şi al faptelor bune, prin tămâia rugăciunii fierbinţi şi stăruitoare şi prin smirna unei vieţi curate, biruind „faptele egoiste prin post, nevoinţă prin înfrânare şi viaţă în virtuţi – bunătate, dărnicie, bunăcuviinţă”.

„Ne rugăm lui Dumnezeu, Pruncului Iisus, să ne dăruiască smerenie din smerenia lui, bucurie din bucuria lui, pace din pacea lui cea sfântă şi să binecuvânteze toate familiile, toţi pruncii care sunt bucurie pentru părinţi, pentru Biserică şi pentru popor şi să dăruiască celor care poartă numele de Cristian, Cristi, Cristinel şi derivate ani mulţi cu sănătate şi mult ajutor de la Dumnezeu”, a încheiat Patriarhul.

Înaltul ierarh a oficiat slujba Sfintei Liturghii împreună cu părintele Qais, Episcop de Erzurum, delegatul Patriarhiei Antiohiei în ţara noastră, cu Episcopul Vicar Patriarhal Varlaam Ploieşteanul, cu Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

Creştinii ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici şi protestanţi sărbătoresc, la 25 decembrie, Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Sărbătoare a naşterii cu trup a Mântuitorului Iisus Hristos, Crăciunul este primul praznic împărătesc cu data fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Agerpres

Citește mai departe