Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) lansează concursul pe anul 2020 cu tema “Sens şi contrasens în mass-media”, adresat tuturor membrilor organizaţiei.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concursul este deschis jurnaliştilor, membri UZPR, din toate categoriile mass-media – print, audiovizual şi online, precum şi din zona de publicistică.

Materialele de presă care vor fi transmise spre jurizare vor trebui să reflecte nenumăratele faţete care au schimbat cursul profesiei jurnalistice în anul 2020, marcat de criza sanitară mondială, care a afectat toate domeniile vieţii sociale şi politice de pe întreaga planetă.

“Invităm, pe această cale, membrii UZPR să participe la un concurs menit să reflecte stadiul adaptării presei la condiţii socio-economice şi politice excepţionale, fără precedent, care au pus o enormă presiune în anul 2020 pe actul comunicării şi au stabilit repere noi pe relaţia dintre mass-media, public şi autorităţi”, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, vor fi luate în considerare referirile la abordarea jurnalistică în noile condiţii, la respectarea deontologiei, la identificarea ştirilor false în noianul de informaţii contradictorii care au fluctuat pe toate canalele de comunicare, la informarea publicului şi la episoadele de dezinformare, la relaţia dintre jurnalist, în calitate de comunicator, şi oficialităţile care au manifestat în unele rânduri deficienţe de transmitere a informaţiilor şi lipsă de transparenţă, aspecte semnalate şi de organizaţiile internaţionale de presă.

De asemenea, se va juriza importanţa demersului jurnalistic în tabloul social general şi se vor puncta acurateţea, corectitudinea, adevărul, susţinerea interesului cetăţeanului şi profesionalismul materialelor de presă care vor intra în competiţie.

Începând cu luna ianuarie până la 1 martie 2021, formularul de înscriere va putea fi descărcat de pe site-ul Uniunii. Materialele vor putea fi trimise online, precum şi în format fizic pe adresa sediului central al UZPR.

Materialele de presă câştigătoare vor fi distinse cu tradiţionalele Premii anuale ale UZPR, la fiecare secţiune. Agerpres

AstraZeneca a reluat testele clinice în Statele Unite ale vaccinului său experimental împotriva COVID-19 după autorizarea primită în acest sens din partea autorităţilor de reglementare, iar Johnson & Johnson se pregăteşte să facă acelaşi lucru, luni sau marţi, relatează Reuters.

Aceste veşti pe care cele două companii le-au anunţat vineri reprezintă progrese înregistrate în lupta împotriva noului tip de coronavirus, care a infectat peste 41 de milioane de persoane la nivel global, dintre care 8 milioane de americani.

AstraZeneca, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de vaccinuri, şi-a suspendat la 6 septembrie studiul clinic în Statele Unite după ce în cadrul testelor din Marea Britanie a fost raportat un caz grav de afecţiune neurologică la un participant, posibil un caz de mielită transversă, potrivit estimărilor. J & J şi-a suspendat săptămâna trecută studiul clinic de amploare, în stadiu avansat, după îmbolnăvirea unuia dintre subiecţi.

Ambele companii au contracte pentru a asigura un vaccin către Statele Unite şi alte guverne, dacă acestea vor fi aprobate de autorităţile de reglementare.

Oficialii şi experţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la procesul de validare, supravegheat de Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor (FDA) din Statele Unite, care ar putea fi subminat de presiunea politică, dar şi la faptul că aproximativ un sfert dintre americani au declarat că ezită să accepte un vaccin împotriva COVID-19.

“Odată cu reluarea acestui proces, sper că mesajul comunicat publicului este acela că sunt urmate procedurile la cel mai înalt standard etic şi că nu există interferenţe cu reglementările FDA”, a declarat Matthew Hepburn, director în cadrul Operation Warp Speed, un parteneriat public-privat pentru accelerarea eforturilor de dezvoltare a vaccinurilor.

Numărul infecţiilor este în creştere în 80 de ţări, în contextul în care populaţia din emisfera nordică petrece mai mult timp în spaţiile interioare odată cu apropierea iernii, notează Reuters.

J & J a anunţat vineri că o comisie de monitorizare a datelor privind siguranţa (Data Safety Monitoring Board) a recomandat reluarea testele clinice după ce nu au fost identificate dovezi conform cărora vaccinul experimental ar fi condus la îmbolnăvirea participantului voluntar.

Compania J&J îşi va relua luni sau marţi testele clinice asupra vaccinului candidat în Statele Unite şi a anticipat că va dispune de date privind eficacitatea vaccinului până la sfârşitul anului 2020 sau începutul anului 2021, a declarat Paul Stoffels, director ştiinţific în cadrul J & J.

J & J se află de asemenea în discuţii cu alte organisme de reglementare pentru reluarea unui studiu clinic efectuat în afara Statelor Unite, a indicat compania.

Până în prezent, consiliul medical nu a identificat o cauză clară pentru îmbolnăvirea pacientului. J & J nu poate oferi detalii despre afecţiunea acestuia din cauza regulilor de confidenţialitate, a precizat Stoffels.

AstraZeneca a precizat că nu este neobişnuit în astfel de situaţii ca unii dintre participanţi să se îmbolnăvească în timpul testelor clinice pe scară largă pentru dezvoltarea unui vaccin, notând că FDA a analizat toate datele privind siguranţa din cadrul studiilor clinice la nivel mondial şi a considerat că testările pot fi continuate.

Testele clinice efectuate de AstraZeneca în Regatul Unit, Brazilia şi Africa de Sud au fost reluate, chiar dacă ancheta efectuată de FDA în SUA era încă în curs.

Vaccinul AstraZeneca este dezvoltat împreună cu cercetători de la Universitatea Oxford.

Autoritatea de sănătate publică din Brazilia, ANVISA, a anunţat miercuri că un voluntar într-un test clinic al vaccinului pentru COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca şi de universitatea Oxford a murit, dar a precizat că testul va continua, conform Reuters. Universitatea Oxford a confirmat planul de a continua testul, afirmând într-un comunicat că, după o evaluare minuţioasă, “nu există preocupări privind siguranţa testului clinic”. Ziarul brazilian O Globo relatează că voluntarul a primit un placebo şi nu vaccinul testat, citând surse neprecizate. ANVISA nu a furnizat alte detalii, invocând confidenţialitatea medicală a datelor celor implicaţi în test. AGERPRES

Slovacia a început vineri procesul de testare a majorităţii populaţiei sale pentru noul tip de coronavirus, în cadrul unui program de testare în masă ce va dura următoarele trei săptămâni, informează dpa.

Patru districte de lângă frontiera cu Polonia vor fi testate primele, urmând ca toţi locuitorii cu vârsta peste 10 ani să fie supuşi unei testări antigen rapide sub supravegherea Ministerului Apărării.

Autorităţile slovace plănuiesc să testeze restul ţării în următoarele două weekend-uri, de vineri până duminică.

Armata slovacă a desfăşurat în acest scop circa 8.000 de soldaţi, însă există o lipsă de personal medical pregătit.

Ministrul slovac al sănătăţii Marek Krajci i-a îndemnat în acest context pe studenţii la medicină să participe ca voluntari.

Premierul slovac Igor Matovic a declarat înainte de aceasta că participarea la testare este benevolă, dar că cei care nu vor putea prezenta un test negativ în zilele de după programul de testare în masă vor trebui să intre în carantină obligatorie timp de 10 zile.

Preşedinta Zuzana Caputova a criticat această regulă, afirmând că “dacă ameninţi cu sancţiuni, nu se poate spune că (testarea) este benevolă”.

Slovacia a înregistrat 2.581 de noi cazuri de contaminare în ultimele 24 de ore şi alte 19 decese cauzate de COVID-19.

Începând de sâmbătă, restricţii aspre vor fi aplicate pe tot teritoriul Slovaciei, ţară membră a Uniunii Europene, cu circa 5,5 milioane de locuitori. Agerpres

Lucrarea “Irina” semnată de Nicolae Tonitza, cea mai bine cotată la licitaţia de toamnă, organizată online de Artmark joi seara, a fost adjudecată la 120.000 de euro.

Alte două lucrări de Tonitza au fost cumpărate la sume mari. “Nud văzut din spate” şi “Curte la Mangalia” (Cofetăria lui Delureanu) au fost adjudecate la 70.000 de euro, respectiv la 37.500 de euro.

Trei opere realizate de Nicolae Grigorescu au fost şi ele vândute la sume ridicate. “Ţărăncuţă cu mărgele albastre” a fost cumpărată la 95.000 de euro, “Ţărăncuţă cu fuior”, la 42.500 de euro, iar “Mocan cu turmă”, la 35.000 de euro.

O altă lucrare bine vândută a fost “Interior cu garoafe” de Ştefan Luchian, la 95.000 de euro.

Între loturile adjudecate la sume ridicate s-au mai numărat: “Dalii şi caiet oranj” de Thedor Pallady, la 40.000 de euro; “Ceainic şi ştergar” de Gheorghe Petraşcu, la 35.000 de euro; “Crizanteme albe” de Nicolae Tonitza, la 30.000 de euro; “Marină” de Adrian Ghenie şi “Suveniruri din Paris” de Max Herman Maxy, fiecare la 28.000 de euro; “Ursăreasa” de Nicolae Tonitza şi “Interior la Viforâta” şi “Cană cu crizanteme” de Gheorghe Petraşcu, fiecare la 24.000 de euro; “Peisaj la Balcic” de Victor Brauner, “Natură statică cu toporaşi şi lămâie” de Theodor Pallady şi “Grădina cu nalbe” de Nicolae Tonitza, fiecare la 22.000 de euro; “Interior la Târgovişte” de Gheorghe Petraşcu şi “Peisaj din Brăneşti” de Ion Ţuculescu, fiecare la 20.000 de euro; “Biserica de Vlaici” de Camil Ressu, la 19.000 de euro; “Natură statică cu porumbel şi ceas de buzunar” de Theodor Pallady, la 18.000 de euro; “Chivuţă cu pipă” de Nicolae Vermont şi “Început de toamnă” de Alexandru Ciucurencu, fiecare la 16.000 de euro; “Natură statică cu mere şi flori de câmp” de Samuel Mutzner, la 15.000 de euro; sculpturile “Împreună” şi “Dans” de Marcel Guguianu, la 32.500 de euro, respectiv la 22.000 de euro.

De asemenea, a fost cumpărată lucrarea “Vorniceasa Smaranda Manu” de Mihail Topler – cel mai mare portretist al boierimii -, la 19.000 de euro.

Opera provine din colecţia urmaşilor lui Constantin George Manu, fost ambasador la Londra şi Istanbul. Aceasta a fost confiscată de regimul comunist, depozitată la Muzeul Naţional de Artă al României, de unde a fost transferată în 1966 la Muzeul de Artă din Bacău, pentru ca ulterior, după un proces de retrocedare de lungă durată, să fie restituită moştenitorilor de drept din familia Manu. Agerpres

sursa foto: Artmark