Reprezentanţii Direcţiei pentru Cultură Vâlcea atrag atenţia că judeţul riscă să piardă mai multe biserici de lemn aflate în patrimoniul judeţean sau cel naţional dacă nu se intervine de urgenţă pentru salvarea lor, în prezent acestea fiind într-o stare avansată de degradare.

Potrivit directorului Direcţiei pentru Cultură Vâlcea, Florin Epure, în această situaţie se află nouă astfel de monumente, printre care şi un lăcaş de cult construit de domnitorul Constantin Brâncoveanu şi soţia sa, Maria, pentru refacerea acestora autorităţile locale neavând la dispoziţie fondurile necesare.

"Numărul bisericilor de lemn este impresionant, ele întâlnindu-se practic pe tot teritoriul judeţului, unele având o vechime de peste 400 de ani, păstrându-se până în zilele noastre nemodificate, altele reconstruite parţial sau total din elemente de zidărie. Fără să aibă măreţia celor maramureşene, multe dintre bisericile vâlcene sunt apreciate de turişti, ele făcând parte dintr-o "coloană infinită a spiritualităţii noastre". Nevoile de conservare ale bisericilor de lemn sunt însă, în cele mai multe situaţii, mult peste resursele locale. Documentaţiile de proiectare şi lucrările de restaurare conduse de specialiştii atestaţi sunt la rândul lor enorm de scumpe şi de multe ori exagerate", a precizat directorul Direcţiei pentru Cultură Vâlcea.

Între bisericile care au nevoie de intervenţie de urgenţă, directorul Epure a nominalizat: Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Budurăşti, comuna Stoeneşti, ridicată în anii 1755-1756 şi care se distinge prin imaginea Învăţătorului pictat în portul local de epocă; Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Suieşti-Stăneşti (1748), mutată din satul Gâlgău, judeţul Sălaj, în anul 1950, de patriarhul Iustinian Marina; Biserica "Buna Vestire" din Urşi-Popeşti, construită în 1775, având un sistem structural realizat din bârne suprapuse din lemn de stejar; Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din Brezoi, ctitorită în anul 1789 şi care este înscrisă în lista monumentelor istorice încă din anul 1955; Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Măgureni-Guşoieni, ridicată în 1766 şi care se distinge prin picturi murale exterioare şi interioare în tradiţie neoclasică, caracteristice spiritului de modernizare din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi din primele decenii ale secolului XX; Biserica "Înălţarea Domnului" de la Valea Scheiului-Dănicei, construită în anul 1767 şi care în prezent este abandonată; Biserica "Sf. Nicolae" din Şirineasa, ctitoria domnească a lui Constantin Brâncoveanu şi a soţiei sale, Maria, de la anul 1694, dar care nu a fost clasată în Lista Monumentelor Istorice; Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Sineşti, ctitorită în anul 1746, din care nu au mai rămas decât zidurile după ce în septembrie 2004 a fost grav avariată de un incendiu şi Biserica "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Boroşeşti-Suteşti, construită în 1822 pe locul unui lăcaş de cult ars de turci şi care, la fel ca şi cea din Sineşti, a fost distrusă de un incendiu în anul 2017.

În prezent, în Vâlcea se mai păstrează 92 de biserici de lemn, clasate în Lista Monumentelor Istorice, din care trei sunt de categoria A - Mariţa-Vaideeni, Grămeşti şi Biserica Bolniţă a Mănăstrii Mamu de la Stăneşti-Lunca-Lungeşti. AGERPRES