Roland Garros, al doilea turneu de tenis de Mare Şlem al anului, porneşte la drum duminică, 22 mai, urmând să se încheie tot într-o zi de duminică, 5 iunie.

Oficial, turneul a început încă de luni, 16 mai, când au avut loc primele meciuri din cele 3 tururi preliminare care preced accederea pe tabloul principal. Spre deosebire de Wimbledon, pe zgura de la Paris pot călca inclusiv sportivii din Rusia şi din Belarus, interzişi la Londra.

Întrecerea masculină anunţă un duel interesant între generaţia tânără, reprezentată de Alcaraz, Rublev, Tsitsipas, Zverev, Ruud şi Aliassime, şi generaţia veteranilor, cu Novak Djokovici şi cu Rafael Nadal în frunte.

Rafael Nadal, care va împlini 36 de ani în timpul competiţiei, pe 3 iunie, este „rege absolut” la Paris, cu 13 trofee câştigate, în 2005, 2006, 2007, 2008, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2017, 2018, 2019 şi în 2020. Totuşi, nu deţine prima şansă.

LISTA favoriţilor la turneul de tenis de la Roland GarrosÎn oferta caselor de pariuri, lista favoriţilor conţine un mix între nou şi vechiâ

Cea mai bună cotă la câştigarea trofeului o are sârbul Novak Djokovic (2.60). Liderul mondial este urmat de tânărul şi spectaculosul spaniol Carlos Alcaraz (3.00), care îl devansează pe conaţionalul Rafael Nadal (3.75). Cei 3 se distanţează de următorii doi: grecul Stefanos Tsitsipas (9) şi germanul Alexander Zverev (16).

LISTA favoriţilor la Roland Garros. Nadal, probleme medicale

Problemele medicale nu i-au dat pace lui Nadal la Mastersul de la Roma, unde a pierdut în faţa canadianului Denis Shapovalov. În schimb, Djokovici a făcut un turneu perfect în capitala Italiei, cu victorie în finala cu grecul Tsitsipas, campionul de la Monte Carlo.

Sârbul a avut, totuşi, un semn de slăbiciune pe zgură, chiar la el acasă, în finala de la Belgrad, cedată la rusul Andrei Rublev. Atunci, „Nole” a admis existenţa unor probleme medicale.

Marele punct de atracţie la Paris va fi, însă, Carlos Alcaraz (19 ani, 6 ATP), cel care i-a învins, pe zgura de la Madrid, atât pe Nadal, cât şi pe Djokovici. De asemenea, Alcaraz, despre care Toni Nadal a spus că „va umple golul” după retragerea nepotului său, a triumfat şi pe zgura de la Barcelona.

Pot apărea şi alte nume, pe lista cu victorii. Bulgarul Grigor Dimitrov este mereu o ameninţare.

De asemenea, nu se cunoaşte forma austriacului Dominic Thiem sau cea a elveţianului Stan Wawrinka, care revin după accidentări.

Va lipsi Andy Murray, britanicul dornic să se concentreze pe Wimbledon, turneul său de casă. Nici elveţianul Roger Federer nu va fi la Paris.

România n-are jucător pe tabloul principal. L-a trimis în calificări doar pe Marius Copil, care luni a trecut de primul tur.

LISTA favoriţilor la Roland Garros. Iga n-are rivală

La fete, poloneza Iga Swiatek n-are rivală. Are cota 2 să repete performanţa din 2020, când a ridicat trofeul deasupra capului. Rămasă lider WTA după retragerea australiencei Ashleigh Barty, Swiatek confirmă aşteptările, la doar 20 de ani.

Următoarea pe lista favoritelor este Simona Halep. Campioana din 2018 a intrat pe mâna reputatului antrenor Patrick Mouratoglou, dar se află la distanţă mare de Swiatek, având cota 8. Apoi, urmează spaniola Paula Badosa (10), tunisianca Ons Jabeur (12) şi grecoaica Maria Sakkari (15).

Swiatek abia ce a triumfat la Roma şi a atins al cincilea titlu al sezonului (dintre care al patrulea Masters 1000 din 2022, după Doha, Miami şi Indian Wells).

Elina Svitolina, partenera francezului Gael Monfils, va deveni mămică, aşa că nu va participa la Roland Garros. Francezul și-a anunțat și el retragerea.

România speră la rezultatele importante, pe tabloul feminin, de la Sorana Cârstea şi de la Irina Begu, specialiste pe suprafaţa roşie.

(sursa: Mediafax)

sursa foto: Facebook/ Roland Garros

Un accident rutier soldat cu rănirea unei persoane a avut loc, marți la amiază pe Autostrada A1, în județul Argeș. Din primele date, șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și s-a răsturnat cu mașina în afara drumului.

Potrivit ISU Argeș, accidentul rutier s-a produs pe A1 km 102.

În eveniment a fost implicată  o mașină care s-a s-a răsturnat.

O mașină s-a răsturnat în afara drumului, pe Autostrada A1 în Argeș: Victima, o tânără de 18 ani

În urma evenimentului a rezultat o victimă, persoană de sex feminin în cu vârstă de aproximativ 18 ani, care acuză dureri la coloana cervicală.

Aceasta a fost transportată la spital.

Conform sursei citate, la fața locului au intervenit pompierii de la Detașamentul Bradu cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat.

Un accident rutier a avut loc, marți la amiază pe o stradă din municipiul Galați. O persoană a fost rănită după un impact între trei mașini.

Potrivit IPJ Galați, accidentul rutier s-a produs în jurul orei 12.35, pe strada Traian, din municipiul Galați.

Au fost implicate trei autoturisme, care circulau în aceeași direcție (spre Baia Comunală) și care au intrat în impact față-spate.

Conducătorul auto care nu ar fi păstrat distanța regulamentară, o femeie de 24 de ani.

Accidentul s-a soldat cu rănirea unei persoane, pasager într-unul dintre autoturisme.

Polițiștii au întocmit dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.

Legea offshore a primit raport favorabil în comisiile de specialitate din Camera Deputaților. Proiectul va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, și-a anulat declarația de presă din cauza liderului AUR, George Simion.

Împotriva raportului favorabil au votat patru deputați, iar restul au votat favorabil.

După ce ședința s-a încheiat, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar fi trebuit să susțină o declarațuie de presă, însă aceasta a fost anulată pentru că era urmărit de liderul AUR, deputatul George Simion.

„Îl escortez afară. E un hoț. Hoțul, ministrul Energiei”, a spus George Simion.

Ministrul Energiei a încercat să plece cu liftul, dar George Simion l-a însoțit, continuând să-i adrese cuvinte jignitoare. Ulterior, Popescu a plecat prin altă parte, urmărit de Simion.

Legea offshore, aprobată în comisiile de specialitate din Camera Deputaților: Proiectul, votat miercuri

Proiectul va fi votat în ședința de plen a Camerei Deputaților de miercuri.

Săptămâna trecută proiectul a fost aprobat de Senat, cu 91 voturi „pentru” și 13 „împotrivă”.

„A trebuit să vină PSD din nou la guvernare pentru ca această lege să fie în dezbatere și să fie… împreună cu cei din actuala coaliție de guvernare. Ne uităm la inițiatori și vedem că liderii sunt toți prezenți acolo, împreună cu ministrului Energiei, ceea ce dă o garanție că această lege e bună pentru cetățenii României.

E necesar să fie adoptată azi pentru avem un război în preajma României, avem nevoie de gaze. Înseamnă un miliard de metri cubi pe an”, spunea în timpul dezbaterilor Radu Oprea (PSD).

El precizează că banii încasați în urma aplicării Legii offshore vor merge la comunitățile locale.

Legea offshore, aprobată în comisiile de specialitate din Camera Deputaților: Ce au spus senatorii

„Importanța aceste legi vine prin faptul că va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. Trăim într-un context geopolitic destul de complicat, iar companiile trebuie să aibă garantată stabilitatera și predictibilitatea.

Această lege a încercat să rezolve această problemă. Statul român face un pas important în stabilitatea energetică. Putem deveni, în scurt timp, un jucător important pe piața energetică în Europa”, a spus și Sorin Ioan Bumb (PNL)

Senatorii USR au anunțat că vor vota acest proiect de lege „pentru că este un proiect necesar”.

„Eu sunt un om calm și răbdător, dar de data asta sunt pe punctul de a-mi ieși din fire, pentru că nu am văzut o mai mare ipocrizie, o mai mare ticăloșie poleită cu aparența celor mai bune intenții. Sunteți pe cale să votați o lege a trădării naționale și ne spuneți că e bine pentru noi, crezând că noi suntem niște proști. Nu suntem proști, știm exact ce faceți”, a spus și Claudiu Târziu (AUR).

Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, principalele modificări la legea offshore sunt deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi accelerarea investiţiilor în onshore-ul de adâncime, asigurarea securității în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.

(sursa: Mediafax)