Conform sondajului Eurobarometru prezentat marți la Bruxelles de Parlamentul European în parteneriat cu European Newsroom, 56% dintre cetățenii europeni și 61% dintre români se arată interesați de următoarele alegeri europene. Aceste alegeri europarlamentare sunt programate pentru perioada 6-9 iunie 2024 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, fiind programate cu un an înainte.

În prezentarea studiului, Philipp Schulmeister, director pentru campanii în cadrul Parlamentului European, a explicat că două treimi dintre respondenţii din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare.

O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înaintea alegerilor europene precedente. La acea dată, 58% dintre respondenţi declarau că probabil ar vota în aceste condiţii.

Cetăţenii români sunt în prezent mai dispuşi să voteze la alegerile europene decât erau înaintea precedentelor alegeri europene, desfăşurate în 2019.

Dintre respondenţii români, 64% declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, faţă de 60% în 2018.

O altă concluzie a sondajului, evidenţiată şi de Schulmeister în prezentarea sa, este aceea că cetăţenii europeni sunt de părere că democraţia este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenţi consideră că apărarea democraţiei este prioritară, fiind urmată de protecţia drepturilor omului în UE şi la nivel mondial (28%) şi de libertatea de exprimare şi de gândire (27%).

Interesul pentru alegerile europene crește. Cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte

Modul în care democraţia funcţionează în Uniunea Europeană mulţumeşte 54% dintre cetăţenii europeni şi pe 52% dintre cei români.

Cetăţenii europeni sunt mulţumiţi în principal de existenţa unor alegeri libere şi corecte (70%), libertatea de exprimare (70%) şi respectarea drepturilor fundamentale (66%).

Ei sunt cel mai puţin mulţumiţi de combaterea dezinformării şi a corupţiei.

Întrebaţi despre diverse elemente ale democraţiei, cetăţenii români se declară mulţumiţi de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%), existenţa alegerilor libere şi echitabile (54%) şi de respectul pentru drepturile fundamentale (54%).

Românii sunt cel mai puţin mulţumiţi de felul în care sunt luate în considerare interesele cetăţenilor de către partidele politice şi de lupta împotriva corupţiei.

O majoritate a cetăţenilor europeni sunt conştienţi de impactul Uniunii Europene asupra vieţii lor de zi cu zi: aproximativ şapte din zece cetăţeni europeni şi 62% dintre români împărtăşesc această opinie.

Interesul pentru alegerile europene crește. 62% dintre respondenţii din UE şi 55% dintre cei din România îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European

Rolul Parlamentului European este şi el recunoscut: 62% dintre respondenţii din UE şi 55% dintre cei din România îşi amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.

Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidenţă, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulţumire în rândul cetăţenilor europeni: 69% dintre respondenţii la nivel UE se declară mulţumiţi de aceste acţiuni. Acelaşi procent se înregistrează şi în rândul respondenţilor din România (69%).

Nivelul de satisfacţie este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) şi Irlanda (87%). Respondenţii din Slovacia (45%) şi Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacţie.

Satisfacţia faţă de acţiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecţiei drepturilor democratice şi al respectării statului de drept (64% dintre cetăţenii europeni, 57% dintre cetăţenii români), precum şi în domeniul politicii externe (54% dintre cetăţenii europeni, 56% dintre cetăţenii români).

Interesul pentru alegerile europene crește. Cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale

Crizele suprapuse din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când sunt analizate starea economiei şi situaţia financiară a cetăţenilor. Jumătate dintre respondenţii europeni (50%) constată că nivelul lor de trai a scăzut şi se aşteaptă ca acest lucru să continue în anul următor, în timp ce 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.

Dintre respondenţii români, 47% au constatat deja o scădere a nivelului de viaţă, iar 37% se aşteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an.

În acest context, cresc şi aşteptările pentru soluţii concrete: 65% dintre respondenţii europeni şi 69% dintre românii intervievaţi nu sunt mulţumiţi de măsurile luate de ţara lor pentru a face faţă crizei generate de costul vieţii, iar 57% dintre cetăţenii europeni şi 60% dintre cei români nu sunt mulţumiţi de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a remedia situaţia.

În această privinţă, cetăţenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (38%), următoarele priorităţi fiind sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%) şi sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (31%).

Pentru respondenţii din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei şi crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) şi de lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (29%). Agerpres

Prognoza de specialitate emisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 8 – 14 iunie 2023 indică continuarea secetei pedologice moderate și puternice în regiunile Dobrogea, Moldova și anumite zone din Muntenia și Moldova, având un impact negativ asupra culturii grâului de toamnă pe suprafețe agricole extinse.

„Aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Maramureş, Crişana şi Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei şi a Munteniei, local în nordul, estul, izolat sud-vestul Moldovei. Deficite de umiditate în sol (secetă pedologică moderată şi puternică) se vor înregistra în Dobrogea, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nordul, estul şi sudul Munteniei, centrul, estul şi sudul Transilvaniei, izolat nord-vestul Banatului”, precizează specialiştii ANM.

În cultura porumbului, rezerva de apă în stratul de sol 0-50 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, în Transilvania, Crişana, Banat şi Oltenia, pe suprafeţe extinse din Muntenia şi Moldova, izolat în sud-vestul, centrul şi nordul Dobrogei.

Pe de altă parte, conţinutul de umiditate din sol se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată), în Maramureş, local în nord-estul, estul şi sudul Munteniei, sudul, centrul, izolat nord-estul Moldovei, sud-estul, estul şi centrul Dobrogei.

Pe fondul regimului hidrotermic din aer şi sol favorabil, procesele vegetative ale culturilor de câmp şi pomi-viticole se vor desfăşura normal în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ţării.

Seceta pedologică se menține în Dobrogea, Moldova și Muntenia, La floarea-soarelui vor predomina fazele de apariţie a primei perechi de frunze

Culturile de orz şi grâu de toamnă înfiinţate în epoca optimă îşi vor continua înspicarea (60-100%), înflorirea (10-100%), precum şi maturitatea în lapte (10-40%), pe majoritatea suprafeţelor agricole.

Culturile tardive se vor afla în fazele de înspicare (50-100%) şi înflorire (10-100%).

Rapiţa din Dobrogea, Muntenia, Moldova, Transilvania şi Crişana se va afla predominant la formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (20-100%), iar local în sud-estul ţării se va putea declanşa maturitatea deplină (10-20%), în special pe arealele agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului.

La floarea-soarelui vor predomina fazele de apariţie a primei perechi de frunze (30-100%) şi înfrunzire (6-14 frunze), la nivelul întregii ţări. Cultura de porumb îşi va definitiva răsărirea (90-100%), plantele aflându-se predominant la dezvoltarea aparatului foliar (5-13 frunze). Sfecla de zahăr din principalele bazine specializate va parcurge răsărirea (80-100%), dezvoltarea primei perechi de frunze (50-100%) şi înfrunzirea (8-15 frunze).

La cartof se vor înregistra răsărirea (70-100%), creşterea lăstarilor laterali şi tuberizarea (20-100%), iar la soiurile timpurii pentru consum va fi posibilă îmbobocirea.

Seceta pedologică se menține în Dobrogea, Moldova și Muntenia. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 14 şi 25 de grade Celsius

Pomii fructiferi vor parcurge creşterea şi dezvoltarea fructelor, iar la soiurile timpurii de cireş aflate la maturitatea de consum se va continua recoltarea.

La seminţoase se vor semnala creşterea lăstarilor, frunzelor şi rodului. În toate podgoriile, la viţa-de-vie se vor continua dezvoltarea aparatului vegetativ (frunze, coarde), formarea inflorescenţelor şi înflorirea.

În condiţiile agrometeorologice menţionate, lucrările agricole în câmp (aplicarea îngrăşămintelor, erbicidări, praşile, tratamente fitosanitare etc.) se vor putea desfăşura în condiţii bune, precizează specialiştii ANM.

Din punct de vedere meteorologic, în acest interval va predomina un regim termic al aerului pe ansamblu normal, la nivelul întregii ţări.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între 14 şi 25 de grade Celsius, valori apropiate de mediile multianuale, în cea mai mare parte a zonelor de cultură.

Seceta pedologică se menține în Dobrogea, Moldova și Muntenia. Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 30 de grade Celsius

Temperatura maximă a aerului se va situa între 21 şi 30 de grade Celsius, pe aproape întreg teritoriul agricol, iar cea minimă între 7 şi 19 grade Celsius, în majoritatea regiunilor agricole.

În perioada menţionată se prognozează ploi locale sub formă de aversă, dar şi torenţiale, fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului, izolat cu aspect de vijelie, în aproape toată ţara.

Totodată, vor fi condiţii de producere a grindinei, iar cantităţile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol. Agerpres

În perioada 29 mai – 4 iunie, conform Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), 37% dintre cazurile de COVID-19 au fost înregistrate în București și în județele Timiș, Iași, Prahova și Brașov.

În perioada de referinţă au fost înregistrate 1.009 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi au fost raportate 9 decese la pacienţi cu COVID-19.

Potrivit raportului săptămânal de supraveghere, 51,6% dintre cazurile confirmate s-au înregistrat la persoane care nu s-au vaccinat anti-COVID.

Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, 49,5% erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

Conform sursei citate, 88,9% din totalul deceselor s-au înregistrat în Dâmboviţa, Bistriţa Năsăud, Călăraşi, Harghita şi Mureş. Potrivit INSP, 66,6% din decese s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86,6% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 54,7% la bărbaţi.

Dintre persoanele care au murit, 93,8% aveau cel puţin o comorbiditate asociată. Agerpres

Un incident în care un tânăr în vârstă de 18 ani din Râmnicu Sărat a rănit o minoră de 14 ani în zona feței cu un pistol de tip airsoft, a raportat miercuri IPJ Buzău.

Tânărul ar fi îndreptat arma spre fată pe motiv că aceasta ar fi refuzat să discute cu un cunoscut al băiatului, spun poliţiştii.

”În noaptea de 6/7 iunie, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Râmnicu Sărat au fost sesizaţi de către o femeie în vârstă de 41 de ani, din Râmnicu Sărat, cu privire la faptul că fiica sa, o minoră de 14 ani, a fost rănită la nivelul feţei cu un pistol de tip airsoft.

Imediat după sesizare, la faţa locului s-au deplasat poliţişti de ordine publică şi de investigaţii criminale care, în urma cercetărilor, au stabilit că utilizatorul pistolului de tip airsoft este un râmnicean în vârstă de 18 ani”, precizează sursa citată.

Potrivit anchetatorilor, tânărul ar fi utilizat pistolul îndreptându-l spre partea vătămată, pe motiv că minora ar fi refuzat să dialogheze cu un cunoscut al acestuia, împrejurare în care proiectilul pistolului i-ar fi provocat tinerei o leziune în zona feţei.

În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lovire sau alte violenţe şi nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor. Agerpres