Rata de încarcerare a scăzut pe ansamblu în Europa cu 6,6% între 2016 şi 2018, ajungând de la 109,7 la 102,5 deţinuţi la 100.000 de locuitori, potrivit Statisticii penale anuale a Consiliului Europei (SPACE) pe anul 2018. Documentul făcut public marţi pe site-ul organizaţiei arată între altele că România este ţara unde rata de încarcerare a scăzut cel mai mult în intervalul avut în vedere, cu 16%.

Scăderea generală a ratei de încarcerare continuă o tendinţă începută în 2012. În 27 de administraţii penitenciare, reducerea acestei rate – indicator stabilit în principal prin lungimea termenelor de detenţie – a fost însoţită în 2018 de o scădere a duratei medii de încarcerare în Europa, de la 8,8 la 8,2 luni (-6,8%).

Prin contrast însă, proporţia de deţinuţi închişi în aşteptarea procesului a crescut de la 17,4% la 22,4% din populaţia totală a penitenciarelor.

Ţările unde rata de încarcerare a scăzut cel mai mult au fost România (-16%), Bulgaria (-15%), Norvegia (-11,6), Finlanda (-9,9%) şi Macedonia de Nord (-9,7%), urmate de Armenia (-8,7%), Letonia (-8,4%), Luxemburg (-7,1%), Estonia (-5,7%) şi Cipru (-5,5%). Pe de altă parte, ratele de încarcerare au crescut cel mai mult în Islanda (+25,4%), Italia (+7,5), Olanda (+5,9%), Danemarca (+5,8%) şi Muntenegru (+5,5%).

Ţările unde rata de încarcerare este deosebit de ridicată rămân Rusia (418,3 deţinuţi la 100.000 de locuitori), Georgia (252,2), Azerbaidjan (235), Lituania (234,9), Republica Moldova (215,2), Republica Cehă (208,8), Letonia (194,6), Polonia (194,4) şi Estonia (191,4). Fără a lua în considerare ţările cu mai puţin de 300.000 de locuitori, ratele cele mai scăzute de încarcerare au fost constatate în Islanda (46,8), Finlanda (51,1), Olanda (54,4), Suedia (56,5), Danemarca (63,2), Slovenia (61,1) şi Norvegia (65,4).

Densitatea populaţiei din penitenciare, un indicator de posibilă suprapopulare, a rămas relativ stabilă, a consemnat CoE. Conform datelor furnizate de statele membre, per total 91,4 din 100 de locuri disponibile în închisori au fost ocupate în intervalul analizat, cu puţin mai mult faţă de rezultatul din 2016 (91,1). Totuşi, situaţia variază de la o ţară la alta şi poate varia în mare măsură între diferite închisori din aceeaşi ţară.

Conform CoE, opt ţări au înregistrat o problemă generală de suprapopulare a închisorilor: Macedonia de Nord (122,3), România (120,5), Franţa (116,3), Italia (115), Republica Moldova (113,4), Serbia (109,2), Portugalia (105,9) şi Republica Cehă (105,6). Alte patru aveau o densitate a populaţiei din penitenciare de peste 100 de deţinuţi la 100 de locuri: Grecia (101), Austria (100,7), Slovenia (100,5) şi Danemarca (100,5).

Raportul mai arată că în 2018 peste o treime din deţinuţii din Europa se aflau după gratii pentru fapte legate de violenţă, între care omucidere (13,1% dintre deţinuţi), atac şi vătămare corporală (5,1%), viol şi alte infracţiuni cu caracter sexual (7,5%) şi jaf (10,5%). Aproape 3 din 100 de deţinuţi erau condamnaţi pentru încălcarea legislaţiei rutiere şi cu puţin mai mulţi pentru infracţiuni cu caracter economic şi financiar (3,8%).

Infracţiunile legate de droguri şi furturile au rămas principalul motiv de încarcerare, dar proporţia celor închişi pentru furt a scăzut cu 15%, în timp ce a celor închişi pentru fapte legate de droguri a crescut cu 9,7%. Proporţia celor condamnaţi la închisoare pentru infracţiuni legate de narcotice era deosebit de ridicată (adică peste un sfert din totalul deţinuţilor) în Letonia, Georgia, Grecia, Italia, Cipru, Azerbaidjan, Estonia şi Islanda.

În fine, documentul mai consemnează că proporţia de deţinuţi străini a scăzut cu 4,8% (de la 16,7% din totalul populaţiei din penitenciare în 2016 la 15,9% în 2018), continuând tendinţa de scădere constatată în anii anteriori. Totuşi, se menţin diferenţe semnificative între ţări: în 15 state, în principal din Europa de nord şi de vest, străinii reprezentau peste 25% din totalul deţinuţilor, în timp ce în 12 state din Europa centrală şi de est această proporţie era de sub 5%.

Studiul SPACE este realizat pentru Consiliul Europei de Universitatea din Lausanne, iar cel actual, SPACE 1 2018, conţine informaţii dintr-un număr de 44 din 52 de administraţii penitenciare din cele 47 de state membre ale CoE, datele fiind exprimate în valori mediane. În mod excepţional, actualul studiu a luat în calcul date culese între 1 septembrie 2016 şi 31 ianuarie 2018, în timp ce studiile anterioare au luat ca punct de referinţă doar data de 1 septembrie.

De menţionat de asemenea că s-au putut face comparaţiile între 2016 şi 2018 numai pentru cele 44 de administraţii penitenciare care au răspuns la amândouă studiile şi că raportul nu conţine date din Albania, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Ungaria, Malta, Turcia şi Ucraina.

AGERPRES