Connect with us

ACTUALITATE

Numărul deţinuţilor, în scădere în România. În schimb, a crescut ponderea celor arestaţi preventiv. Studiu al Consiliului Europei

Publicat



inchisoare, penitenciar, gratii

Rata de încarcerare a scăzut pe ansamblu în Europa cu 6,6% între 2016 şi 2018, ajungând de la 109,7 la 102,5 deţinuţi la 100.000 de locuitori, potrivit Statisticii penale anuale a Consiliului Europei (SPACE) pe anul 2018. Documentul făcut public marţi pe site-ul organizaţiei arată între altele că România este ţara unde rata de încarcerare a scăzut cel mai mult în intervalul avut în vedere, cu 16%.

Scăderea generală a ratei de încarcerare continuă o tendinţă începută în 2012. În 27 de administraţii penitenciare, reducerea acestei rate – indicator stabilit în principal prin lungimea termenelor de detenţie – a fost însoţită în 2018 de o scădere a duratei medii de încarcerare în Europa, de la 8,8 la 8,2 luni (-6,8%).

Prin contrast însă, proporţia de deţinuţi închişi în aşteptarea procesului a crescut de la 17,4% la 22,4% din populaţia totală a penitenciarelor.

Ţările unde rata de încarcerare a scăzut cel mai mult au fost România (-16%), Bulgaria (-15%), Norvegia (-11,6), Finlanda (-9,9%) şi Macedonia de Nord (-9,7%), urmate de Armenia (-8,7%), Letonia (-8,4%), Luxemburg (-7,1%), Estonia (-5,7%) şi Cipru (-5,5%). Pe de altă parte, ratele de încarcerare au crescut cel mai mult în Islanda (+25,4%), Italia (+7,5), Olanda (+5,9%), Danemarca (+5,8%) şi Muntenegru (+5,5%).

Ţările unde rata de încarcerare este deosebit de ridicată rămân Rusia (418,3 deţinuţi la 100.000 de locuitori), Georgia (252,2), Azerbaidjan (235), Lituania (234,9), Republica Moldova (215,2), Republica Cehă (208,8), Letonia (194,6), Polonia (194,4) şi Estonia (191,4). Fără a lua în considerare ţările cu mai puţin de 300.000 de locuitori, ratele cele mai scăzute de încarcerare au fost constatate în Islanda (46,8), Finlanda (51,1), Olanda (54,4), Suedia (56,5), Danemarca (63,2), Slovenia (61,1) şi Norvegia (65,4).

Densitatea populaţiei din penitenciare, un indicator de posibilă suprapopulare, a rămas relativ stabilă, a consemnat CoE. Conform datelor furnizate de statele membre, per total 91,4 din 100 de locuri disponibile în închisori au fost ocupate în intervalul analizat, cu puţin mai mult faţă de rezultatul din 2016 (91,1). Totuşi, situaţia variază de la o ţară la alta şi poate varia în mare măsură între diferite închisori din aceeaşi ţară.

Conform CoE, opt ţări au înregistrat o problemă generală de suprapopulare a închisorilor: Macedonia de Nord (122,3), România (120,5), Franţa (116,3), Italia (115), Republica Moldova (113,4), Serbia (109,2), Portugalia (105,9) şi Republica Cehă (105,6). Alte patru aveau o densitate a populaţiei din penitenciare de peste 100 de deţinuţi la 100 de locuri: Grecia (101), Austria (100,7), Slovenia (100,5) şi Danemarca (100,5).

Raportul mai arată că în 2018 peste o treime din deţinuţii din Europa se aflau după gratii pentru fapte legate de violenţă, între care omucidere (13,1% dintre deţinuţi), atac şi vătămare corporală (5,1%), viol şi alte infracţiuni cu caracter sexual (7,5%) şi jaf (10,5%). Aproape 3 din 100 de deţinuţi erau condamnaţi pentru încălcarea legislaţiei rutiere şi cu puţin mai mulţi pentru infracţiuni cu caracter economic şi financiar (3,8%).

Infracţiunile legate de droguri şi furturile au rămas principalul motiv de încarcerare, dar proporţia celor închişi pentru furt a scăzut cu 15%, în timp ce a celor închişi pentru fapte legate de droguri a crescut cu 9,7%. Proporţia celor condamnaţi la închisoare pentru infracţiuni legate de narcotice era deosebit de ridicată (adică peste un sfert din totalul deţinuţilor) în Letonia, Georgia, Grecia, Italia, Cipru, Azerbaidjan, Estonia şi Islanda.

În fine, documentul mai consemnează că proporţia de deţinuţi străini a scăzut cu 4,8% (de la 16,7% din totalul populaţiei din penitenciare în 2016 la 15,9% în 2018), continuând tendinţa de scădere constatată în anii anteriori. Totuşi, se menţin diferenţe semnificative între ţări: în 15 state, în principal din Europa de nord şi de vest, străinii reprezentau peste 25% din totalul deţinuţilor, în timp ce în 12 state din Europa centrală şi de est această proporţie era de sub 5%.

Studiul SPACE este realizat pentru Consiliul Europei de Universitatea din Lausanne, iar cel actual, SPACE 1 2018, conţine informaţii dintr-un număr de 44 din 52 de administraţii penitenciare din cele 47 de state membre ale CoE, datele fiind exprimate în valori mediane. În mod excepţional, actualul studiu a luat în calcul date culese între 1 septembrie 2016 şi 31 ianuarie 2018, în timp ce studiile anterioare au luat ca punct de referinţă doar data de 1 septembrie.

De menţionat de asemenea că s-au putut face comparaţiile între 2016 şi 2018 numai pentru cele 44 de administraţii penitenciare care au răspuns la amândouă studiile şi că raportul nu conţine date din Albania, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Ungaria, Malta, Turcia şi Ucraina.

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

India suspendă exportul antiviralului Remdesivir utilizat pentru tratarea COVID-19

Publicat

Autorităţile indiene au anunţat duminică suspendarea licenţelor de export pentru antiviralul Remdesivir, având în vedere creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în ţară, care a atins niveluri record cu peste 152.000 de infectări confirmate într-o singură zi, informează AFP şi EFE.

În prezent, ”există 1,1 milioane de cazuri de COVID active şi acestea sunt în continuă creştere. Acest lucru a condus la o creştere bruscă a cererii de Remdesivir injectabil utilizat în tratamentul pacienţilor cu COVID. Există posibilitatea unei noi creşteri a acestei cereri în următoarele zile”, a explicat Ministerul indian al Sănătăţii într-un comunicat.

“În lumina celor de mai sus, Guvernul Indiei a interzis exportul de Remdesivir injectabil şi a ingredientelor sale farmaceutice active până când situaţia se îmbunătăţeşte”, comunică ministerul.

Cu cele 152.879 de noi infecţii confirmate duminică în India, bilanţul total este de 13,35 milioane de cazuri, cel mai mare după Statele Unite şi Brazilia. Totalul deceselor este de 169.275, conform datelor Ministerului Sănătăţii.

Remdesivir a fost unul dintre primele medicamente care au avut efect în scurtarea perioadei de recuperare pentru unii pacienţi cu COVID-19.

Gigantul farmaceutic american Gilead Sciences Inc care produce Remdesivir a semnat anul trecut acorduri de acordare a licenţelor cu companii de medicamente generice din India, Pakistan şi Egipt, care le vor permite să fabrice medicamentul pentru distribuţie în 127 de ţări, majoritatea cu venituri mici.

Remdesivir este produs în India de şapte companii şi are o capacitate instalată de aproximativ 3,8 milioane de unităţi pe lună, potrivit Ministerului Sănătăţii.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Gianina Beleagă, medaliată cu argint la Europenele de la Varese

Publicat

Sportiva Gianina-Elena Beleagă a adus României prima medalie la Campionatele Europene de canotaj de la Varese (Italia), argint în proba de simplu vâsle feminin, categorie uşoară, duminică.

Beleagă a fost înregistrată cu timpul de 07 min 45 sec 800/1000, fiind devansată de belarusa Alena Furman, 7 min 41 sec 81/1000. Medalia de bronz a revenit franţuzoaicei Claire Bove, în 7 min 48 sec 79/1000.

Tot duminică, Mihai Chiruţă a câştigat Finala B la simplu vâsle masculin (00:07:00.38), încheind pe poziţia a 7-a în clasamentul general. La dublu vâsle masculin, Ioan Prundeanu şi Marian-Florian Enache au încheiat pe patru în Finala B (00:06:28.51), clasându-se pe locul 10 în clasamentul general. Echipajul feminin de patru vâsle, compus din Cristina-Georgiana Popescu, Roxana-Iuliana Anghel, Dumitriţa Juncănariu şi Beatrice-Mădălina Pascari, a ocupat locul 5 în Finala B şi 11 la general (00:06:47.42).

Sportivii români vor evolua duminică în alte opt finale în care sunt puse în joc medalii la Varese.
AGERPRES

Sursa foto: Federaţia Română de Canotaj / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Crestere explozivă în lume a cazurilor de Parkinson, o substanță chimică obișnuită poate fi de vină

Publicat

Ray Dorsey neurolog la Universitatea din Rochester crede că o epidemie de Parkinson este la orizont. Parkinson este deja tulburarea neurologică cu cea mai rapidă creștere din lume; în SUA, numărul persoanelor cu Parkinson a crescut cu 35% în ultimii 10 ani, conform The Guardian.

„Credem că în următorii 25 de ani numărul cazurilor se va dubla din nou”, spune Dorsey. „Suntem pe vârful unui aisberg foarte, foarte mare”.

Majoritatea cazurilor de boală Parkinson sunt considerate idiopatice – le lipsește o cauză clară. Cu toate acestea, cercetătorii cred din ce în ce mai mult că un factor este expunerea la tricloroetilenă (TCE), un compus chimic utilizat în degresare industrială, curățare chimică și în produse de uz casnic, cum ar fi unele creme pentru pantofi și produse de curățat covoare.

Până în prezent, cele mai clare dovezi cu privire la riscul TCE pentru sănătatea umană provin de la lucrătorii care sunt expuși substanței la locul de muncă. Un studiu din 2008, din Annals of Neurology, a constatat că TCE este „un factor de risc pentru Parkinson”. Și un studiu din 2011 a reluat aceste rezultate, constatând „o creștere de șase ori a riscului de a dezvolta Parkinson la persoanele expuse la locul de muncă la tricloretilenă (TCE)”.

Dr. Samuel Goldman de la Institutul Parkinson din Sunnyvale, California, co-autor al studiului din Annals of Neurology, a scris: „Studiul nostru confirmă faptul că contaminanții de mediu obișnuiți pot crește riscul de a dezvolta Parkinson”. În urma studiilor de acest gen, Departamentul Muncii din SUA a emis o notă cu privire la TCE, spunând: „Consiliul recomandă […] ca expunerea la disulfură de carbon (CS2) și tricloretilenă (TCE) se fie considerată a provoca, contribui sau sau agrava Parkinsonul.”

TCE este un cancerigen legat de carcinomul celulor renale, cancerele de col uterin, ficat, căi biliare, sistem limfatic și țesut mamar masculin și de probleme cardiace fetale, printre alte efecte. Relația sa cunoscută cu Parkinson poate fi adesea trecută cu vederea pentru că expunerea la TCE poate preceda debutul bolii cu zeci de ani. În timp ce unele persoane expuse se pot îmbolnăvi rapid, altele pot, fără să știe, să lucreze sau să trăiască în zone contaminate cea mai mare parte a vieții lor înainte de a dezvolta simptome de Parkinson.

În timp ce unele țări reglementează în mare măsură TCE (utilizarea sa este interzisă în UE fără autorizație specială), substanța chimică este încă utilizată în SUA, contaminând aerul, solul și apa. Se estimează că TCE este prezent în prezent în aproximativ 30% din apele subterane din SUA.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

15% dintre germani au primit deja prima doză de vaccin

Publicat

Germania a inoculat aproximativ 15% din populaţia sa cu o primă doză de vaccin coronavirus, conform celor mai recente date de la Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor din ţară (RKI), transmite duminică dpa.

Datele RKI au arătat că 15,2%, sau 12,7 milioane de persoane, au primit cel puţin o doză până sâmbătă dimineaţă, iar 5,9% – sau 4,9 milioane de oameni – primiseră deja a doua doză.

Mai multe studii indică faptul că o singură doză oferă deja un anumit nivel de protecţie.

După ce medicii generalişti s-au alăturat efortului de vaccinare şi un număr mai mare de vaccinuri a devenit disponibil, numărul de doze administrate zilnic în Germania a crescut în ultima săptămână şi a ajuns joi la peste 700.000, dar a scăzut din nou după aceea.

În majoritatea landurilor germane medicii generalişti au început să administreze vaccinuri de miercuri. Peste 35.000 de medici vor lua parte la acest efort.

Cu toate acestea, ritmul vaccinării ar putea să se reducă din nou, în contextul în care numărul de doze disponibile pentru medicii generalişti urmează să scadă temporar la jumătatea lunii aprilie.

Gernot Marx, preşedintele asociaţiei germane de îngrijire de urgenţă DIVI, a avertizat vineri că situaţia din spitale este profund îngrijorătoare. Marx a explicat că observă o creştere constantă şi dramatică a numărului de pacienţi bolnavi de COVID-19.

Cel mai mare spital universitar din Germania, Charite din Berlin, a anunţat că numărul pacienţilor de la terapie intensivă a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni. Grupul de vârstă 30-60 de ani este deosebit de afectat, deoarece este mai puţin probabil ca persoanele din această categorie să fi primit vaccinul, a declarat Martin Kreis, membru al consiliului de administraţie.

Germania se confruntă cu un al treilea val de infecţii cauzat în principal de varianta britanică a virusului. AGERPRES

Citește mai departe