Connect with us

ECONOMIE

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 28%, în primele trei luni din 2023

Publicat

contabilitate acte calcul sursa foto pixabay

Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 28,51%, în primele trei luni din 2023, până la 10.709, faţă de 8.333 în aceeaşi perioadă din 2022, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 2.254 de firme (număr în creştere cu 45,23% faţă de primul trimestru din 2022), şi în judeţele Timiş (605, +59,63%), Cluj (513, +33,94%), Constanţa (504, +19,71%) şi Ilfov (437, plus 21,05%).

La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Mehedinţi, respectiv 55 (+3,77), Covasna (58, +20,83%) şi Ialomiţa (62, +58,97%).

Domeniul de activitate care a consemnat cele mai multe dizolvări de firme, în primele trei luni ale acestui an, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au înregistrat 2.988 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 16,45%.

Potrivit sursei citate, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, construcţiile, precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 1.062 (+45,28%), 973 (+28,03%), respectiv 924 (+26,58%).

În martie 2023, s-au înregistrat 3.721 dizolvări de firme, cele mai multe în Bucureşti (789) şi în judeţele Timiş (220), Cluj (191) şi Constanţa (164).

Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Peste 54.000 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. 247 de posturi în Spaţiul Economic European

Publicat

oameni locuri munca.jpg
Arhivă foto

Conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), agenții economici din România pun la dispoziție 54.080 de locuri de muncă la nivel național, în timp ce angajatorii din Spațiul Economic European (SEE) oferă 247 de posturi pentru lucrătorii români.

Conform sursei citate, pe plan naţional, cele mai multe locuri de muncă sunt oferite pentru agent de securitate (5.567); muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet (2.801); muncitor necalificat la asamblarea şi montarea pieselor (2.622); lucrător comercial (2.274); curier (2.077); manipulant mărfuri (1.854); ambalator manual (1.572); muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii (1.404); femeie de serviciu (1.310); lăcătuş mecanic (1.107); ajutor bucătar (868).

Din cele 54.080 locuri de muncă vacante declarate de angajatori la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, 3.923 sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de activitate; programator; consilier/expert/inspector/referent/economist în economie generală; contabil; inspector de specialitate în administraţia publică etc.), 9.074 pentru persoanele cu studii liceale sau postliceale (lucrător comercial; agent de vânzări; curier; casier; vânzător etc), 10.096 pentru persoanele cu studii profesionale (lăcătuş mecanic; sudor; confecţioner asamblor articole din textile; conducător auto transport rutier de mărfuri; operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice; fierar betonist etc.), restul de 30.987 locuri de muncă fiind destinate persoanelor fără studii sau cu studii primare/gimnaziale (agent de securitate; muncitor necalificat la asamblarea şi montarea pieselor; muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet; manipulant mărfuri; muncitor necalificat la spargerea şi tăierea materialelor de construcţii etc).

Peste 54.000 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. Unde sunt disponibile locurile vacante

De asemenea, angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 247 locuri de muncă vacante, după cum urmează: Norvegia – 140 locuri de muncă pentru: farmacist; muncitor în producţie; Austria – 70 locuri de muncă pentru: sudor TIG pentru construcţie ţevi; constructor ţevi conform ISO; supraveghetor conducte industriale; sudor TIG/MAG pentru construcţie şi reparaţii rezervoare; maşinist, montator instalaţii, mecanic întreţinere instalaţii; sudor autogen; montator ţevi de termoficare pentru construcţii; constructor panouri de control; tehnician electrician (instalator); supraveghetor construcţii şi reparaţii rezervoare; supraveghetor instalaţii electrice; supraveghetor instalaţii mecanice; montator hidraulic (Ermeto); Germania – 17 locuri de muncă pentru: electronist – specializat in mentenanţă; mecanic industrial; operator utilaje şi instalaţii; inginer proiectant; tehnician constructor (inginerie mecanică); ucenic în tehnologia construcţiilor (structuri metalice); zidar; asistent medical generalist sau asistent medical de radiologie; asistent medical; farmacist; mecanic instalaţii pentru refrigerare, aer condiţionat şi pompe de căldură; Olanda – 11 locuri de muncă pentru: serigraf; legumicultor; Spania – 9 locuri de muncă pentru: medic specialist neurologie; medic reumatolog; tehnician mentenanţă electromecanică – automatică echipamente industriale electromecanic-bobinator maşini electrice rotative. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Trei țări printre care și România, cel mai semnificativ declin din UE al vânzărilor cu amănuntul, în aprilie

Publicat

cumparaturi

Potrivit datelor publicate marți de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), volumul comerțului cu amănuntul în Uniunea Europeană a înregistrat o creștere de 0,1% în luna aprilie, comparativ cu luna precedentă, în timp ce în zona euro indicatorul a rămas neschimbat. Aceste cifre survin după o scădere de 0,5% în UE și de 0,4% în zona euro în luna martie.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în aprilie, comparativ cu luna precedentă, s-a înregistrat în Croaţia (3,4%), Luxemburg (3,3%) şi Suedia (3,1%), cele mai semnificative scăderi fiind în Slovacia (minus 5,8%), România (minus 3,7%) şi Slovenia (minus 2,4%).

În UE, vânzările de produse non-alimentare au crescut cu 0,6%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi tutun au înregistrat un declin de 0,4%, iar cele de combustibili auto de 2,2%.

De asemenea, volumul comerţului cu amănuntul în Uniunea Europeană a scăzut în aprilie cu 2,9%, comparativ cu perioada similară din 2022, în timp ce în zona euro declinul a fost de 2,6%.

Trei țări printre care și România, cel mai semnificativ declin din UE al vânzărilor cu amănuntul, în aprilie. România a raportat o scădere anuală de 0,7% în aprilie

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creştere a volumului comerţului cu amănuntul în aprilie, comparativ cu perioada similară din 2022, s-a înregistrat în Cipru (9,4%), Spania (7,8%) şi Luxemburg (6%), cele mai semnificative scăderi fiind în Ungaria (minus 12,6%), Estonia (minus 10%) şi Slovacia (minus 9,8%).

România a raportat o scădere anuală de 0,7% în aprilie, după un avans de 7,2% în martie.

În UE, vânzările de alimente, băuturi şi tutun au înregistrat un declin de 4,6%, iar cele de combustibili auto au scăzut cu 2,3%, iar cele de produse non-alimentare un recul de 1,5%. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Românii au virat aproape 17 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II, în 15 ani de funcţionare

Publicat

1677592230 bani 1 1000x600.jpg
fotografie cu caracter ilustrativPotrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

„Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile.

După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem”, se menţionează în comunicat.

De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).

„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului.

Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric

După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare.

În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.

În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Unde există sistemele de pensii private obligatorii

În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.

Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia.

Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii.

În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.).

În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România

„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în document.

Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.

Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II

De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.

„Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private.

De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.

Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.

În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate”, se precizează în comunicatul APAPR.

De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an

Publicat

bani
fotografie cu caracter ilustrativ

Estimările referitoare la ritmul de creștere economică al României în acest an nu au suferit modificări din partea Băncii Mondiale, dar acestea au fost revizuite ușor în scădere pentru anul următor, conform raportului „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects) publicat marți de instituția financiară internațională.

Conform noilor estimări, Produsul Intern Brut al României ar urma să înregistreze în acest an un avans de 2,6%, nivel similar celui anunţat de Banca Mondială în luna ianuarie 2023.

Ritmul de creştere ar urma să accelereze în 2024, când Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,9% a economiei româneşti, mai mică totuşi faţă de avansul de 4,2% previzionat în ianuarie.

De asemenea, în primele sale estimări pentru anul 2025, Banca Mondială mizează în cazul României pe o creştere de 4,1%.

La nivel regional, Banca Mondială prognozează că Europa Centrală şi Asia va înregistra o creştere accelerată de 1,4% în 2023, după un avans de 1,2% în 2022, dar avertizează că perspectiva rămâne una deosebit de incertă din cauza invaziei ruseşti în Ucraina şi repercusiunilor sale.

Creşterea regională ar urma să revină la 2,7% pe an în 2024-25, stimulată de cererea externă şi internă solidă, în contextul diminuării şocurilor negative.

Cu toate acestea, riscurile la nivel regional rămân orientate în jos şi includ posibilitatea unei invazii mai intense sau mai prelungite a Rusiei în Ucraina, o inflaţie mai mare şi politici monetare mai stricte precum şi stresul din sectorul financiar.

 Banca Mondială mizează în continuare pe o creştere de 2,6% a economiei româneşti în acest an. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an

O încetinire peste aşteptări în zona euro ar diminua şi mai mult cererea externă pentru Europa Centrală şi Balcanii de Vest.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit semnificativ în scădere estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 3,1% cât estima în toamnă, până la 2,4%, potrivit celui mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat în aprilie de instituţia financiară internaţională.

Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estima, în primăvara acestui an, un avans economic de 2,8% pentru 2023, considerat a fi unul prudent, pe fondul unei inflaţii încă ridicate, dar cu premise favorabile determinate de un comportament bun al serviciilor, ceea ce ar putea conduce ulterior la îmbunătăţirea estimărilor. Agerpres

Citește mai departe