Connect with us

ACTUALITATE

Jocurile video au depășit muzica și filmul. Numărul gamerilor din România a ajuns la aproape opt milioane

Publicat



munca birou

Aproape opt milioane de români joacă jocuri video pe smarphone-uri, PC-uri, console sau tablete, arată datele primului mare studiu de piaţă legat de consumul de jocuri video din România, lansat de Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), în cadrul conferinţei de specialitate Dev.Play 2020.

“Jocurile video nu mai sunt de mult timp un fenomen marginal, dovadă stau şi cifrele globale care arată că industria jocurilor video a depăşit ca valoare pe cele ale muzicii şi filmului la un loc. Popularitatea jocurilor este foarte mare şi în România, dar nu existau cifre concrete despre relaţia românilor cu acestea.

RGDA vine, în premieră, cu date semnificative care arată cât de mulţi români dedică timp acestui mediu. Este un prim studiu care, cu siguranţă, în anii care vor urma va putea fi îmbunătăţit cu şi mai multe detalii statistice relevante”, a declarat, în deschiderea evenimentului, Cătălin Butnariu, preşedinte RGDA.

Conform studiului, “Utilizatorii de jocuri video din România”, dintre cei 7,9 milioane de români cu vârste între 15 şi 64 de ani, mai mult de jumătate (52%) sunt bărbaţi şi 48% sunt femei. Totodată, 39% dintre jucătorii adulţi au studii superioare (facultate sau studii postuniversitare), aproape jumătate (48%) dintre aceştia sunt căsătoriţi sau în uniune consensuală.

Rezultatele RGDA arată că un utilizator se joacă, în medie, pe 2 – 3 dispozitive, în timp ce platformele cele mai populare pe care românii le utilizează sunt: telefonul mobil (64%), PC/laptop (60%), tablete (20%) şi console (15,5%). În plus, jocurile online sunt preferate de 14,3% dintre jucători, iar jocurile din social media, 6,7% dintre aceştia.

Cât despre achiziţia de jocuri video, 45% dintre respondenţi au spus că plătesc pentru acestea, în timp ce 55% preferă să le descarce de pe torenţi. Cei care cumpără jocuri video o fac în special din magazinele online, precum Steam, Epic Store (63%), le cumpără noi din magazine (53%) sau second hand (27%).

De asemenea, dintre cei care se joacă pe consolă, 48% utilizează Playstation 4, 18% Xbox One, 10% Playstation 3 şi 9% Nintendo Switch, topul preferinţelor rămânând similar. Peste două treimi (68%) din totalul jucătorilor de console plătesc lunar 46 de lei.

Printre jucătorii de jocuri mobile, cel mai des întâlnit sistem de operare este Android (78%), menţionat la o distanţă considerabilă de iOS (15%), iar suma cheltuită într-o lună pentru jocurile pentru telefoanele mobile este de aproximativ 9 lei.

Potrivit sursei citate, pentru românii care se joacă pe PC sau laptop, Windows este sistemul de operare cel mai des utilizat (93%) şi suma pe care o cheltuie într-o lună aceştia pentru jocurile pe PC este de aproximativ 24 de lei.

Studiul relevă atât motivaţiile, cât şi preferinţele legate de gaming ale românilor. Astfel, şapte din zece jucători au ca motiv principal pentru a se juca dorinţa de a se relaxa după o zi grea, în timp ce pentru cinci din zece jocuri sunt un hobby. În acelaşi timp, 40% dintre cei chestionaţi afirmă că se joacă pentru a scăpa de plictiseală, în timp ce 30% o fac pentru a învăţa ceva nou.

Aproape toţi respondenţii au ca loc preferat pentru a se juca intimitatea propriei case, 21% menţionând că se joacă şi la prieteni acasă, iar 15% în transportul în comun.

Studiul RGDA evidenţiază faptul că jocurile multiplayer sunt preferate de către 53% dintre respondenţi, urmate de cele single player (47%). În ceea ce priveşte tipul jocurilor, în topul preferinţelor se află jocurile de aventură (54%), jocurile de strategie (51%) sau jocurile de tip “first person shooter” (FPS) – cu 47% dintre preferinţe.

În urma cercetării de specialitate au reieşit şase tipologii de jucători: jucătorul ambiţios, jucătorul multitasking, jucătorul răbdător, jucătorul raţional, cel relaxat şi jucătorul grăbit.

Studiul, realizat de către iZi Data la comanda RGDA, a cuprins 1.005 chestionare CAWI, bărbaţi şi femei, cu vârsta între 15 şi 64 ani care se joacă pe cel puţin una dintre platformele PC/laptop, consolă, mobil/tabletă. În plus, studiul incidenţă a avut 1.020 chestionare CAWI, reprezentativ naţional, bărbaţi şi femei cu vârsta între 15 şi 64 ani, utilizatori de internet.

Asociaţia Romanian Game Developers Association (RGDA) este o organizaţie non-profit care îşi propune să sprijine şi să promoveze dezvoltatorii de jocuri video din Romania. Obiectivele entităţii sunt acelea de a informa publicul larg asupra industriei, a se asigura că există suficiente surse de training şi educaţie pentru cei care îşi doresc o carieră în domeniu, a crea o comunitate strânsă a dezvoltatorilor şi de a reprezenta industria în faţa instituţiilor statului şi a actorilor internaţionali.

În perioada 3 – 4 noiembrie are loc, în mediul online, evenimentul Dev.Play, conferinţa dedicată dezvoltatorilor de jocuri video din România şi din regiune. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Cel mai grav bilanț înregistrat în Italia de la începutul pandemiei. Aproape 1.000 de decese pentru o singură zi

Publicat

Italia a confirmat în ultimele 24 de ore 993 de noi decese asociate COVID-19, cel mai grav bilanţ înregistrat în această ţară de când a început pandemia, la jumătatea lunii februarie, potrivit buletinului informativ transmis joi de Ministerul italian al Sănătăţii, potrivit agenţiei EFE.

Numărul total al deceselor asociate noului coronavirus ajunge astfel în Italia la 58.038.

Joi au fost confirmate 23.225 de noi cazuri de infectare, cea mai mare creştere din ultimele patru zile. Dar în ultimele 24 de ore a crescut şi numărul testelor, fiind procesate peste 226.000 de probe de diagnostic.

Totuşi, acest număr al noilor cazuri de infectare, coroborat cu testarea intensă, indică o aplatizare a curbei infectărilor, după ce în noiembrie se înregistrau zilnic aproximativ 40.000 de noi cazuri.

Din cele 759.982 de persoane considerate în prezent cazuri active, majoritatea sunt în izolare la domiciliu, în timp ce 35.369 au necesitat spitalizare, dintre care 3.597 sunt la ATI.

La fel ca în valul din primăvară, regiunea cea mai afectată este Lombardia, unde au survenit mai mult de o treime din decesele raportate joi.

Premierul Giuseppe Conte este aşteptat să anunţe joi seară noi restricţii pentru a limita răspândirea virusului, mai ales în perioada sărbătorilor, pentru care este deja decisă o interdicţie de părăsire a localităţii de reşedinţă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste un miliard de persoane ar putea trăi în sărăcie extremă până în 2030 din cauza pandemiei de COVID-19

Publicat

onu
arhivă

Peste 1 miliard de persoane ar putea trăi în sărăcie extremă până în 2030 din cauza efectelor pe termen lung ale pandemiei de coronavirus, potrivit unui studiu publicat joi, 3 decembrie, de ONU şi citat de DPA.

Această cifră ar putea fi atinsă dacă revenirea la normal este prelungită şi criza economică persistă, aruncând încă 207 milioane de persoane în sărăcie, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Potrivit unui scenariu “de bază” luând în considerare ratele actuale de mortalitate şi proiecţiile recente de creştere ale Fondului Monetar Internaţional, studiul arată că alte 44 milioane de persoane vor trăi sub pragul de sărăcie în următorii 10 ani.

Cu toate acestea, creşterea sărăciei extreme poate fi evitată, notează PNUD, făcând referire la investiţii în programe de asistenţă socială, guvernanţă, digitalizare şi o economie verde.

“Pandemia COVID-19 este un punct critic şi ceea ce aleg liderii acum ar putea conduce lumea în direcţii foarte diferite”, a declarat administratorul PNUD Achim Steiner într-un comunicat de presă.

“Avem ocazia să investim într-un deceniu de acţiuni care nu numai că ajută oamenii să se recupereze după COVID-19, dar restabileşte calea de dezvoltare a omenirii şi planetei către un viitor mai corect, mai rezistent şi verde”, a notat el.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Şefi de spitale din Braşov şi Harghita – mită de până la 89.000 de euro pentru atribuirea de contracte

Publicat

bani lei

Mai multe persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita ar fi primit mită de până la 89.000 de euro pentru atribuirea frauduloasă a unor contracte pentru achiziţia de echipamente şi produse medicale supraevaluate, a informat, joi, DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului teritorial Braşov desfăşoară cercetări penale in rem (faţă de fapte) în legătură cu presupusa comitere, de către mai mulţi funcţionari publici, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi a altor infracţiuni asimilate celor de corupţie.

“Cauza are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita, a unor contracte prin care unităţile respective ar fi achiziţionat echipamente şi produse medicale supraevaluate, dintre care unele nici nu îndeplineau condiţiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare”, menţionează procurorii.

Pentru atribuirea contractelor preferenţiale plătite din bani publici, spun anchetatorii, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câştigătoare o anumită firmă.

“În schimb, persoane din conducerea spitalelor şi/sau persoane cu ascendent şi influenţă asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective. Din cercetări a reieşit că activităţile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro şi 89.000 euro”, se precizează în comunicat.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Braşov au efectuat joi percheziţii domiciliare în 22 de locaţii situate pe raza judeţelor Braşov, Harghita şi Iaşi, din care patru sunt instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că percheziţii au avut loc trei spitale COVID – Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Braşov, Spitalul Municipal Odorhei, Spitalul de Boli Infecţioase, dar şi la sediul Biroului de Operaţiuni Speciale din Braşov. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Măsuri drastice în Suedia, des criticată pentru felul în care a gestionat pandemia

Publicat

Liceele din Suedia vor fi închise timp de o lună, iar cursurile vor fi predate de la distanţă, a anunţat joi premierul suedez Stefan Löfven, în condiţiile creşterii numărului de infectări şi a deceselor asociate COVID-19 în ţara scandinavă, relatează AFP şi Reuters.

„Am luat această decizie pentru a reduce contagierile”, a afirmat şeful guvernului suedez într-o conferinţă de presă, precizând că măsura va fi aplicată începând de luni, 7 decembrie, şi va fi valabilă până pe 6 ianuarie.

În timpul primului val al pandemiei de COVID-19, liceele au fost închise în Suedia de la mijlocul lunii martie până la mijlocul lunii iunie.

Cu toate acestea, grădiniţele, şcolile şi colegiile au rămas deschise, ceea ce este cazul şi în prezent, în timpul celui de-al doilea val al pandemiei.

Într-o ţară care a atras atenţia cu o strategie în mare parte necoercitivă, al doilea val a depăşit cu mult previziunile iniţiale ale autorităţii de sănătate publică, care consideră că vârful ar urma să fie atins la jumătatea lunii decembrie.

Cu 35 de decese înregistrate în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor a depăşit joi 7.000 în Suedia.

Confruntată cu o creştere a numărului de decese, ţara nordică şi-a înăsprit restricţiile din noiembrie, interzicând vânzarea de alcool după ora 22:00 şi evenimentele publice cu peste 8 persoane.

Fără măsuri de izolare sau recomandarea de a purta mască, strategia atipică a Suediei a atras atenţia şi a stârnit controverse în ultimele luni.

Cu 7.007 de decese şi peste 272.000 de cazuri într-o ţară cu 10,3 milioane de locuitori, Suedia se numără printre cele mai afectate ţări din Europa, cu mult peste vecinii săi nordici. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate