Connect with us

ECONOMIE

Numărul IT-iştilor s-a dublat în ultimul deceniu. În 2020, companiile din domeniu au făcut peste 6.000 de noi angajări

Publicat

computer calculator it isti sursa foto pixabay
sursa foto: Pixabay.com

Companiile din domeniul IT&C au făcut peste 6.000 de noi angajări în 2020, iar numărul total al angajaţilor din sectorul-vedetă al economiei a depăşit 200.000 de persoane în primul an de pandemie.

Cu toate acestea, creşterea numă­rului de angajaţi din IT&C din ultimul an a fost mai redusă decât în anii anteriori pandemiei: în perioada 2014 – 2019, de exemplu, numărul de angajaţi din sectorul IT&C a crescut cu câte peste 10.000 de noi angajaţi în fiecare an, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Până înainte de panemie, numărul de angajați în domeniul IT creștea cu câte 10.000 în fiecare an

„A fost o tendinţă naturală a com­paniilor de a se conserva, pentru că, neştiind ce urmează, au avut o rezervă în materie de noi angajări, inclusiv în IT. Pe de altă parte, acolo unde au fost angajări la nivelul multi­naţio­nalelor, o parte din angajaţi au lu­crat din România pentru firmele-ma­­mă din alte ţări pentru a ajuta la această transformare digitală, iar aceste două componente – rezerva în a face multe angajări şi transferul unor an­­gajaţi – au făcut ca dinamica anga­jărilor din IT să fie mai redusă în 2020 faţă de cea din alţi ani“, a explicat Mih­nea Costoiu, rectorul Universităţii Poli­tehnica din Bucureşti, care are circa 32.000 – 33.000 de studenţi în pre­zent şi care „livrează“ câte 3.500 de absol­venţi pe an (dintre care 600- 700 în IT).

București – pe primul loc în top orașe cu cei mai mulți IT-iști

Cei mai mulţi IT-işti lucrează în companiile înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov, iar cei mai puţini în Mehedinţi, Giurgiu, Bistriţa, Să­laj şi Teleorman.

Capitala concen­trea­ză jumătate din totalul angajaţilor din IT&C din România, o explicaţie a aces­tei situaţii fiind şi faptul că aici este sediul celor mai mari companii IT lo­cale şi multinaţionale care au anga­jaţi şi din alte judeţe, dar care sunt înre­gis­traţi pe entitatea juridică de la Bu­cureşti.

IT&C-ul este unul dintre puţinele sectoare în care aportul la PIB a crescut în ultimii ani: contribuţia sectorului IT&C la PIB a crescut de la 4,7% în 2017 la aproape 7% în 2021.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ECONOMIE

Războiul din Ucraina: Creșterea economică va fi redusă, în timp ce inflația în UE și zona euro va ajunge la valori record

Publicat

bai euro sursa foto pixabay

Invadarea Ucrainei de către Rusia şi explozia preţurilor la energie şi materii prime a impus revizuirea prognozelor de creştere pentru UE şi zona euro, atât în 2022 cât şi în 2023, în timp ce inflaţia este prognozată să ajungă la valori record, a anunţat luni Comisia Europeană în noile sale previziuni, transmite Reuters.

Previziunile economice de primăvară, publicate de Executivul comunitar, arată că, atât în UE cât şi în zona euro, creşterea reală a PIB ar urma să fie de 2,7% în acest an, semnificativ mai puţin faţă de avansul de 4% prognozat în luna februarie, înainte de debutul războiului din Ucraina.

Prognozele de creştere pentru anul următor au fost şi ele revizuite în jos, până la 2,3% atât în UE cât şi în zona euro, de la 2,8% (2,7% pentru zona euro) în februarie.

Aceasta este prima estimare comprehensivă a costurilor economice ale războiului din Ucraina pentru cele 19 ţări din zona euro şi cele 27 de state membre UE.

Războiul din Ucraina: Invadarea Ucrainei a creat noi provocări pe plan economic

„Înainte de izbucnirea războiului, prognoza pentru economia UE era de expansiune prelungită şi robustă. Însă invadarea Ucrainei de către Rusia a creat noi provocări, tocmai când UE îşi revenea de pe urma impactului economic al pandemiei”, a anunţat Comisia Europeană într-un comunicat de presă.

„Exercitând noi presiuni în sus asupra preţurilor materiilor prime, creând noi perturbări asupra lanţurilor de aprovizionare şi majorând incertitudinea, războiul a exacerbat obstacolele pre-existente la adresa creşterii, care anterior erau aşteptate să se reducă”, a adăugat Executivul comunitar.

Războiul din Ucraina: Banca Centrală Europeană va să mențină inflația la 2%

În ceea ce priveşte inflaţia, pe care Banca Centrală Europeană vrea să o menţină la 2%, noile prognoze ale Comisiei Europene arată că în Uniunea Europeană rata inflaţiei ar urma să crească de la 2,9% în 2021, până la 6,8% în 2022, urmând a reveni la 3,2% în 2023.

O creştere comparabilă este preconizată în zona euro, unde inflaţia ar urma să ajungă la 6,1% în 2022, pentru a reveni la 2,7% în 2023. Comparativ, înainte de război, Executivul comunitar prognoza că preţurile din zona euro vor creşte cu 3,5% în 2022 şi cu 1,7% în 2023, în timp ce în cazul UE preţurile erau prognozate să avanseze cu 3,9% în 2022 şi cu 1,9% în 2023.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară).

Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.

Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din vara anului 2022, programate a fi publicate în luna iulie 2022. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Continuă veștile proaste pentru românii cu credite. La cât a ajuns indicele ROBOR

Publicat

pensii bani 590x354 1

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 5,52%, de la 5,50% vineri.

De la începutul lunii, indicele s-a majorat cu peste 8,5%, iar de la începutul anului, când indicele a fost cotat la 3,02%, creşterea este de peste 80%. ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 5,71%, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 5,94%.

Continuă veștile proaste pentru românii cu credite. Cum se calculează indicele ROBOR

 

Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală. BNR a decis la cea mai recentă ședința a CA să majoreze dobânda-cheie de la 3% la 3,75%, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an. Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cinci țări printre care și România au înregistrat cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale din UE, în luna martie

Publicat

Producţia industrială a scăzut cu 0,8% în zona euro şi a crescut cu 0,7% în Uniunea Europeană în martie, comparativ cu perioada similară din 2021, iar Slovacia, Irlanda, Germania, Luxemburg şi România au înregistrat cea mai semnificativă scădere, arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în martie, faţă de luna similară din 2021, au fost în Lituania (25,9%), Bulgaria (19,1%) şi Polonia (17,4%), iar cel mai semnificativ declin în Slovacia (minus 7,3%), Irlanda (minus 5,5%), Germania (minus 4,1%), Luxemburg (minus 2,9%) şi România (minus 2,3%).

În cazul UE, producţia de bunuri de folosinţă imediată a crescut cu 4,9%, producţia de energie a urcat cu 2,7%, cea de bunuri de folosinţă îndelungată a crescut cu 6,6%, cea de bunuri intermediare cu 0,9%, în timp ce producţia de bunuri de capital a scăzut cu 2,5%.

Cinci țări printre care și România, cea mai semnificativă scădere a producţiei industriale din UE: ce procent s-a înregistrat în Uniunea Europeană în luna martie

În martie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 1,8% în zona euro şi cu 1,2% în Uniunea Europeană, după ce în februarie s-a înregistrat un avans de 0,5% în zona euro şi de 0,6% în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în martie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Lituania (11,3%), Estonia (5,1%), Bulgaria şi Grecia (ambele cu 5%), iar cele mai semnificative scăderi în Slovacia (minus 5,3%), Germania (minus 5%) şi Luxemburg (minus 3,9%).

România a înregistrat în martie o scădere lunară de 0,7% a producţiei industriale, după un declin de 1,2% luna precedentă.

În cazul UE, producţia de bunuri de capital a scăzut cu 2,6%, cea de bunuri intermediare cu 1,4% şi cea de bunuri de folosinţă imediată cu 1%, în timp ce producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a urcat cu 0,7%, iar producţia de energie a crescut cu 1,3%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

A scăzut numărul persoanelor fizice şi juridice înmatriculate la Registrul Comerțului

Publicat

taxe

Numărul de înmatriculări de persoane fizice şi juridice a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 11,09%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 36.676, dintre care 27.058 sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL), conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), consultate de AGERPRES.

Cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul Bucureşti, respectiv 6.900 (plus 8,78%, comparativ cu ianuarie-martie 2021), şi în judeţele Cluj -2.153 (minus 3,93%), Ilfov – 1.977 (plus 4,71%) şi Timiş – 1.844 (plus 1,82%).

A scăzut numărul persoanelor fizice şi juridice înmatriculate la Registrul Comerțului: În ce județe s-a înregistrat cel mai mic număr de înmatriculări

La polul opus, numărul cel mai mic de înmatriculări a fost consemnat în judeţele Covasna – 210 (minus -29,29%, faţă de primele trei luni din 2021), Tulcea – 255 (minus 22,49%) şi Ialomiţa – 284 (plus 3,65%).

Potrivit ONRC, domeniile în care au fost realizate cele mai multe înmatriculări sunt: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (6.991, minus 22,7% comparativ cu primul trimestru al anului trecut), construcţii (4.515; minus 5,66%) şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (4.000; plus 9,11%). Agerpres

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate