Connect with us

ECONOMIE

Numărul locurilor de muncă vacante a cresut în al treilea trimestru al acestui an, la 39.300

Publicat

insse.ro

Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 39.300 în al treilea trimestru din 2020, în creştere cu 5.200 faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri, 18 noiembrie.

Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,30 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 15.700.

Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,81%, în creştere cu 0,10 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

Potrivit INS, în trimestrul III 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,07%), alte activităţi de servicii (1,96%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,52%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante (7.900 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,73%. Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 5.700 locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 5.300 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, iar 2.000 de locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri şi restaurante (0,02%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,26%), respectiv industria extractivă şi tranzacţii imobiliare (0,29% pentru fiecare în parte).

Activităţile economice mai sus menţionate au avut şi cele mai puţine locuri de muncă vacante, atingând fiecare valori de până la 100 locuri vacante.

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în învăţământ (+0,37 puncte procentuale), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,30 puncte procentuale), respectiv industria prelucrătoare (+0,26 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a înregistrat faţă de perioada analizată, creşteri semnificative în industria prelucrătoare (+2.700 locuri vacante) şi în învăţământ (+1.300 locuri vacante).

Cea mai relevantă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în informaţii şi comunicaţii (-0,38 puncte procentuale, respectiv – 700 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cu excepţia activităţii de învăţământ, care a înregistrat aceeaşi valoare a ratei locurilor de muncă vacante, celelalte activităţi ale economiei naţionale au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori.

Astfel, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (-0,72 puncte procentuale), urmate de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare şi de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,67 puncte procentuale, pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante diminuări s-au observat în industria prelucrătoare (-5.700 locuri vacante), comerţ (-2.300 locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1.200 locuri vacante).

În trimestrul III 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariat exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.000 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (5.700 locuri vacante), muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (5.500 locuri vacante), respectiv ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (5.300 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,94%). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,42%, respectiv 100 locuri vacante), respectiv în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,42%, respectiv 1.400 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +1.700 locuri vacante), urmate de cele de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1.600 locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,16 puncte procentuale, respectiv + 900 locuri vacante).

Ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 au cunoscut o diminuare a ratei locurilor de muncă vacante cu 0,01 puncte procentuale, respectiv a numărului locurilor de muncă vacante cu 100 locuri vacante.

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior s-au înregistrat numai scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative regăsindu-se în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -4.200 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -3.200 locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -2.600 locuri vacante). Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Ministrul Finanţelor: Am redus deficitul pe 2021 la 6,7% din PIB

Publicat

ministrul finante adrian caciu

Am încheiat anul 2021 cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB şi ne-ar fi plăcut să fie de 5%, dar aşa nu plăteam salariile şi pensiile, a declarat, joi, la Palatul Parlamentului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

„Am redus deficitul în 2021, am încheiat anul cu un deficit de 6,7%. Dânsul (preşedintele PNL, Florin Cîţu, n.r.) ar fi spus că dacă deficitul era de 5% şi că a lăsat un deficit de 4%… Nu a lăsat un deficit de 4%, ci de 4,7%. Nu uitaţi că la rectificare a trebuit să punem bani de salarii care nu erau prinşi în buget şi bani de pensii. Nu putem să ne arătăm acum o îngrijorare uitând faptul că bugetul nu avea banii de pensii şi de salarii. Ne-ar fi plăcut şi nouă să avem un deficit de 5%, dar ce făceam, nu plăteam salariile şi pensiile sau salariile din Sănătate? Am reuşit să reducem deficitul pe 2021. O să reducem deficitul şi pe 2022, dar lupta împotriva inflaţiei se face pe mai multe fronturi. Pe de o parte, reduci deficitele şi elimini riscul de derapaj. Pe de altă parte, trebuie să acţionezi asupra cauzelor inflaţiei şi cauzele sunt preţurile la energie pentru care, luna viitoare, venim cu o serie de soluţii care vor duce la stoparea creşterii preţurilor la energie, dacă nu diminuarea lor”, a spus Câciu.

Acesta a adăugat că deficitul ar mai putea fi redus şi printr-o colectare mai bună a veniturilor. „Iată, în ultima Ordonanţă cu plafonarea şi compensarea, aţi observat că am găsit încă 3 miliarde de lei în plus la venituri din dividendele companiilor de stat”, a menţionat oficialul.

Ţinta de deficit bugetar pentru anul trecut a fost stabilită la 7,13% din PIB.

Fostul premier Florin Cîţu a susţinut la sfârşitul săptămânii trecute, la Alba Iulia, că dacă în ultima lună a anului trecut ar fi rămas la guvernare deficitul bugetar nu ar fi fost mai mare de 5%.

„România a avut în anul trecut, în 2021, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană şi a redus deficitul bugetar de la 10% aproape în 2020 spre 7%. Acum eu vă spun că atunci când am plecat de la guvernare, deficitul bugetar era de 4%, deci după 11 luni, un deficit bugetar de 4%. Acum, dacă în ultima lună rămâneam la guvernare, nu cred că mergea mai mare deficitul de 5%. Sper că nu s-a dus spre 7, că asta ar însemna ca în ultima lună să avem un deficit de trei procente, să crească într-o singură lună. Să ştiţi că toate sunt legate. Dacă începi să cheltuieşti fără să investeşti, te îndrepţi direct către un eşec”, a susţinut fostul premier.

Ministrul Finanţelor participă, joi, la evenimentul de lansare a celor patru programe guvernamentale pe care instituţia urmează să le implementeze în anul 2022, organizat de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM).

Cele patru programe – IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct şi Innovation – sunt menite să susţină obiectivele asumate prin Programul de Guvernare 2021-2024, în vederea finanţării economiei şi facilitarea creditării pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, în parteneriat cu sistemul bancar şi cu formele asociative ale IMM-urilor. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ECONOMIE

Numărul IT-iştilor s-a dublat în ultimul deceniu. În 2020, companiile din domeniu au făcut peste 6.000 de noi angajări

Publicat

computer calculator it isti sursa foto pixabay
sursa foto: Pixabay.com

Companiile din domeniul IT&C au făcut peste 6.000 de noi angajări în 2020, iar numărul total al angajaţilor din sectorul-vedetă al economiei a depăşit 200.000 de persoane în primul an de pandemie.

Cu toate acestea, creşterea numă­rului de angajaţi din IT&C din ultimul an a fost mai redusă decât în anii anteriori pandemiei: în perioada 2014 – 2019, de exemplu, numărul de angajaţi din sectorul IT&C a crescut cu câte peste 10.000 de noi angajaţi în fiecare an, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Până înainte de panemie, numărul de angajați în domeniul IT creștea cu câte 10.000 în fiecare an

„A fost o tendinţă naturală a com­paniilor de a se conserva, pentru că, neştiind ce urmează, au avut o rezervă în materie de noi angajări, inclusiv în IT. Pe de altă parte, acolo unde au fost angajări la nivelul multi­naţio­nalelor, o parte din angajaţi au lu­crat din România pentru firmele-ma­­mă din alte ţări pentru a ajuta la această transformare digitală, iar aceste două componente – rezerva în a face multe angajări şi transferul unor an­­gajaţi – au făcut ca dinamica anga­jărilor din IT să fie mai redusă în 2020 faţă de cea din alţi ani“, a explicat Mih­nea Costoiu, rectorul Universităţii Poli­tehnica din Bucureşti, care are circa 32.000 – 33.000 de studenţi în pre­zent şi care „livrează“ câte 3.500 de absol­venţi pe an (dintre care 600- 700 în IT).

București – pe primul loc în top orașe cu cei mai mulți IT-iști

Cei mai mulţi IT-işti lucrează în companiile înregistrate în Bucureşti, Cluj, Timiş, Iaşi şi Braşov, iar cei mai puţini în Mehedinţi, Giurgiu, Bistriţa, Să­laj şi Teleorman.

Capitala concen­trea­ză jumătate din totalul angajaţilor din IT&C din România, o explicaţie a aces­tei situaţii fiind şi faptul că aici este sediul celor mai mari companii IT lo­cale şi multinaţionale care au anga­jaţi şi din alte judeţe, dar care sunt înre­gis­traţi pe entitatea juridică de la Bu­cureşti.

IT&C-ul este unul dintre puţinele sectoare în care aportul la PIB a crescut în ultimii ani: contribuţia sectorului IT&C la PIB a crescut de la 4,7% în 2017 la aproape 7% în 2021.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vântul şi apa furnizează cea mai mare parte a electricităţii din surse de energie regenerabilă

Publicat

În 2020, sursele de energie regenerabilă au reprezentat 37% din consumul brut de electricitate în Uniunea Europeană, o uşoară creştere faţă de 34% în 2019, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Energia eoliană şi energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul electricităţii generate din surse regenerabile (36% şi, respectiv, 33%). Restul de energie generat a fost din energia solară (14%), biocombustibili solizi (8%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Energia solară a fost sursa cu cea mai rapidă creştere, în condiţiile în care, în 2008, reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în Uniunea Europeană.

energie eurostat

În rândul celor 27 de state membre UE, peste 70% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Austria (78%) şi Suedia (75%).

De asemenea, peste 50% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Danemarca (65%), Portugalia (58%), Croaţia şi Letonia (ambele cu 53%), iar peste 40% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Germania (44,7%), România (43%), Spania (42,9%).

energie eurostat1

La polul opus, 15% sau mai puţin din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Malta (10%), Cipru şi Ungaria (ambele cu 12%), Luxemburg (14%) şi Cehia (15%). Agerpres

sursa foto: ec.europa.eu

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Finanţelor vine în ajutorul mediului de afaceri. Măsuri pentru HORECA

Publicat

bani lei.jpg

Ministerul Finanţelor a publicat în procedură de transparenţă decizională un proiect de act normativ prin care propune prelungirea scutirii, pe o perioadă de 180 de zile, de la plata impozitului specific de către operatorii economici din HORECA, potrivit unui comunicat remis miercuri de instituţie.

„Ministerul Finanţelor vine în ajutorul mediului de afaceri, care se confruntă în această perioadă cu o acută lipsă de lichiditate, şi în anul fiscal 2022, prin prelungirea scutirii de la plata impozitului specific datorat de operatorii economici din domeniul HORECA pentru o perioadă de 180 de zile calculată de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe. Concomitent s-a prevăzut şi mecanismul de recalculare a impozitului specific datorat, în sensul scăderii acestei perioade din totalul de 365 zile ale anului fiscal”, se menţionează în comunicatul Ministerului Finanţelor.

Potrivit sursei, proiectul de act normativ mai prevede reglementări în privinţa comerţului online, flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată şi reglementări ale unor dispoziţii din Codul de procedură fiscală.

O primă modificare a Codului de procedură fiscală vizează flexibilizarea condiţiilor de accesare a eşalonării la plată prin crearea posibilităţii depunerii cererii de eşalonare şi de către debitorii aflaţi în procedura insolvenţei, condiţia fiind ca până la data emiterii deciziei de eşalonare aceştia să iasă din procedura de insolvenţă. Totodată, Ministerul Finanţelor propune crearea posibilităţii acordării eşalonării la plată şi pentru sumele pentru care s-a stabilit răspunderea, potrivit legislaţiei privind insolvenţa şi/sau răspunderea solidară. Măsura este necesară pentru redresarea contribuabililor care se află în dificultate financiară, pentru care eşalonarea la plată reprezintă un real sprijin.

O altă modificare a Codului de procedură fiscală are în vedere încetarea obligaţiilor declarative pe perioada inactivităţii sau a suspendării activităţii pentru contribuabilii care au înscrisă în registrul comerţului menţiunea privind inactivitatea temporară sau au suspendată activitatea. Măsura are ca scop reducerea poverii administrative a contribuabililor care, în prezent, îşi menţin obligaţiile declarative sau care pot obţine un regim de declarare derogatoriu la cerere, cum este cazul profesiilor liberale.

De asemenea, se propune modificarea Codului de procedură fiscală prin reglementarea expresă a modalităţii de restituire a impozitului pe dividende în cazul în care din regularizarea anuală a dividendelor distribuite parţial în cursul anului, potrivit art. 67 din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, rezultă sume de restituit de la buget. Măsura este necesară pentru că, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează doar modalitatea de restituire a impozitului pe dividende în situaţia în care societatea efectuează distribuiri de dividende parţiale în cursul anului, dividendul şi impozitul fiind achitate, fără ca textul să reglementeze şi situaţia în care dividendul este distribuit, dar acesta nu este plătit şi, pe cale de consecinţă, nu este plătit nici impozitul, precizează Ministerul Finanţelor.

Cea de-a patra propunere de modificare a Codului de procedură fiscală are în vedere reglementarea expresă a obligaţiei de raportare (furnizare de informaţii) a contribuabililor/plătitorilor care oferă mijloacele necesare pentru facilitarea tranzacţiilor on-line (piaţă on-line, platformă, portal, alte mijloace). Măsura are scopul de a identifica şi impozita persoanele fizice care comercializează produse în mediul on-line, fără a fi înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe şi fără a declara veniturile obţinute din această activitate. De asemenea, natura informaţiilor, periodicitatea, precum şi modelul declaraţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui ANAF.

Pe de altă parte, proiectul de act normativ pus în transparenţă decizională are în vedere trei modificări ale Codului Fiscal, dintre care prima prevede instituirea obligaţiei notarilor publici de declarare a tranzacţiilor din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia situate sub plafonul neimpozabil de 450.000 lei. Măsura are în vedere situaţiile în care contribuabilii persoane fizice nu au înregistrat în cartea funciară proprietăţile imobiliare ca parte din patrimoniul afacerii şi au declarat impozit pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în condiţiile în care aceştia erau obligaţi la plata impozitului pe venitul din activităţi independente. De asemenea, prin instituirea acestei obligaţii declarative se urmăreşte identificarea persoanelor fizice care efectuează tranzacţii cu proprietăţi imobiliare şi care, cu toate că îndeplinesc criteriile pentru încadrarea în activitatea independentă, plătesc impozitul pe venit potrivit prevederilor art.111 din Codul fiscal. Astfel, în ambele situaţii prezentate, contribuabilii au beneficiat de deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile prevăzută la art. 111 alin.(1) din Codul fiscal, fapt ce a condus la diminuarea impozitului datorat.

De asemenea, documentul prevede modificarea prevederilor Codului fiscal în ceea ce priveşte autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi, în sensul că aceasta se va realiza de structurile de specialitate din cadrul Autorităţii Vamale Române, urmând ca stabilirea competenţelor, procedurilor şi condiţiilor de autorizare a antrepozitelor fiscale, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi, importatorilor autorizaţi să se realizeze prin ordin al ministrului Finanţelor, la propunerea preşedintelui Autorităţii Vamale Române.

A treia propunere de modificare a Codului Fiscal vizează stabilirea unui nou termen-limită, respectiv 31 decembrie 2022, până la care operatorii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcţionează pe bază de plăţi cu cardul, precum şi de acceptatoare de bancnote sau monede, după caz, au obligaţia de a dota automatele comerciale cu aparate de marcat electronice fiscale. Măsura este necesară pentru evitarea sancţionării operatorilor economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii prin intermediul automatelor comerciale, pentru nerespectarea obligaţiei de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale, în condiţiile în care obligaţia nu a putut fi adusă la îndeplinire din motive neimputabile acestora. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe