Connect with us

ECONOMIE

Numărul magazinelor online va scădea cu 50%, susține președintele ANPC

Publicat

amplu proiect de digitalizare a educaţiei, finanțat prin pnrr: 51
fotografie cu caracter ilustrativ

Horia Constantinescu, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a estimat că numărul magazinelor online va scădea la jumătate după ce va fi pusă în aplicare propunerea de ordin care obligă proprietarii acestora să facă publice documentele în baza cărora își desfășoară activitatea.

Declarația a fost făcută miercuri, la Tulcea, în cadrul unei întâlniri organizate de Prefectura județului pe tema problemelor din turism.

Constantinescu a explicat pentru AGERPRES că propunerea de ordin, aflată pe site-ul instituției, își propune să protejeze consumatorii și să elimine diferențele dintre operatorii economici legali și cei neautorizați.

„Dacă un local de alimentaţie publică e obligat prin actele normative să afişeze datele legate de desfăşurarea şi autorizarea desfăşurării activităţii, nu acelaşi lucru se întâmplă, din păcate, azi în mediul online, încurajând economia gri în cel mai fericit caz, dacă nu cea neagră, şi anume afacerile de apartament, neautorizate, neverificate şi cu o încălcare flagrantă a tuturor actelor normative în vigoare, plecând de la fiscalitate până la siguranţa consumatorilor”, a precizat preşedintele ANPC.

În timpul şedinţei, interpelat de operatorii economici din turism, Constantinescu a estimat că după intrarea în vigoare a ordinului, jumătate din operatorii economici din mediul online vor dispărea.

„Credeţi-mă că peste jumătate, în opinia noastră, din cei care astăzi activează în zona curieratului cu alimente vor dispărea, pentru că de fapt nu sunt locaţii autorizate.

Pe noi, ca autoritate, ne interesează siguranţa consumatorilor”, a precizat preşedintele Horia Constantinescu.

Operatorii turistici prezenţi la şedinţă au solicitat autorităţilor responsabilizarea angajaţilor, astfel încât amenzile să fie împărţite între angajat şi angajator, iar preşedintele ANPC a apreciat drept „oportună” o asemenea măsură.

„Ne dorim de foarte mult timp acest lucru.

Am iniţiat discuţii cu ocazia mai multor comandamente legate de sancţionarea celor cu care colaboraţi, pentru că acolo unde angajatorul pune la dispoziţie condiţiile de muncă, credem că ar trebui cumva să existe o formă de evidenţă a tuturor abaterilor angajaţilor, astfel încât la momentul în care aceştia vor să schimbe locul de muncă să existe posibilitatea unei evaluări a celui care ar urma să fie angajat.

Numărul magazinelor online va scădea cu 50%, susține președintele ANPC. „Controalele se fac la adresa angajatorilor”

Vom rediscuta cu structurile de pe lângă Ministerul Muncii şi Ministerul Economiei.

Credem că e oportună o asemenea măsură”, a menţionat preşedintele ANPC.

La rândul său, şeful de serviciu din cadrul Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Constanţa, Cătălin Gherghişan, s-a arătat neîncrezător în ceea ce priveşte modificarea legislaţiei.

„Controalele se fac la adresa angajatorilor.

Fiecare angajator trebuie să-şi facă ordine în propria ogradă.

E frustrant să plătească cineva amendă pentru greşelile unui angajat, dar nici statul nu poate să stea paznic la business-ul fiecăruia. (…)

Vă luptaţi cu morile de vânt, pentru că legislaţia nu se va modifica”, a apreciat reprezentantul Direcţiei Antifraudă.

Numărul magazinelor online va scădea cu 50%, susține președintele ANPC. Operatorii economici din Deltă au cerut lămuriri cu privire la modul în care poate să funcţioneze un punct de gastronomie locală

Preşedintele ANPC, Horia Constantinescu, a anunţat că anul acesta toate echipele care vor participa la Comandamentul de control Delta Dunării vor avea bodycam-uri, astfel încât verificările să nu poată fi considerate un abuz sau o exagerare, comandamentul urmând să-şi înceapă activitatea în luna iunie.

În timpul şedinţei, operatorii economici din Deltă au cerut lămuriri cu privire la modul în care poate să funcţioneze un punct de gastronomie locală, dar şi cu privire la condiţiile în care pot fi păstrate unele produse tradiţionale, în contextul în care la controalele de până acum operatorii ar fi fost sancţionaţi nejustificat, în opinia lor.

Potrivit deciziei luate la finele şedinţei, problemele punctuale vor fi discutate de autorităţi şi operatorii economici în cadrul unor grupuri de lucru care vor funcţiona începând de luna viitoare. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe