Alimentaţia deficitară, poluarea şi alte surse de afecţiuni cronice, din ce în ce mai prezente în ultimii 30 de ani, la care se adaugă un nou virus, reprezintă condiţiile pentru formarea unei ''furtuni'' care a condus la un milion de decese având drept cauză principală COVID-19, se arată într-un raport publicat vineri de jurnalul The Lancet, citat de AFP.

''Interacţiunea COVID-19 cu bolile cronice şi factorii lor de risc, inclusiv obezitatea, hiperglicemia şi poluarea atmosferică, într-o creştere continuă la nivel mondial în ultimii 30 de ani, a creat condiţiile pentru o furtună, alimentând numărul morţilor din cauza COVID-19'', notează prestigiosul jurnal medical britanic într-un comunicat.

''Bolile netransmisibile au jucat până în prezent un rol critic în milioanele de decese cauzate de COVID-19 şi vor continua să influenţeze starea generală de sănătate în fiecare ţară, chiar şi atunci când pandemia se va linişti'', a comentat redactorul şef Richard Horton.

The Lancet atrage atenţia în mod regulat asupra flagelului bolilor netransmisibile asociate modului de viaţă (obezitate, diabet, tutun, alcool şi altele). În cel mai nou raport al său abordează tema COVID-19.

Pentru The Lancet, lumea se confruntă nu doar cu o pandemie, ci cu o ''sindemie'', respectiv conjuncţia mai multor urgenţe sanitare. ''Numeroşi factori de risc şi boli netransmisibile studiate în acest raport sunt asociaţi cu un risc crescut de forme severe de COVID-19, chiar şi de deces'', subliniază The Lancet.

''Sunt necesare acţiuni urgente pentru a aborda sindromul bolilor cronice, inegalităţile sociale şi COVID-19, adică interacţiunea mai multor epidemii care exacerbează povara asupra sănătăţii populaţiilor deja afectate şi le face şi mai vulnerabile'', avertizează jurnalul ştiinţific.

În Europa, potrivit The Lancet, speranţa de viaţă a crescut constant în ultimii 30 de ani, însă mai puţin decât speranţa de viaţă la naştere, ceea ce înseamnă că oamenii trăiesc mai mult în condiţii de sănătate precară.

Pe vechiul continent, bolile netransmisibile sunt responsabile pentru ''mai mult de 80%'' dintre decesele premature şi înrăutăţirea stării de sănătate (măsurate în număr de ani pierduţi), potrivit raportului.

În 2019, principalii factori de risc din Europa au fost hipertensiunea (asociată cu aproximativ 787.000 de decese, potrivit estimărilor), consumul de tutun (697.000), alimentaţia deficitară (546.000), hiperglicemia (540.000) şi obezitatea (406.000).

The Lancet face apel la implementarea unor ''eforturi majore'' pentru reducerea acestor riscuri prin politici proactive de sănătate publică, după exemplul celor adoptate împotriva tutunului.

''Expunerea la tutun a scăzut cu aproape 10% în întreaga lume începând cu 2010, chiar dacă rămâne principala cauză de deces în numeroase ţări dezvoltate'', subliniază jurnalul. AGERPRES