ACTUALITATE
Numărul mediu de pensionari a scăzut cu 24.000 în trimestrul I. Pensia medie lunară a ajuns la 1.650 de lei
Numărul mediu de pensionari se situa la 5,099 milioane la 31 martie 2021, în scădere cu 24.000 de persoane faţă de trimestrul precedent, iar pensia medie lunară a fost de 1.650 lei, în creştere cu 0,9%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică transmise luni AGERPRES.
În ceea ce priveşte numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat, acesta a fost de 4,665 milioane, în scădere cu 14.000 faţă de trimestrul precedent.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.597 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 54,6% (comparativ cu 54,2% în trimestrul precedent). Indicele pensiei medii reale faţă de trimestrul precedent, calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,7%.
Comparativ cu trimestrul I al anului precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 34.000, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat s-a diminuat cu 5.000. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, cu 16,0% , respectiv cu 16,2%.
Potrivit INS, în primul trimestrul din acest an, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari.
Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,5% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,0%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii anticipată şi anticipată parţial au reprezentat 2,2%.
Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în judeţul Giurgiu şi 14 la 10 în judeţele Botoşani şi Vaslui.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 849 de lei (1.269 lei în judeţul Botoşani, 1.276 lei în judeţul Giurgiu, 1.296 lei în judeţul Vrancea faţă de 2.118 lei în judeţul Hunedoara, 2.017 lei în municipiul Bucureşti şi 1.886 lei în judeţul Braşov).
Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în trimestrul I 2021, a fost de 940.100 persoane, din care: 795.100 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,0% din totalul pensionarilor din această categorie; 140.300 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,8% din totalul acestora; 4.700 de persoane din sistemul militar, reprezentând 2,5% din totalul acestei categorii. AGERPRES
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
ACTUALITATE
Pandemia a adus scăderea numărului de ore lucrate, cu 10% în România și cu 12% în medie în UE
Anul trecut, numărul orelor lucrate a scăzut cu aproape 10% în România, față de 2019, arată datele Eurostat. Scăderea din România este sub media europeană, de 12%.
Scăderea poate fi explicată prin măsurile luate ca răspuns la pandemia COVID-19, care a determinat mulți oameni să alterneze între perioade de muncă și perioade de absență de la muncă în 2020. Ca urmare, mai mulți oameni au lucrat mai puține ore decât de obicei și au lipsit de la locul de muncă.
La nivel național, a existat o scădere a orelor lucrate în toate statele membre. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Grecia (-19,7%), Spania (-19,5%), Portugalia și Italia (ambele -19,0%).
Țările UE în care s-a înregistrat reduceri mai mici de 5% sunt Finlanda (-4,4%), Danemarca și Luxemburg (ambele -4,1%) și Olanda (-3,2%).
Pe întreg teritoriul UE, 26,9 milioane de persoane ocupate au raportat că au lucrat mai puțin decât programul obișnuit de lucru în 2020. în timp ce în 2019 numărul era de 24,4 milioane de persoane angajate.
Motivul principal al creșterii numărului de persoane care au lucrat mai puține ore decât de obicei în 2020 a fost disponibilizarea temporară: numărul disponibilizărilor temporare a crescut de la 0,5 milioane în 2019 la 3,9 milioane în 2020.
În plus, 5,8 milioane de persoane au lucrat mai puține ore decât în mod obișnuit din alte motive (care includ concedii parentale și speciale, precum și educația și formarea) în 2020, în creștere de la 4,7 milioane în 2019.
În aceeași perioadă, numărul persoanelor care au lucrat mai mult decât orele obișnuite a scăzut, indiferent de motivul pentru care lucrează mai mult. Numărul de persoane care au lucrat ore suplimentare a scăzut de la 7,3 milioane în 2019 la 5,8 milioane în 2020.
sursa: mediafax.ro
Două sute de milioane de europeni au fost complet vaccinaţi împotriva COVID-19, adică peste jumătate din populaţia adultă, a anunţat joi Comisia Europeană, care a fixat obiectivul ca 70% dintre adulţi să fie vaccinaţi în această vară, relatează AFP.
„Până acum, 200 de milioane de persoane s-au vaccinat complet în Uniunea Europeană”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Dana Spinant, în cadrul unei conferinţe de presă.
Numărul corespunde „unui procent de 54,7% dintre adulţi” complet vaccinaţi, adică primind cele două doze de vaccin necesare sau una singură în cazul serului de la Johnson & Johnson.
Peste 68% dintre adulții din UE au prima doză
„Avem 68,4% dintre adulţi în UE care au primit deja prima doză”, a adăugat purtătoarea de cuvânt, care a salutat „aceste progrese extrem de tangibile”.
„În prezent, suntem printre regiunile din lume care au vaccinat cel mai mult. Însă este important ca aceste progrese să fie răspândite într-un mod mai echilibrat pentru a nu exista insule unde virusul să se poată răspândi şi să sufere mutaţii”, a adăugat ea.
Conform datelor oficiale compilate de AFP, puţin peste 440 de milioane de doze de vaccinuri au fost administrate în Uniunea Europeană. Asta înseamnă 98,4 doze la 100 de locuitori, în timp ce în SUA raportul este de 102,4 de doze la 100 de locuitori.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat la 10 iulie că UE dispune de suficiente doze pentru a vaccina „cel puţin 70% din populaţia adultă în această lună”.
AGERPRES
Un număr de 170 de focare de pestă porcină africană sunt active în România, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), remis, vineri, AGERPRES.
Dintre acestea, două focare sunt în exploataţii comerciale şi două focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate 46.203 de porcine (animale afectate din focarele active).
În perioada 2019 şi până în prezent au fost stinse 3.230 de focare de pestă porcină africană.
În intervalul 15.07.2021 – 22.07.2021 au fost înregistrate 54 de focare noi şi au fost stinse 9 focare.
De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.811 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.
În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.
AGERPRES
ACTUALITATE
Industria hotelieră din România are o valoare de 570 milioane euro. Ce loc ocupă țara noastră în Europa
Industria hotelieră din România, cu o valoare de peste 570 milioane euro, se situează pe al 17-lea loc în Europa, conform unui studiu IbisWorld.
Sectorul hotelier local a fost puternic afectat de efectele pandemiei, însă, cu toate acestea, România ocupă acelaşi loc în clasamentul european încă din 2016.
În clasamentul realizat de IbisWorld, cea mai mare piaţă hotelieră este cea germană, cu o valoare de peste 18 miliarde euro, pe când la polul opus se află Letonia, cu doar 103 mil. euro.
Cei mai afectaţi hotelieri de pe piaţa locală de criza pandemică au fost cei care activează în zona turismului de business, fiind afectaţi atât de cererea scăzută din partea turiştilor, cât şi de lipsa evenimentelor, o componentă importantă în totalul businessului. Însă, România a avut un avantaj în această pandemie faţă de alte ţări şi anume faptul că turismul local nu depinde de turiştii străini, 75% din sosirile înregistrate în unităţile de cazare din România fiind ale turiştilor români.
La debutul pandemiei, estimările pentru 2020 privind scăderile din turismul românesc erau de circa 60-70% pentru 2020, însă scăderea a fost la jumătate din estimările iniţiale.
sursa: mediafax.ro
Pandemia a adus scăderea numărului de ore lucrate, cu 10% în România și cu 12% în medie în UE
Proteste antivaccinare în faţa reşedinţei premierului Israelului. Naftali Bennett i-a criticat dur pe israelienii care nu acceptă să se vaccineze
Două persoane atacate de urs, pe munte, în Suceava
Mai mult de jumătate dintre adulţii din UE au fost complet vaccinaţi împotriva COVID-19
Măsuri sporite de securitate în Franţa. Reţeaua teroristă Al-Qaida a difuzat o înregistrare în care ameninţă ţara
Peste 150 de focare active de pestă porcină africană în România
Cinci călători străini aflaţi într-un tren şi un autocar, prinşi cu acte false la graniţa cu Ungaria
Industria hotelieră din România are o valoare de 570 milioane euro. Ce loc ocupă țara noastră în Europa
