Litoralul românesc va avea, la începutul verii, aproape 53 de hectare de plajă nouă, pe o lungime de 6.950 de metri liniari, anunţă Administraţia Naţională “Apele Române”, pe pagina sa de Facebook.

“Operaţiunile de înnisipare pe plaja din Mamaia sunt în toi. Cel mai mare proiect din ultimii 50 de ani în valoare de peste 800 de milioane de euro este în plină derulare. El este implementat de instituţia noastră, prin Apele Române Dobrogea-Litoral, de-a lungul întregului litoralul românesc, de la nord la sud, pe 11 zone, timp de trei ani, adică până în anul 2023. (…) La începutul acestei veri, situaţia în cifre va arăta astfel: aproximativ 53 de ha de plajă nouă; pe o lungime de 6.950 de metri de liniari; circa 4,5 de milioane de metri cubi de nisip folosiţi la înnisipare”, menţionează reprezentanţii instituţiei.

În următorii trei ani, alte 11 sectoare de plajă vor fi extinse cu peste 200 de hectare. Este vorba despre stăvilarele Edighiol/Periboina, plajele Mamaia, Tomis-Cazino, Agigea, Eforie- în etapa I şi plajele Costineşti, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia-Venus-Aurora, Mangalia-Saturn, 2 Mai – în etapa II, potrivit Ministerului Mediului. Agerpres

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare pe numele unei alte persoane, unde sunt postate fără acordul acesteia informaţii, fotografii şi imagini video.

Instanţa supremă a fost sesizată de Curtea de Apel Braşov în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 8 luni închisoare pentru şantaj, fals informatic şi violarea vieţii private, după ce a deschis un cont fals pe o reţea de socializare şi pe un site pentru adulţi, unde a postat fotografii şi filmuleţe compromiţătoare cu aceasta.

Potrivit actului de acuzare, în decembrie 2018, bărbatul respectiv şi-a ameninţat fosta iubită că, dacă nu va relua relaţia cu el, va da publicităţii pe internet mai multe fotografii care o înfăţişau dezbrăcată şi filmuleţe în care cei doi apăreau întreţinând relaţii sexuale.

Ulterior, bărbatul a creat pe un site de adulţi un profil cu numele femeii, unde a postat fotografii cu ea dezbrăcată şi un filmuleţ în care fosta iubită întreţine relaţii sexuale cu el, precum şi un profil fals pe Facebook cu numele persoanei vătămate, de pe care a trimis altei persoane fotografii cu femeia dezbrăcată.

La judecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Braşov au decis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei chestiuni de drept: “Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) realizează condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Curtea de Apel Braşov a motivat sesizarea prin faptul că în dosare asemănătoare privind săvârşirea infracţiunii de fals informatic prin creare de conturi false pe reţelele de socializare instanţele au dat decizii contrare, de la condamnare la achitare sau schimbarea încadrării juridice.

Instanţa supremă a decis în acest caz că este infracţiune fapta unei persoane de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare pe numele unei alte persoane, fără acordul acesteia.

“Fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date personale reale care permit identificarea acesteia, întruneşte două dintre cerinţele esenţiale ale infracţiunii de fals informatic prevăzută în art. 325 din Codul penal, respectiv cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să fie realizată fără drept şi cea ca acţiunea de introducere a datelor informatice să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”, se arată în hotărârea ICCJ.

AGERPRES

Meteorologii au emis, marți, o informare meteo care anunță ninsori și intensificări ale vântului în Muntenia, Dobrogea, Moldova și la munte, dar și o avertizare Cod galben de viscol pentru București și opt județe.

Informarea meteo va fi valabilă în perioada marți ora 18:00 – joi ora 10:00 și vizează Muntenia, Dobrogea și local în Moldova, precum și zona de munte.

În regiunile estice și sud-estice vântul se va intensifica treptat și local vor fi rafale în general de 50…60 km/h.

În Carpații Meridionali și de Curbură rafalele vor atinge în general 55… 65 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m se vor depăși 75…85 km/h, ninsoarea va fi viscolită și zăpada spulberată.

Atenționarea Cod galben, valabilă de marți, ora 23:00 până miercuri la ora 23:00, anunță ninsori însemnate cantitativ în jumătatea de sud-est și viscolite în Dobrogea, estul Munteniei și sud-estul Moldovei.

Local în jumătatea de sud-est a țării vor fi intervale cu ninsori însemnate cantitativ și se va depune strat de zăpadă neuniform și consistent. În Dobrogea, estul Munteniei și sud-estul Moldovei vântul va avea rafale în general de 55…70 km/h, viscolind ninsoarea și determinând scăderea semnificativă a vizibilității.

Alerta vizează Capitala și județele Galați, Brăila, Tulcea, Ialomița, Constanța, Călărași, Giurgiu și Teleorman.

(sursa: Mediafax)

Ministerul Sănătăţii a explicat, luni, că eficacitate de 95% a unui vaccin împotriva noului coronavirus înseamnă că, prin comparaţie cu o persoană nevaccinată, o persoană imunizată are un risc de 20 de ori mai mic să dezvolte COVID-19 simptomatic.

Potrivit ministerului, eficacitatea unui vaccin arată cu cât scad cazurile de boală în populaţia vaccinată, comparativ cu populaţia nevaccinată.

“‘Eficacitate 95%’ nu înseamnă, cum poate ar fi uşor de crezut, că în 5% din cazuri vaccinul dă greş şi e inutil. De fapt, ‘Eficacitate 95%’ înseamnă că, prin comparaţie cu o persoană nevaccinată, o persoană vaccinată are un risc de 20 de ori mai mic să dezvolte COVID-19 simptomatic. Cum se ajunge la această estimare a eficacităţii? Prin studii clinice”, a precizat Ministerul Sănătăţii, pe pagina de Facebook.

Ministerul a indicat în acest sens studiul clinic care a stat la baza aprobării vaccinului Pfizer BioNTech şi care a urmărit 43.448 de persoane, împărţite în două grupuri: unul a cuprins persoane cărora le-a fost administrat vaccinul şi celălalt persoane cărora le-a fost administrat placebo (o soluţie salină).

“În ambele grupuri, injecţiile au fost administrate la 21 de zile distanţă. Unul din obiectivele principale ale studiului a fost să determine eficacitatea vaccinului împotriva dezvoltării COVID-19 simptomatic, la cel puţin 7 zile de la administrarea celei de-a doua doze. S-a observat că din cele 21.720 de persoane care au primit vaccinul, doar opt au dezvoltat simptome specifice COVID-19, fiind confirmate prin testare RT-PCR; din celelalte 21.728 de persoane care au primit placebo (soluţie salină), 162 au dezvoltat simptome specifice COVID-19, fiind confirmate prin testare RT-PCR”, a arătat Ministerul Sănătăţii. Agerpres