Persoanele nevaccinate sunt de 17 ori mai predispuse să fie spitalizate din cauza COVID-19 în comparație cu persoanele vaccinate, este concluzia unui studiu realizat de specialiștii americani.

Cercetarea a fost realizată de specialiștii de la Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA.

„CDC, SUA: Persoanele nevaccinate au de 17 ori mai multe șanse de a fi spitalizate cu COVID-19 decât persoanele care sunt vaccinate cu schemă completă”, scrie pe pagina RO Vaccinare.

Concluzia specialiștilor este că prin vaccinarea împotriva COVID-19 se reduce riscul de infectare, de transmitere a virusului, de spitalizare și de deces. MEDIAFAX

Albert Bourla, CEO Pfizer, estimează că într-un an putem reveni la viața normală.

„Sunt de acord că, în termen de un an, vom putea reveni la viața normală”, a spus Bourla la „This Week” de la ABC.

Bourla nu crede că revenirea presupune lipsa noilor variante ale COVID.

„Scenariul cel mai probabil” este acela că lumea va continua să se confrunte cu noi variante, dar să aibă acces la vaccinuri.

„Cred că scenariul cel mai probabil este vaccinarea anuală. Trebuie să așteptăm și să vedem datele”, a spus Bourla.

CEO-ul Moderna, Stéphane Bancel, a dat o declarație similară pentru „Neue Zuercher Zeitung”, spunând că „ar trebui să existe suficiente doze de vaccin până la jumătatea anului viitor, astfel încât toată lumea să poată fi vaccinată”. MEDIAFAX

Numărul migranţilor care au traversat Canalul Mânecii în 2021 s-a dublat faţă de anul trecut, a anunţat Ministerul de Interne britanic, potrivit căruia de la începutul anului până la 24 septembrie peste 16.400 persoane au parcurs această rută periculoasă, a relatat duminică DPA.

Astfel, de la începutul anului până la 24 septembrie peste 16.400 persoane au parcurs această rută periculoasă, faţă de 8.400 în anul 2020.

Un vas al Gărzii de Coastă britanice a ajuns duminică în portul Dover având la bord aproximativ 50 de persoane salvate pe mare, printre care femei şi copii. În total, pe parcursul întregii zile aproximativ 150 de migranţi ai fost aduşi pe ţărmul britanic.

În octombrie anul trecut, o familie de kurzi din Iran a murit atunci când ambarcaţiunea în care se afla alături de alţi migranţi s-a scufundat în largul coastelor franceze, iar luna trecută un bărbat de 27 de ani din Eritreea a decedat după ce el şi alţi patru migranţi au sărit peste bord întrucât barca lor începuse să se scufunde.

Comandantul unităţii poliţiei britanice pentru combaterea traversărilor clandestine pe mare, Dan O’Mahoney, a declarat că guvernul de la Londra este decis să folosească toate mijloacele aflate la dispoziţie pentru a reduce riscurile trecerii periculoase a Canalului Mânecii.

El a adăugat însă că pentru ca aceste măsuri să fie eficiente este nevoie de schimbări în legislaţie, întrucât în prezent aceasta oferă doar soluţii pe termen lung. AGERPRES

Preşedinta BCE Christine Lagarde avertizează că volatilitatea preţurilor energiei ar putea dura şi după soluţionarea problemelor de aprovizionare generate de pandemie la nivel mondial.

Actuala perioadă este una „de ajustare“ în procesul de reorientare dinspre combustibilii fosili către regenerabile, proces care va genera presiuni inflaţioniste. Inflaţia se va stabiliza însă anul viitor, potrivit şefei BCE. Criza energiei se adânceşte, provocând probleme şi în alte industrii, cum ar fi cea a metalelor şi îngrăşămintelor şi determină noi măsuri din partea guvernelor pentru susţinerea consumatorilor. Petrolul ar putea urca la peste 80 dolari pe baril pe fondul acestei crize. Gazprom, acuzat că a contribuit la aceasta, se pregăteşte să-şi crească producţia, misiunea sa numărul unu fiind de „a fi un furnizor de încredere pe plan intern şi extern“.

Zona euro este afectată, ca multe alte regiuni ale lumii, de perturbarea lanţurilor de aprovizionare de către pandemie. Şi totuşi, creşterea dramatică a preţurilor energiei, şi impactul acesteia asupra direcţiei inflaţiei, ar putea constitui o problemă mult mai de durată pentru regiune, avertizează preşedinta BCE, Christine Lagarde, potrivit CNBC.

„Lucrurile se vor aşeza odată cu identificarea de noi surse de energie“, a arătat aceasta, descriind actualul mediu economic drept „o perioadă de ajustare“. „Energia va fi probabil o problemă mai de durată pe fondul reorientării către alte surse de energie“.

Unii specialişti din cadrul industriei au sugerat că majorările recente de preţuri, în special la gaze naturale, sunt accentuate de noile politici pe climat ale UE. Oficialii UE insistă că blocul nu este de vină pentru aceste majorări. În opinia şefei BCE, această tranziţie va împinge preţurile în sus pentru o perioadă şi probabil ulterior va avea un oarecare impact deflaţionist.

Un grup reprezentând unii dintre cei mai mari producători de metale din lume i-a avertizat pe politicienii europeni că criza energiei riscă să perturbe campania de „înverzire“ a regiunii şi să-i forţeze pe producători să se relocheze, potrivit Bloomberg. Grupul a cerut în acest context un sprijin sporit pentru sector.

Criza energetică provoacă probleme şi în sectorul îngrăşămintelor, un alt producător european anunţând că-şi reduce producţia din cauza preţurilor ridicate la gaze.

Vitol Group, cel mai mare trader petrolier independent al lumii, se aşteaptă ca petrolul să urce la peste 80 de dolari, criza energiei urmând să determine o creştere a cererii mondiale de ţiţei.

Unele guverne, în special cele din Spania, Grecia şi Franţa au început să intervină pentru a diminua impactul asupra cetăţenilor. Recent, Italia a promis subvenţii energetice de 3 miliarde de euro pentru a-şi menţine redresarea economică ameninţată de criza energetică, potrivit Financial Times.

În tot acest context, gigantul rus Gazprom, acuzat că ar contribui la această criză, a anunţat că îşi pregăteşte masivul câmp Urengoy din Vestul Siberiei de producţie de vârf în viitorul sezon de încălzire, notează Bloomberg.

„Misiunea numărul unu a Gazprom este să garanteze o perioadă de toamnă-iarnă de succes, să fie un furnizor de încredere de gaze pentru clienţii interni şi străini pe perioada de vârf al cererii“, a declarat şeful companiei, Alexei Miller. MEDIAFAX