Ceremonia, amânată din pricina pandemiei, a avut loc duminică noapte, în Connecticut. Vanessa, soţia lui Kobe, a venit la eveniment însoţită de fiicele fostului baschetbalist.

Fostul mare baschetbalist american Kobe Bryant, care a murit într-un accident de elicopter în ianuarie trecut, la vârsta de 42 de ani, a fost inclus în NBA Hall of Fame.

Numele celor care urmau să fie incluşi în Hall of Fame – ediţia 2020, care a avut loc duminică la Uncasville, Connecticut, SUA, au fost alese în aprilie anul trecut şi urmau să fie onorate la evenimentul care ar fi trebuit să aibă loc în august 2020, dar spectacolul a fost amânat din cauza COVID-19.

Vanessa a ţinut un discurs în numele regretatului ei soţ. Kobe a fost star Los Angeles Lakers, formaţie căreia i-a dedicat toată cariera. „În acest moment, sunt sigur că râde în ceruri, pentru că sunt pe cale să-l laud în public pentru realizările sale pe una dintre cele mai mari scene”, a zis Vanessa.

„Dacă soţul meu ar fi aici în această seară, ar avea o lungă listă de oameni de mulţumit, care l-au inspirat şi l-au ajutat să fie în Hall of Fame”, a afirmat Vanessa.

Ea a participat la eveniment alături de două fiice. A lipsit Gianna, care a murit împreună cu soţul ei. „Împăratul baschetului” Michael Jordan nu a reuşit să-şi ascundă tristeţea, în timp ce o privea pe Vanessa ţinând un discurs în picioare.

Obţinînd cinci titluri cu echipa sa, perioada 1996-2016, Bryant a fost ales drept cel mai bun jucător din sezonul oficial o dată şi a fost selecţionat de 18 ori în All Star Game. A câştigat o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 şi la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012 în calitate de jucător al echipei naţionale. MEDIAFAX

Serul de la Pfizer e administrat acum şi copiilor din USA de peste 12 ani, cu acordul FDA. În SUA sunt cam 80 de milioane de copii sub 18 ani. Experţii cred că dozele ar trebui de fapt să ajungă în ţările sărace, care se bazează doar pe donaţii.

Serul de la Pfizer e administrat acum şi copiilor americani de peste 12 ani, cu acordul Administraţiei SUA pentru Alimente şi Medicamente. Părerile oamenilor de ştiinţă sunt însă împărţite. Şi asta pentru că milioane de oameni din ţările mai sărace aşteaptă încă primul vaccin, iar experţii au susţinut, cel puţin până acum, că acest grup – copiii – prezintă un risc scăzut de infectare.

Medicul pediatru Yvonne Maldonado susţine vaccinarea copiilor.

„Copiii se infectează de fapt şi am văzut peste trei milioane şi jumătate de copii din SUA infectaţi cu SARS-COV-2 mii de spitalizări şi între trei şi şase sute de decese. COVID-19 se află în prezent în primele 10 cauze ale deceselor la copii de când a început pandemia”, a spus prof. Yvonne Maldonado, medic pediatru, epidemiolog, Universitatea Stanford School of Medicine.

În SUA sunt cam 80 de milioane de copii sub 18 ani. Asta înseamnă 25% din întreaga lor populaţie. Şi atunci devine clar că vaccinarea copiilor poate fi o tactică importantă în lupta cu virusul SARS-COV-2.

În România avem 800.000 de copii între 12 şi 16 ani.

Profesorul Adam Finn, care face parte din comitetul pentru vaccinare din UK, spune că ar trebui să ne focusăm atenţia doar pe grupurile vulnerabile din rândul copiilor.

„În Marea Britanie, în special, am identificat copii cu boli neuromusculare severe şi boli respiratorii asociat. Şi acei copii ar trebui să beneficieze de imunizare şi protecţie, deoarece pot fi identificaţi ca fiind expuşi riscului”, a afirmat prof. Adam Finn, Comitetul mixt pentru vaccinare.

Practic profesorul spune că dacă am imuniza doar grupurile expuse, nu am risipi milioane de doze de vaccin, care de altfel, ar putea să ajungă în ţările sărace, care au mare nevoie de vaccin şi care se bazează doar pe donaţii în lupta cruntă cu virusul. Parerile sunt însă împărţite.

„Eu sunt pediatru şi vaccinolog şi trebuie să spun că avem tendinţa de a subestima impactul bolilor asupra copiilor şi să ne concentrăm pentru persoanele care au o voce politică mai puternică”, a declarat prof. Yvonne Maldonado.

„Nu doar că foarte puţini dintre aceştia se îmbolnăvesc şi foarte, foarte puţini dintre ei mor de COVID, este, de asemenea, că există un număr limitat de vaccinuri în acest moment şi că aceste provizii trebuie direcţionate spre prevenirea deceselo”, a spus profesorul Adam Finn, Comitetul mixt pentru vaccinare (Marea Britanie).

Disputa experţilor ar putea fi încheiată într-un singur fel. Prin studii concrete.

„În cele din urmă, când vom avea probe privind siguranţa şi eficacitatea vaccinurilor la copii, vom începe să le vedem folosite la copiii din şcoală, deoarece ştim, în special şcolile secundare, vedem focare şi suspectăm că ar putea alimentează infecţiile înapoi în comunitate”, a afirmat prof. Jonathan Ball, virolog molecular, Universitatea din Nottingham.

În Europa vedem o imagine foarte diferită. Agenţia Europeană a Medicamentului nu ia deocamdată în considerare vaccinarea tinerilor fără comorbidităţi.

Sursa: Mediafax

Cu paietele şi emoţiile de rigoare, concursul Eurovision se întoarce: obligată să anuleze ediţia de anul trecut, Olanda se pregăteşte săptămâna aceasta de marea sărbătoare a muzicii europene, cu reprezentanta Franţei printre favoriţi, relatează duminică AFP.

Aproximativ 3.500 de persoane, cu obligaţia prezentării unui test negativ de COVID-19 şi purtării măştii sanitare, vor asista la marea finală de sâmbătă, 22 mai, care va avea loc în oraşul-port Rotterdam. În schimb, candidaţii vor trebuie să păstreze izolarea într-un fel de “bulă specială”.

Cântăreaţa franceză Barbara Pravi, comparată adesea cu Edith Piaf, se află în fruntea pronosticurilor cu cântecul ei “Voila”, care i-ar putea aduce Franţei prima sa victorie după 44 de ani.

Lista favoriţilor îi include de asemenea pe reprezentaţii Italiei, trupa rock Maneskin cu piesa “Zitti E Buoni”, şi Maltei, tânăra cântăreaţa Destiny Chukunyere, de origine nigeriană, cu o piesă în engleză şi cu titlul în franceză “Je me casse”

Ediţia din 2020 a Eurovision a fost anulată pentru prima dată în istoria organizării acestei competiţii muzicale în contextul pandemiei de COVID-19.

Grea dezamăgire pentru Olanda care a câştigat dreptul de organziare în urma victoriei obţinută de “crooner-ul” său Duncan Laurence în 2019. Ediţia din 2019 a fost urmărită de 182 de milioane de telespectatori.

Pentru spectatorii obişnuiţi să vadă defilând o maree de drapeluri şi de artişti internaţionali îmbrăţişându-se, ediţia din 2021 va fi puţin diferită.

Deşi majoritatea candidaţilor din cele 39 de ţări vor face deplasarea la Rotterdam, alţii precum cel din Austria, de exemplu, vor participa online prin înregistrări video.

Delegaţiile naţionale prezente vor fi supuse unor reguli sanitare stricte, precum separarea strictă a publicului şi obligativitatea testării anti-COVID-19 înainte cu 48 de ore. Sala de spectacole va găzdui 3.500 de spectatori la finala de sâmbătă, şi cele două semifinale de marţi, 18 mai, şi de joi, 20 mai, şi la repetiţiile generale. Această cifră reprezintă doar 20% la sută din capacitatea sa totală.

Dincolo de aceste restricţii, concursul rămâne fidel propriei tradiţii: un spectacol plin de culoare, cu o serie de personalităţi extraordinare şi tensiuni naţionale.

Cântăreaţa franceză Barbara Pravi s-a declarat “mândră şi nerăbdătoare” să participe la acest concurs. Ea întruchipează speranţele Franţei, care nu a mai câştigat concursul de la victoria lui Marie Myriam din 1977.

La rândul său, cântăreaţa malteză Destiny Chukunyere, în vârstă de 18 ani, atras atenţia cu cântecul său “Je me casse” studioului Sony Music, cu care a semnat un contact în aprilie.

În schimb, piesa feministă “Russian Woman” a cântăreţei ruse Manizha, a fost criticată de conservatorii din Rusia.

La rândul său, reprezentanta Ciprului, Elena Tsagrinou, a fost nevoită să se apere de criticile bisericii ortodoxe, care a considerat “satanice” versurile piesei sale, “El Diablo”. AGERPRES

* Sursa foto din deschidere: Eurovision 2021/Facebook.com