Connect with us

ACTUALITATE

O investiţie de 15.000 de euro a pus bazele noii reţele de socializare Jumppi, un produs 100% românesc

Publicat

Sursa foto: Jumppi/facebook.com

Studenţii şi tinerii îşi pot face prieteni mai uşor prin intermediul noii reţele de socializare Jumppi, un produs 100% „Made in România”, disponibil gratuit pe sistemele de operare iOS şi Android, după o investiţie ce s-a ridicat la 15.000 de euro.

„Jumppi este aplicaţia care are potenţialul de a schimba dinamica socială la nivel global. Ideea a pornit de la o nevoie personală a founderului care apoi, prin interviuri şi chestionare cu potenţiali utilizatori şi-a dat seama că dorinţa de socializare este din ce în ce mai greu de satisfăcut în metropola modernă. Astfel, s-a născut ideea Jumppi, aplicaţia care te ajută să îţi găseşti parteneri pentru activităţi distractive, punând la un loc oameni care altfel nu ar fi avut ocazia să se întâlnească. Investiţia iniţiala a fost de 15.000 de euro şi a fost susţinută de fondatorul Andrei Stoiculescu”, a declarat, pentru AGERPRES, Irina Leca, co-fondator Jumppi.

Conform datelor dezvoltatorilor platformei, în versiunea beta, aplicaţia a contorizat 1.600 de utilizatori, iar estimările pentru sfârşitul anului vizează atingerea cifrei de 20.000 de descărcări.

„Jumppi este noul Tinder pentru cei ce îşi caută prieteni sau vor să strângă o gaşcă cu care să se distreze! Tinerii se plâng tot mai des că nu pot lega prietenii pe Facebook sau Instagram, iar foarte mulţi nici măcar nu încep aici noi conversaţii pentru că sunt prea timizi şi se tem de o respingere. Contrar, utilizatorii Jumppi sunt persoane deschise, aflate pe platformă tocmai pentru că doresc să îşi facă noi cunoştinţe şi să participe la activităţi interesante. De aceea chiar şi cei mai timizi se simt confortabil aici, ştiind că şi ceilalţi useri au acelaşi scop ca şi ei”, a afirmat Andrei Stoiculescu, co-fondator al noii aplicaţii.

Etapele de conectare la reţeaua Jumppi încep cu înregistrarea în aplicaţie, urmată de detalierea profilului personal. Ulterior, noul user poate posta invitaţii pentru activităţile pe care are doreşte să le facă, adăugând o scurtă descriere. Aceasta poate propune orice activitate socială, însă printre cele mai răspândite ar fi: să iasă în oraş, să meargă la concerte, piese de teatru sau festivaluri, să facă sport (jogging, ciclism, baschet, fotbal, tenis, fitness etc.) sau alte activităţi distractive de grup: paint ball, escape room, parcuri de distracţii, bowling sau biliard.

De asemenea, utilizatorii au posibilitatea de a vedea ce activităţi sunt disponibile în următoarele 24 de oră în apropierea lor şi de cine sunt create. Dacă găsesc o activitate la care vor să participe, vor apăsa butonul „Join” şi vor intra în conversaţie cu ceilalţi participanţi pentru detalii.

În noua versiune a aplicaţiei, disponibilă din 30 septembrie 2019, după publicarea unei noi activităţi, iniţiatorii pot invita direct alte persoane aflate în apropiere, mărind şansele ca aceasta să aibă loc. În plus, studenţii sunt încurajaţi să interacţioneze cu colegii lor din acelaşi oraş, pe care îi vor găsi marcaţi distinctiv în aplicaţie.

Pentru a stimula şi mai mult crearea de activităţi şi întâlniri reale între useri şi a dezvolta reţeaua, Jumppi îl vă premia lunar pe cel mai activ utilizator care va iniţia şi completa cele mai multe activităţi.

Conform unui studiu citat de publicaţia „Independent”, 1 din 6 studenţi declară că nu are niciun prieten adevărat la facultate, aproape o treime dintre aceştia se simt singuri măcar o dată pe săptămână, iar 15% dintre ei se simt singuri în fiecare zi.

Totodată, 88,5% dintre respondenţii unui studiu independent realizat de Jumppi, spun că adeseori au chef să facă ceva distractiv, dar că nu găsesc cu cine. Motivul principal pentru care aceştia nu îşi găsesc parteneri pentru activităţile recreative este că prietenii lor au alt orar (28%).

Alte motive ar fi că: nu împărtăşesc aceleaşi pasiuni cu prietenii lor (24%), nu au destui prieteni (18%) sau că nu reuşesc să planifice activitatea în avans (9%). Doar 15% dintre respondenţi consideră că nu au deloc această problemă. La studiu au participat 150 de persoane singure, între 18-34 de ani, din Europa.

Lansată în mai 2019, aplicaţia Jumppi (www.jumppi.com) este un produs 100% românesc, fiind rezultatul muncii a cinci tineri. Recent, echipa s-a mărit cu un specialist în marketing şi start-up, Irina Leca (Alexandru), fost co-fondator Vector Watch. AGERPRES

 

 

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ACTUALITATE

VIDEO. FOTO. TIFF 21, la FINAL. Record de SPECTATORI. Cine pleacă acasă cu Trofeul TRANSILVANIA

Publicat

tiff 2.jpg

Ediția cu numărul 21 a TIFF, care s-a desfășurat sub sloganul „Make Film Not War”, a ajuns la final. Gala de închidere a festivalului de film a avut loc în Piața Unirii, în aer liber, așa cum a și început.

La Gală sunt prezente multe personalități, printre care Andreea Esca, Pavel Bartoș, Andi Moisescu, Emanuel Pârvu, Paul Ipate, dar și alți actori și regizori.

362 de de filme de lung metraj și peste 12 locuri unde au putut fi urmărite. Multe în aer liber, nu doar în Piața Unirii și în alte locuri din Cluj, ci și la Bonțida și în Florești.

TIFF la final

Acesta este TIFF 21 în…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Răspunsul francez la legea americană. Premierul Borne susține consfințirea dreptului la avort în Constituție

Publicat

femeie insarcinata 1000x600

Prim-ministrul francez Elisabeth Borne a declarat sâmbătă că susține un proiect de lege parlamentar pentru a adăuga dreptul la avort în Constituția țării.

Măsura vine după decizia Curții Supreme a Statelor Unite de vineri de a anula hotărârea istorică Roe vs. Wade, care a recunoscut dreptul constituțional al femeii la avort și l-a legalizat la nivel național.

„Pentru toate femeile, pentru drepturile omului, trebuie să gravăm în piatră acest drept dobândit”, a scris Borne pe Twitter. „Parlamentul trebuie să fie capabil să se ralieze foarte puternic în jurul acestui proiect de lege”.

 

Răspunsul francez la legea americană. Premierul Borne susține consfințirea dreptului la avort în Constituție: ce spunea Macron

 

Comentariul ei a venit la o zi după ce președintele francez Emmanuel Macron a declarat că avortul este un „drept fundamental pentru toate femeile”, scrie Reuters.

Problema este propulsată pe scena politică franceză într-un moment în care țara se luptă cu provocarea unui parlament foarte fragmentat.

Aurore Berge, liderul partidului Renașterea din Adunarea Națională, a declarat că partidul va elabora o propunere de lege pentru a adăuga dreptul la avort în Constituția franceză.

„În Franța, garantăm și promovăm drepturile femeilor. Le protejăm”, a declarat ea pe Twitter. „Începând de astăzi, împreună cu grupul meu Renaissance, depunem un proiect de lege constituțională pentru a proteja accesul la avort.”

Macron se află sub presiune pentru a construi compromisuri în parlamentul Franței după o înfrângere electorală usturătoare săptămâna trecută, care a dus la pierderea majorității sale absolute. De atunci, președintele a încercat să ia legătura cu adversarii politici, cerându-le să vină cu idei pentru ca parlamentul fragmentat să legifereze.

Răspunsul francez la legea americană. Premierul Borne susține consfințirea dreptului la avort în Constituție: Nu ne atingem de legea Veil

Deputatul Parlamentului Philippe Ballard, de la partidul de extremă dreapta Rassemblement National, a declarat că partidul său nu are intenția de a încerca să anuleze dreptul la avort în Franța.

„Nu ne atingem de legea Veil”, a declarat el la postul de radio France Inter, referindu-se la legislația franceză privind dreptul la avort.

El a precizat că partidul său a votat împotriva unei propuneri de extindere a dreptului la avort de la 12 săptămâni de sarcină la 14 săptămâni.

Legea Veil, care permite avorturile până la 10 săptămâni de sarcină, a fost adoptată în Franța în 1975. Ea a fost extinsă la 12 săptămâni în 2001 și apoi la 14 săptămâni în luna martie a acestui an. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Construcția terminalului intermodal din Oradea, scoasă la licitație. Lucrările, estimate la 14,8 milioane euro

Publicat

terminal intermodal 2022 06 25 2.jpg

Primăria Oradea se pregătește să scoală la licitație construcția viitorului terminal intermodal din Episcopia Bihor. Procedura de achiziție va fi lansată în iulie cu clauză suspensivă. Contractul de execuție va fi semnat doar după atragerea finanțării europene. Proiectul, în valoare de 14,8 milioane euro, urmează să fie depus luna viitoare spre finanțare prin Programul Operațional Infrastructură Mare.
Citește mai mult pe eBihoreanul.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB

Publicat

bani preturi scumpiri

Execuția bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 20,90 mld lei în scădere față de deficitul de 26,18 mld lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, anunță Ministerul Finanțelor.

Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,64 puncte procentuale pe primele cinci luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB.

Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB – influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 0,37 puncte procentuale din PIB – preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială și cu dobânzile.

 

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,24 mld lei

 

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 178,97 mld lei în primele cinci luni ale anului 2022, cu 21,5% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, venituri nefiscale și contribuții de asigurări.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,24 mld lei în primele cinci luni, consemnând o creștere de 18,2% (an/an), susținută de sporul încasărilor din declarația unică (+42,1%), impozitul pe dividende (+35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,6%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+11,5% ), exceptând luna mai – cu o dinamică a încasărilor din această categorie peste cea a bazei macroeconomice.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 57,57 mld lei în ian-mai, în creștere cu 10,9% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția este inferioară dinamicii fondului de salarii în primele cinci luni, excepție făcând luna mai.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Încasările nete din TVA au înregistrat 38,16 mld lei

Încasările din impozitul pe profit au însumat 7,04 mld lei în primele cinci luni, în scădere cu 12,1% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 19,5% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 38,16 mld lei în primele cinci luni, în creștere cu 29,5% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 9,68 mld lei în ian-mai. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 14,01 mld lei în ian-mai, consemnând o creștere de 1,0% (an/an), determinată de avansul încasărilor din accizele pentru produse energetice cu 7,5%, susținut atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Pe de altă parte, încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o dinamică anuală negativă (-5,9%), evoluție explicată într-o anumită măsură de reorientarea parțială a consumului de țigarete către substituenți (produse din tutun încălzit ori lichide cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic) taxați cu un nivel mult mai redus al accizei.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 8,32 mld lei în primele cinci luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+6,29 mld. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 15,54 mld lei în ian-mai, consemnând o creștere de 59,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate  dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,59 mld lei în primele cinci luni, în creștere cu 22,2% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 199,87 mld lei au crescut în termeni nominali cu 15,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele cinci luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,37 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 14,7% din PIB la 15,1% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 48,46 mld lei, în creștere cu 4,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Cheltuielile cu bunuri și servicii

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 26,19 mld lei, în creștere cu 16,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 21,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 10,1%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,92 mld.lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,84 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 74,1 mld lei în creștere cu 17,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 4,4 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli.

Execuția bugetară la cinci luni s-a încheiat cu un deficit de 1,57% din PIB: Alte cheltuieli

Alte cheltuieli au fost de 3,42 mld lei, reprezentând, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 13,5 mld lei, cu 18,3% mai mari comparativ cu primele cinci luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 16,45 mld lei. Se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiții în timp ce cheltuielile de investiții din resurse interne au înregistrat o diminuare. Mediafax

Citește mai departe