Connect with us

ECONOMIE

O nouă grilă de punctaj pentru programul Start-Up Nation, lansată în dezbatere în perioada următoare

Publicat



Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va lansa în dezbatere publică, într-o săptămână, o nouă grilă de punctaj pentru programul Start-Up Nation, se arată într-un comunicat al instituţiei remis joi AGERPRES.

“Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a continuat, în data de 8 octombrie, seria consultărilor pentru lansarea celei de-a treia ediţii a programului Start-Up Nation. După întâlnirile cu Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi cele cu antreprenori din ţară, ministrul a avut o videoconferinţă la care au participat consultanţii interesaţi de acest program, prezenţi la sediile Agenţiilor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului din ţară. Luând în considerare propunerile formulate în cadrul consultărilor, o nouă grilă de punctaj va fi înaintată de minister spre dezbatere publică într-o săptămână, a fost concluzia formulată de ministrul Ştefan-Radu Oprea la finalul şedinţei”, se precizează în comunicat.

Propunerile făcute de consultanţi şi de reprezentanţii ministerului s-au referit la alocarea unei sume mai mari digitalizării companiilor, la scoaterea criteriului creării locurilor de muncă şi al angajării persoanelor defavorizate. Totodată, a fost subliniată ideea de continuitate a activităţii firmelor.

“Propunerea agreată a fost limitarea înstrăinării unor procente din firmă, cu excepţia cesiunii a maximum 49% din părţile sociale unor investitori de tip “business angels”, subliniază documentul MMACA.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că este importantă identificarea domeniilor prioritare sprijinite prin program (servicii vs. producţie, de exemplu), o definire mai clară a codurilor CAEN în grila de punctaj, precum şi necesitatea responsabilizării antreprenorilor în implementarea proiectelor. Alte propuneri abordate de consultanţi au vizat modalitatea şi posibilitatea introducerii cofinanţării sau distribuirea omogenă a fondurilor din program pentru toate judeţele, pentru a se menţine ideea de “program naţional”.

Ministrul de resort, Ştefan Radu Oprea a anunţat, în context, că ediţia a treia a programului Start-Up Nation urmează să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară.

“Esenţa programului Start-Up Nation este dezvoltarea spiritului antreprenorial, este important ca acesta să fie un instrument pentru ca antreprenorii să-şi atingă obiectivele mai simplu, mai bine şi mai uşor. Rezultatele Start-Up Nation confirmă faptul că programul este o poveste de succes, care îşi produce efectele şi este obligatorie transparenţa şi continuitatea sa. Ne-am propus ca ediţia a treia a programului Start-Up Nation să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară”, a declarat Ştefan-Radu Oprea.

Ministrul a prezentat o serie de date statistice comparative cu privire la ediţiile anterioare ale programului Start-Up Nation, extrase din studiul realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România referitoare la profilul antreprenorului român.

Cercetarea sociologică a CNIPMMR s-a desfăşurat pe un eşantion reprezentativ – 380 de răspunsuri din cei 8.449 de participanţi selectaţi pentru finanţare, din care 7.859 au semnat contractele şi au primit finanţarea completă.

Conform acesteia, raportul repartiţiei start-up-urilor mediu urban-mediu rural – în 2017 – a fost 74% mediu urban, 25,8% mediu rural. Comparativ, la ediţia a doua, raportul este aproximativ 60% urban, 40% rural.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi pe întreprinderi, în prima ediţie, 20% dintre companii au avut peste 5 angajaţi, 17,9% – 4 angajaţi, 24,7% – 3 angajaţi, 31,6% – 2 angajaţi.

În prima ediţie, raportul între producţie şi servicii a fost 68,9% – producţie, 25,4% – industrii creative, IT – 3,2%, servicii – 2,6%. În ediţia a doua, raportul este de 40% producţie – 60% servicii, inclusiv, industriile creative, IT şi celelalte servicii.

În ceea ce priveşte genul beneficiarilor, în prima ediţie, 42,3% dintre aplicanţi sunt femei antreprenor, procent care se păstrează şi pentru ediţia a doua – 44%. Pe grupe de vârstă, la prima ediţie au fost beneficiari între 18-30 ani – 30%, între 31- 45 ani – 61% din antreprenori, între 46-60 ani – 5,79%.

Pe profilul antreprenorului care a accesat Start-Up Nation ediţia 2017, 55,8% au studii universitare, 10% – masterat, 30% – studii liceale, 2,1% – şcoală profesională, 2,1% – fără studii. Dintre aceştia, 48,5% au pregătire economică, 19,1% au pregătire tehnică, 13,2% au pregătire socio-umană.

Media eşantionului studiat are o experienţă anterioară de 8,6 ani. 73,7% dintre aceştia au lucrat în companii cu domeniu diferit de activitate, iar 22,6% au lucrat în acelaşi domeniu.

“Făcând o analiză a cercetărilor sociologice din întreaga lume, din 10 oameni obişnuiţi, 2 au spirit antreprenorial şi devin antreprenori imediat, următorii 2-5 trebuie descoperiţi pentru că sunt ceva mai ponderaţi. De asemenea, se constată că primii doi nu au succesul cel mai mare în afaceri pentru că au apetitul pentru risc foarte mare. În acelaşi timp, următorii 2-3 au şanse mai bune în afaceri, pentru că vin cu un plan de afaceri bine gândit”, subliniază reprezentanţii MMACA.

Cercetarea realizată de CNIPMMR a relevat şi faptul că, dacă nu ar fi fost disponibilă finanţarea prin Start-Up Nation, 48% dintre aplicanţi nu ar fi fost sub nicio formă în afaceri, 39,4% – mai degrabă nu şi doar 7,37% – mai degrabă da.

“Practic, fără Start-Up Nation, 87,4% dintre antreprenorii care au beneficiat de ajutorul financiar de la stat nu ar fi debutat în afaceri sub nicio formă”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit MMACA, în ceea ce priveşte modul de finanţare, în primele 2 ediţii se păstrează proporţia de 80% credite bancare, ceea ce produce aşteptări similare şi pentru ediţia a treia. AGERPRES/(AS – editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

IMM Invest, cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii. A fost accesat de 25.586 IMM-uri

Publicat

bani lei

IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar anul trecut a fost accesat de 25.586 de IMM-uri, a declarat, miercuri, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Dumitru Nancu.

“IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii.Cifrele arată că anul 2020 a fost principala sursă de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă programul a debutat la 1 iunie cu prima garanţie acordată de către Fondul de Garantare şi cu primul credit, una din patru IMM-uri erau bancabile, am închis anul cu două din patru, deci jumătate din IMM-urile care au accesat programul IMM Invest au fost bancabile. De ce spun că este cel mai important? Cifrele demonstrează acest lucru, pentru că 10% din mediul de afaceri din perspectiva veniturilor au accesat acest program.

Am derulat programul prin 21 de instituţii financiar-bancare. A fost un an în care doar pe IMM Invest au fost acordate finanţări record, 25.586 de IMM-uri beneficiind de acest program. Totalul de finanţare pe care sistemul financiar-bancar l-a infuzat în economie a fost de 15 miliarde de lei, aproximativ 1,5% din PIB. Cred că este cea mai mare injecţie de capital”, a declarat Dumitru Nancu, în cadrul unei conferinţe organizată de Banca Comercială Română şi FNGCIMM, privind noutăţile programului IMM Invest în 2021 şi rezultatele obţinute anul trecut.

După închiderea programului, la 31 decembrie, FNGCIMM a făcut impactul fiscal şi a constatat că cele 25.586 de IMM-uri şi-au continuat activitatea şi acest program a dus la salvarea a 443.000 de angajaţi. Nancu a spus că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2019 numărul de şomeri era 375.000, iar dacă nu era acest program şomajul se dubla.

De asemenea, el a menţionat că totalul contribuţiilor de muncă, CAS, CASS, impozit pe venit, concedii de asigurări medicale, respectiv cât au plătit înapoi aceste IMM-uri, este de 7,7 miliarde de lei, Taxa pe Valoare Adăugată pe care acestea au întors-o la bugetul statului este de 36 de miliarde de lei, iar impozitul pe venit, de 1,6 miliarde de lei. Astfel, statul a garantat cu 12 miliarde de lei, instituţiile financiar-bancare au acordat credite în valoare de 15 miliarde de lei, iar total impozite şi taxe pe care le-au plătit aceste IMM-uri a fost de 12,9 miliarde de lei. El

Programul IMM Invest a avut un efect de multiplicare în economie de şapte ori

În ceea ce priveşte planurile pentru acest an, Dumitru Nancu a afirmat că Guvernul a fost foarte receptiv la nevoia IMM-urilor şi normele de aplicare pentru programele IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Factor, IMM Leasing. Acestea au fost publicate luni în Monitorul Oficial, iar întreprinderile se pot înscrie în platforma IMM Invest şi Agro Invest.

El a menţionat că au fost aduse unele modificări programului, iar Comisia Europeană a fost notificată în acest sens. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

RAPID COM S.R.L.: ANUNT DEMARARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Publicat

ANUNȚ DEMARARE PROIECT

„Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în contextul crizei provocate de COVID-19

RAPID COM S.R.L., cu sediul în SIBIU, localitatea Apoldu de Sus, str. , nr. 625, înregistrată sub nr. J32/386/2006 la oficiul Registrului Comerţului, CUI 18490681, deruleaza incepand cu data de 09.04.2021 proiectul ’’Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-urilor’’, in baza Contractului de finantare nr. M2-4784 din 09-04-2021, încheiat cu Agenția pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului, Tg. Mureș.

Obiectul contractului îl reprezintă ajutorul de stat acordat sub formă de grant pentru capital de lucru, în baza formularului electronic de înscriere şi a documentaţiei anexe, prin măsura “Granturi pentru capital de lucru”, implementată de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) şi Agenţia pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovarea Exportului (AIMMAIPE), în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, cu completările şi modificările ulterioare.

Rezultate în urma implementării proiectului: Menținerea sau suplimentarea numărului de angajați existenți la data înscrierii electronice pentru o periodă de minim 6 luni de la obținerea finanțării si combaterea efectelor negative ale COVID-19 asupra activitatii beneficiarului RAPID COM SRL

Valoarea proiectului este de 136.733,6775 (valoarea totala) din care :

118898.85 lei grant

17834.8275 lei cofinanțare.

Perioada de implementare a proiectului este de 1 an, de la data semnării contractului de finantare până la data de 09.04.2022.

Date de contact beneficiar:

RAPID COM SRL

e-mail: office@git-sebes.ro

tel: 0740097079.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 Axa prioritară 3 – Sprijinirea IMM-urilor ca reacție la pandemia COVID-19 Prioritatea de investiții 3d – Sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare.

Documentul în format pdf poate fi consultat AICI.

Citește mai departe

ACTUALITATE

BUNDA AUTOTRASPORTI SRL – ANUNT DEMARARE PROIECT „Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor”

Publicat

ANUNT DEMARARE PROIECT

„Granturi pentru capital de lucru acordate IMM-urilor” din cadrul schemei de ajutor de stat instituită prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 31 iulie 2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operațional Competitivitate 2014 – 2020, în contextul crizei provocate de COVID-19

BUNDA AUTOTRASPORTI SRL cu sediul in Sibiu, str. P. I. Ceaikovski, nr. 11, judetul Sibiu, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J32/104/2012, CUI 29682275, deruleaza incepand cu data de 06.04.2021 proiectul ’’Granturi pentru capital de lucru acordate beneficiarilor IMM-urilor’’, in baza Contractului de finantare nr. M2-7643 din 06-04-2021, încheiat cu Agenția pentru IMM, Atragere de Investiții și Promovarea Exportului, Tg. Mureș.

Obiectul contractului îl reprezintă ajutorul de stat acordat sub formă de grant pentru capital de lucru, în baza formularului electronic de înscriere şi a documentaţiei anexe, prin măsura “Granturi pentru capital de lucru”, implementată de către Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri (MEEMA) şi Agenţia pentru IMM, Atragere de Investiţii şi Promovarea Exportului (AIMMAIPE), în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.130/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19, cu completările şi modificările ulterioare.

Rezultate în urma implementării proiectului: Menținerea sau suplimentarea numărului de angajați existenți la data înscrierii electronice pentru o periodă de minim 6 luni de la obținerea finanțării si combaterea efectelor negative ale COVID-19 asupra activitatii beneficiarului BUNDA AUTOTRANSPORTI SRL.

Valoarea proiectului este de 109.733,2875 (valoarea totala) din care:

95420.25 lei grant

14313.0375 lei cofinanțare.

Perioada de implementare a proiectului este de 1 an, de la data semnării contractului de finantare până la data de 06.04.2022.

Date de contact beneficiar:

BUNDA AUTOTRANSPORTI SRL

e-mail: vasybunda@yahoo.com

tel: 0755336346

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 Axa prioritară 3 – Sprijinirea IMM-urilor ca reacție la pandemia COVID-19 Prioritatea de investiții 3d – Sprijinirea capacității IMM-urilor de a crește pe piețele regionale, naționale și internaționale și de a se angaja în procesele de inovare.

Documentul în format pdf poate fi consultat AICI.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre ţările din Europa în care a crescut preţul locuinţelor, în trimestrul patru din 2020

Publicat

bloc

Preţul locuinţelor a crescut cu 1,4% în zona euro şi cu 1,3% în UE, în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni.

Potrivit datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), cele mai importante creşteri au fost înregistrate în Cipru, Luxemburg, Lituania, Estonia, Cehia, Germania, Croaţia, Malta, Belgia, Portugalia, Olanda, Slovenia, Bulgaria, Suedia, Letonia, Danemarca, Franţa şi România, arată datele publicate de

Singurele scăderi s-au înregistrat în Spania (minus 0,8%) şi Ungaria (minus 0,7%) în trimestrul patru din 2020 comparativ cu precedentele trei luni, cel mai important avans fiind în Cipru şi Luxemburg (ambele cu 4,7%), Lituania (3,9%), Estonia (3,8%), Cehia şi Germania (ambele cu 2,6%), Croaţia şi Malta (ambele cu 2,5%), Belgia (2,2%), Portugalia (2,1%), Olanda şi Slovenia (ambele cu 2%), Bulgaria şi Suedia (ambele cu 1,7%), Letonia (1,4%), Danemarca, Franţa şi România (toate cu 1,3%).

În trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, preţurile locuinţelor au crescut cu 5,4% în zona euro şi cu 5,7% în Uniunea Europeană. Este cel mai semnificativ avans al preţurilor locuinţelor în zona euro din trimestrul patru din 2006.

În toate statele membre pentru care sunt disponibile date s-au înregistrat creşteri anuale ale preţurilor la locuinţe, cel mai semnificativ avans fiind în Luxemburg (16,7%), Danemarca (9,8%) şi Lituania (9,4%).

În România, preţurile locuinţelor au crescut cu 2% în trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019. Agerpres

Citește mai departe