Connect with us

ECONOMIE

O nouă grilă de punctaj pentru programul Start-Up Nation, lansată în dezbatere în perioada următoare

Publicat


Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va lansa în dezbatere publică, într-o săptămână, o nouă grilă de punctaj pentru programul Start-Up Nation, se arată într-un comunicat al instituţiei remis joi AGERPRES.

“Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a continuat, în data de 8 octombrie, seria consultărilor pentru lansarea celei de-a treia ediţii a programului Start-Up Nation. După întâlnirile cu Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi cele cu antreprenori din ţară, ministrul a avut o videoconferinţă la care au participat consultanţii interesaţi de acest program, prezenţi la sediile Agenţiilor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului din ţară. Luând în considerare propunerile formulate în cadrul consultărilor, o nouă grilă de punctaj va fi înaintată de minister spre dezbatere publică într-o săptămână, a fost concluzia formulată de ministrul Ştefan-Radu Oprea la finalul şedinţei”, se precizează în comunicat.

Propunerile făcute de consultanţi şi de reprezentanţii ministerului s-au referit la alocarea unei sume mai mari digitalizării companiilor, la scoaterea criteriului creării locurilor de muncă şi al angajării persoanelor defavorizate. Totodată, a fost subliniată ideea de continuitate a activităţii firmelor.

“Propunerea agreată a fost limitarea înstrăinării unor procente din firmă, cu excepţia cesiunii a maximum 49% din părţile sociale unor investitori de tip “business angels”, subliniază documentul MMACA.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că este importantă identificarea domeniilor prioritare sprijinite prin program (servicii vs. producţie, de exemplu), o definire mai clară a codurilor CAEN în grila de punctaj, precum şi necesitatea responsabilizării antreprenorilor în implementarea proiectelor. Alte propuneri abordate de consultanţi au vizat modalitatea şi posibilitatea introducerii cofinanţării sau distribuirea omogenă a fondurilor din program pentru toate judeţele, pentru a se menţine ideea de “program naţional”.

Ministrul de resort, Ştefan Radu Oprea a anunţat, în context, că ediţia a treia a programului Start-Up Nation urmează să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară.

“Esenţa programului Start-Up Nation este dezvoltarea spiritului antreprenorial, este important ca acesta să fie un instrument pentru ca antreprenorii să-şi atingă obiectivele mai simplu, mai bine şi mai uşor. Rezultatele Start-Up Nation confirmă faptul că programul este o poveste de succes, care îşi produce efectele şi este obligatorie transparenţa şi continuitatea sa. Ne-am propus ca ediţia a treia a programului Start-Up Nation să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară”, a declarat Ştefan-Radu Oprea.

Ministrul a prezentat o serie de date statistice comparative cu privire la ediţiile anterioare ale programului Start-Up Nation, extrase din studiul realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România referitoare la profilul antreprenorului român.

Cercetarea sociologică a CNIPMMR s-a desfăşurat pe un eşantion reprezentativ – 380 de răspunsuri din cei 8.449 de participanţi selectaţi pentru finanţare, din care 7.859 au semnat contractele şi au primit finanţarea completă.

Conform acesteia, raportul repartiţiei start-up-urilor mediu urban-mediu rural – în 2017 – a fost 74% mediu urban, 25,8% mediu rural. Comparativ, la ediţia a doua, raportul este aproximativ 60% urban, 40% rural.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi pe întreprinderi, în prima ediţie, 20% dintre companii au avut peste 5 angajaţi, 17,9% – 4 angajaţi, 24,7% – 3 angajaţi, 31,6% – 2 angajaţi.

În prima ediţie, raportul între producţie şi servicii a fost 68,9% – producţie, 25,4% – industrii creative, IT – 3,2%, servicii – 2,6%. În ediţia a doua, raportul este de 40% producţie – 60% servicii, inclusiv, industriile creative, IT şi celelalte servicii.

În ceea ce priveşte genul beneficiarilor, în prima ediţie, 42,3% dintre aplicanţi sunt femei antreprenor, procent care se păstrează şi pentru ediţia a doua – 44%. Pe grupe de vârstă, la prima ediţie au fost beneficiari între 18-30 ani – 30%, între 31- 45 ani – 61% din antreprenori, între 46-60 ani – 5,79%.

Pe profilul antreprenorului care a accesat Start-Up Nation ediţia 2017, 55,8% au studii universitare, 10% – masterat, 30% – studii liceale, 2,1% – şcoală profesională, 2,1% – fără studii. Dintre aceştia, 48,5% au pregătire economică, 19,1% au pregătire tehnică, 13,2% au pregătire socio-umană.

Media eşantionului studiat are o experienţă anterioară de 8,6 ani. 73,7% dintre aceştia au lucrat în companii cu domeniu diferit de activitate, iar 22,6% au lucrat în acelaşi domeniu.

“Făcând o analiză a cercetărilor sociologice din întreaga lume, din 10 oameni obişnuiţi, 2 au spirit antreprenorial şi devin antreprenori imediat, următorii 2-5 trebuie descoperiţi pentru că sunt ceva mai ponderaţi. De asemenea, se constată că primii doi nu au succesul cel mai mare în afaceri pentru că au apetitul pentru risc foarte mare. În acelaşi timp, următorii 2-3 au şanse mai bune în afaceri, pentru că vin cu un plan de afaceri bine gândit”, subliniază reprezentanţii MMACA.

Cercetarea realizată de CNIPMMR a relevat şi faptul că, dacă nu ar fi fost disponibilă finanţarea prin Start-Up Nation, 48% dintre aplicanţi nu ar fi fost sub nicio formă în afaceri, 39,4% – mai degrabă nu şi doar 7,37% – mai degrabă da.

“Practic, fără Start-Up Nation, 87,4% dintre antreprenorii care au beneficiat de ajutorul financiar de la stat nu ar fi debutat în afaceri sub nicio formă”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit MMACA, în ceea ce priveşte modul de finanţare, în primele 2 ediţii se păstrează proporţia de 80% credite bancare, ceea ce produce aşteptări similare şi pentru ediţia a treia. AGERPRES/(AS – editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

ACTUALITATE

Lemnul de foc s-a ieftinit cu 17%, cantităţile disponibile fiind mari din cauza furtunilor

Publicat

Preţul lemnului de foc comercializat de stat în Arad, prin ocoalele silvice, a scăzut cu 17% în acest an, cantităţile disponibile fiind de patru ori mai mari decât în anii anteriori, adică 120.000 de metri cubi, din cauza furtunilor violente care au doborât zeci de mii de copaci în pădurile din judeţ, în special în 2017.

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Arad au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că preţurile stabilite în această toamnă pentru lemnul de foc sunt mai mici decât în anii anteriori.

În luna septembrie, instituţia a decis să vândă lemn de foc la preţuri cuprinse între 98 lei pe metru cub şi 265 de lei pe metru cub (fără TVA), în funcţie de specie, sortiment şi condiţia de livrare. De exemplu, lemnul de esenţă tare se vinde cu 128 de lei direct în pădure sau 166 de lei în depozitele ocoalelor silvice, iar lemnul de esenţă moale se vinde cu 98 de lei în pădure şi 136 de lei în depozite.

“Direcţia Silvică a redus preţurile faţă de anul trecut cu 17%, ţinând cont de cerere şi ofertă. Există cantităţi mari de lemn disponibile pe piaţă în acest moment, motiv pentru care a fost necesară scăderea preţurilor. La ocoalele silvice din judeţ există sute de mii de metri cubi rezultaţi din doborâturi, în urma fenomenelor meteorologice severe înregistrate în special în 2017. O parte din cantitate va fi pentru industrie, dar pentru populaţie avem 120.000 de metri cubi de lemn de foc”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Arad, Gelu Zdrenghea.

Oferta ocoalelor silvice este de patru ori mai mare decât în anii anteriori, însă cererea se menţine la 30.000 – 35.000 de metri cubi de lemn de foc pe an. De aceea, în luna noiembrie, Direcţia Silvică a scos la vânzare 5.167 de metri cubi, iar în funcţie de cerere, cantitatea va putea fi mărită în lunile următoare.

Direcţia Silvică Arad gestionează aproximativ 48 la sută din suprafaţa forestieră a judeţului, care are peste 200.000 de hectare. Restul pădurilor sunt private sau ale primăriilor.

În 2017, mai multe furtuni au cauzat pagube importante în pădurile din Arad, fiind doborâţi de vijelii zeci de mii de arbori. Doar în Pădurea Ceala, de la marginea municipiului Arad, autorităţile au inventariat peste 25.000 de arbori rupţi în iunie 2017, echivalentul masei lemnoase exploatate timp de trei decenii. Autorităţile spun că acesta a fost cel mai mare dezastru înregistrat în acest loc în istoria cunoscută.

Pagube însemnate au fost înregistrate în tot judeţul, iar în cursul anilor 2018 şi 2019, ocoalele silvice au curăţat pădurile afectate, rezultând cantităţi mari de lemn disponibile atât pentru firme, care pot cumpăra prin licitaţie publică, cât şi pentru populaţie. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Lista celor 25 de localități din România care se află în pragul falimentului. Primăriile nu au bani pentru iluminatul stradal și pentru salarii

Publicat

primarie faliment

Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi seara, că în momentul de faţă sunt 43 de oraşe care nu mai dispun de bani de salarii şi nici de funcţionare, dar urmează să primească fonduri la rectificarea bugetară.

„La asociaţia oraşelor mi-au spus foarte clar că 43 de localităţi nu au bani să termine bugetul. (…) O să le dăm prin intermediul ordonanţei de urgenţă de rectificare, de aia am demarat discuţiile cu asociaţiile autorităţilor locale, ca să ştim foarte clar cum prevedem sume care să le permită să închidă anul.

Sunt 43 de oraşe care nu au bani de salarii, nu mai au bani de cheltuieli de funcţionare, pot să rămână fără lumină pe străzi, nu mai au bani să plătească indemnizaţiile persoanelor cu dizabilităţi, că au fost transferate anul acesta la localităţi fără să le transfere şi resursele financiare”, a declarat Orban, la România TV.

Lista primăriilor care nu au bani de salarii

România24 vă prezintă lista localităților care nu mai au bani de salarii și pentru plata cheltuielilor de funcționare. Cele mai multe sunt în județele Iași, Suceava și Harghita. În lista respectivă nu sunt 43 de orașe ci 25 de localități, majoritatea comune.

jud. BACAU

DĂRMĂNEȘTI

jud. BIHOR

SĂCUENI

jud. BUZAU

PĂTÂRLAGELE

jud. CARAS.-SEVERIN

BOCŞA

jud. CALARASI

BUDEȘTI

jud. COVASNA

ÎNTORSURA BUZ.

jud. DOLJ

DĂBULENI

jud DOLJ

FILIAŞI

jud. GORJ

BUMBESTI-JIU

jud. HARGHITA

BĂLAN

jud. HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

jud. HARGHITA

VLĂHIŢA

jud. HUNEDOARA

CĂLAN

jud. IALOMITA

ŢĂNDĂREI

jud. IASI

HÎRLĂU

jud. IASI

PODU ILOAIEI

jud. IASI

TÂRGU FRUMOS

jud. MARAMUREȘ

VIŞEU DE SUS

jud. SALAJ

CEHU SILVANIEI

jud. SIBIU

AGNITA

jud. SUCEAVA

CAJVANA

jud. SUCEAVA

DOLHASCA

jud. SUCEAVA

SALCEA

jud. SUCEAVA

VICOVU DE SUS

jud. VASLUI

MURGENI

Citește mai departe

ECONOMIE

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,4% în octombrie. Alimentele s-au scumpit cu peste 5%

Publicat

bani

Rata anuală a inflaţiei a coborât uşor la 3,4% în luna octombrie a acestui an, de la 3,5% în septembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,16%, cele nealimentare cu 2,57%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,14%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna octombrie 2019 comparativ cu luna octombrie 2018 au crescut cu 3,4%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2018 – octombrie 2019) faţă de precedentele 12
luni (noiembrie 2017 – octombrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,7%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%”, precizează INS.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, pe 8 noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.

BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus estimările privind preţurile de consum în România în acest an, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să urce cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor din România creşte cu 10% anual şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro (raport)

Publicat

Piaţa restaurantelor şi cafenelelor (F&B) din România înregistrează o creştere anuală de 10% şi ar putea ajunge la 5 miliarde de euro, până 2022-2023, relevă raportul Cushman & Wakefield Echinox, intitulat “Food and Beverage: Romania Market Report”.

Conform datelor centralizate, cele şase categorii analizate (fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining) au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018, creşterile medii anuale oscilând între 15,2% – în cazul operatorilor de fine dining, şi 32,7% – în cel al cafenelelor. “Ne aşteptăm ca acest segment să îşi continue dezvoltarea în următorii ani, o creştere medie anuală de 10% ducând veniturile din industria de F&B dincolo de pragul de 5 miliarde euro, până în 2022-2023”, apreciază Vlad Săftoiu, analist cercetător în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Statistica la nivel european arată că, în România, cheltuielile de consum aferente sectoarelor de F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană (UE), cu doar 3,1% alocate, în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în Uniune, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.

În ceea ce priveşte chiriile practicate pentru unităţile de tip Food & Beverage (100 mp), acestea variază între 35 şi 45 de euro/mp, în principalele zone comerciale din Bucureşti, dar pot ajunge şi la 70-80 euro/mp în cele mai performante centre comerciale, precum Băneasa Shopping City, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni.

“Clădirile de birouri din Bucureşti şi marile oraşe regionale, precum şi proiectele de tip Food Hall sunt două zone ţintă vizate de operatorii de F&B în perioada următoare. Hub-uri de restaurante ce pot fi asociate conceptului de Food Hall se dezvoltă în Bucureşti, primele proiecte fiind livrate în 2019. Cel mai relevant proiect de acest gen este Agora Floreasca, un proiect ce constă în recondiţionarea fostei pieţe Floreasca, în cadrul căruia au fost amenajate şase spaţii noi pentru operatorii de F&B. Pe de altă parte, numeroşi operatori s-au extins în cele mai reprezentative proiecte de birouri din Bucureşti. Un astfel de proiect este Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, care a reunit cinci operatori diferiţi – 5ENSI, French Revolution, Gastro Lab, Japanos şi Manufaktura The Coffee Shop”, se menţionează în analiză.

În viziunea specialiştilor Cushman & Wakefield Echinox, un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă şi platformele de comenzi online, care se vor extinde puternic în aproape toate judeţele, operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo având o prezenţă puternică în Bucureşti şi în marile oraşe regionale.

Raportul Cushman & Wakefield Echinox a analiza 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unităţi la nivel naţional şi au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro, în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20% din piaţa de restaurante şi cafenele din România, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În cadrul cercetării, industria de profil a fost împărţită în şase segmente distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining.

Cushman & Wakefield Echinox, afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 51.000 de angajaţi în peste 70 de ţări. Cu venituri de 8,2 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanţă în gestionarea activelor şi investiţiilor, pieţe de capital, închirieri, administrarea proprietăţilor, reprezentarea chiriaşilor, servicii de proiect şi evaluare. AGERPRES

Citește mai departe