Connect with us

ECONOMIE

O nouă grilă de punctaj pentru programul Start-Up Nation, lansată în dezbatere în perioada următoare

Publicat



Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat va lansa în dezbatere publică, într-o săptămână, o nouă grilă de punctaj pentru programul Start-Up Nation, se arată într-un comunicat al instituţiei remis joi AGERPRES.

“Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a continuat, în data de 8 octombrie, seria consultărilor pentru lansarea celei de-a treia ediţii a programului Start-Up Nation. După întâlnirile cu Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi cele cu antreprenori din ţară, ministrul a avut o videoconferinţă la care au participat consultanţii interesaţi de acest program, prezenţi la sediile Agenţiilor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului din ţară. Luând în considerare propunerile formulate în cadrul consultărilor, o nouă grilă de punctaj va fi înaintată de minister spre dezbatere publică într-o săptămână, a fost concluzia formulată de ministrul Ştefan-Radu Oprea la finalul şedinţei”, se precizează în comunicat.

Propunerile făcute de consultanţi şi de reprezentanţii ministerului s-au referit la alocarea unei sume mai mari digitalizării companiilor, la scoaterea criteriului creării locurilor de muncă şi al angajării persoanelor defavorizate. Totodată, a fost subliniată ideea de continuitate a activităţii firmelor.

“Propunerea agreată a fost limitarea înstrăinării unor procente din firmă, cu excepţia cesiunii a maximum 49% din părţile sociale unor investitori de tip “business angels”, subliniază documentul MMACA.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că este importantă identificarea domeniilor prioritare sprijinite prin program (servicii vs. producţie, de exemplu), o definire mai clară a codurilor CAEN în grila de punctaj, precum şi necesitatea responsabilizării antreprenorilor în implementarea proiectelor. Alte propuneri abordate de consultanţi au vizat modalitatea şi posibilitatea introducerii cofinanţării sau distribuirea omogenă a fondurilor din program pentru toate judeţele, pentru a se menţine ideea de “program naţional”.

Ministrul de resort, Ştefan Radu Oprea a anunţat, în context, că ediţia a treia a programului Start-Up Nation urmează să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară.

“Esenţa programului Start-Up Nation este dezvoltarea spiritului antreprenorial, este important ca acesta să fie un instrument pentru ca antreprenorii să-şi atingă obiectivele mai simplu, mai bine şi mai uşor. Rezultatele Start-Up Nation confirmă faptul că programul este o poveste de succes, care îşi produce efectele şi este obligatorie transparenţa şi continuitatea sa. Ne-am propus ca ediţia a treia a programului Start-Up Nation să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară”, a declarat Ştefan-Radu Oprea.

Ministrul a prezentat o serie de date statistice comparative cu privire la ediţiile anterioare ale programului Start-Up Nation, extrase din studiul realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România referitoare la profilul antreprenorului român.

Cercetarea sociologică a CNIPMMR s-a desfăşurat pe un eşantion reprezentativ – 380 de răspunsuri din cei 8.449 de participanţi selectaţi pentru finanţare, din care 7.859 au semnat contractele şi au primit finanţarea completă.

Conform acesteia, raportul repartiţiei start-up-urilor mediu urban-mediu rural – în 2017 – a fost 74% mediu urban, 25,8% mediu rural. Comparativ, la ediţia a doua, raportul este aproximativ 60% urban, 40% rural.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi pe întreprinderi, în prima ediţie, 20% dintre companii au avut peste 5 angajaţi, 17,9% – 4 angajaţi, 24,7% – 3 angajaţi, 31,6% – 2 angajaţi.

În prima ediţie, raportul între producţie şi servicii a fost 68,9% – producţie, 25,4% – industrii creative, IT – 3,2%, servicii – 2,6%. În ediţia a doua, raportul este de 40% producţie – 60% servicii, inclusiv, industriile creative, IT şi celelalte servicii.

În ceea ce priveşte genul beneficiarilor, în prima ediţie, 42,3% dintre aplicanţi sunt femei antreprenor, procent care se păstrează şi pentru ediţia a doua – 44%. Pe grupe de vârstă, la prima ediţie au fost beneficiari între 18-30 ani – 30%, între 31- 45 ani – 61% din antreprenori, între 46-60 ani – 5,79%.

Pe profilul antreprenorului care a accesat Start-Up Nation ediţia 2017, 55,8% au studii universitare, 10% – masterat, 30% – studii liceale, 2,1% – şcoală profesională, 2,1% – fără studii. Dintre aceştia, 48,5% au pregătire economică, 19,1% au pregătire tehnică, 13,2% au pregătire socio-umană.

Media eşantionului studiat are o experienţă anterioară de 8,6 ani. 73,7% dintre aceştia au lucrat în companii cu domeniu diferit de activitate, iar 22,6% au lucrat în acelaşi domeniu.

“Făcând o analiză a cercetărilor sociologice din întreaga lume, din 10 oameni obişnuiţi, 2 au spirit antreprenorial şi devin antreprenori imediat, următorii 2-5 trebuie descoperiţi pentru că sunt ceva mai ponderaţi. De asemenea, se constată că primii doi nu au succesul cel mai mare în afaceri pentru că au apetitul pentru risc foarte mare. În acelaşi timp, următorii 2-3 au şanse mai bune în afaceri, pentru că vin cu un plan de afaceri bine gândit”, subliniază reprezentanţii MMACA.

Cercetarea realizată de CNIPMMR a relevat şi faptul că, dacă nu ar fi fost disponibilă finanţarea prin Start-Up Nation, 48% dintre aplicanţi nu ar fi fost sub nicio formă în afaceri, 39,4% – mai degrabă nu şi doar 7,37% – mai degrabă da.

“Practic, fără Start-Up Nation, 87,4% dintre antreprenorii care au beneficiat de ajutorul financiar de la stat nu ar fi debutat în afaceri sub nicio formă”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit MMACA, în ceea ce priveşte modul de finanţare, în primele 2 ediţii se păstrează proporţia de 80% credite bancare, ceea ce produce aşteptări similare şi pentru ediţia a treia. AGERPRES/(AS – editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Controale la firmele cu fonduri europene dar care au încasat şi şomaj tehnic

Publicat

bani lei

Firmele care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic sunt verificate, dar se vor face controale şi la PFA-uri sau la întreprinderi familiale, a declarat, luni, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

“În cea mai mare parte mi-au fost confirmate aşteptările. Sunt, însă, şi destule situaţii din altă categorie. Sper să reuşesc să scot odată şi odată din amorţire Inspecţia Muncii să iasă pe teren şi să facă aceste verificări. Sunt şi companii care au intrat în panică şi urmează să fie verificată situaţia celor care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic.

Există mai multe verificări care se fac în continuu. Se fac verificări nu numai la firme, ci şi la PFA-uri, la întreprinderi familiale. Avem mai multe culoare pe care le verificăm. Folosesc foarte mult şi semnalele de la oameni care îmi scriu, fără exagerare, câteva sute de mesaje pe zi, despre anumite probleme inclusiv pe această speţă. Săptămânal, am o situaţie, dar repet în cea mai mare parte aşteptările mi-au fost confirmate.

Dacă ne uităm la ce aveam de ales, între un sistem ultra complex de verificare, am preferat să folosesc o cale de muncă. În cea mai mare parte sunt oameni corecţi, dar mai avem şi probleme”, a spus Alexandru, la Europa FM.

Conform datelor centralizate de Inspecţia Muncii şi publicate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, publicate luni, la nivel naţional se înregistrau 403.459 de contracte de muncă ca fiind încetate.

Dintre cele 403.459 contracte de muncă înregistrate ca încetate, un număr de 71.603 sunt din categoria Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 71.300 din Industria prelucrătoare şi 59.583 din Construcţii.

De asemenea, numărul contractelor de muncă suspendate înregistrate, vineri, în evidenţele Inspecţiei Muncii, era de 586.462. Dintre acestea, 150.225 sunt din Industria prelucrătoare, 96.322 sunt din domeniul Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, şi 100.069 din domeniul Hoteluri şi Restaurante. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 1,5 milioane hectare de culturi agricole, calamitate de secetă

Publicat

În România avem 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, iar 941.000 de hectare au fost deja verificate, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

“În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe,
“suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”.

“Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale”, a adăugat Adrian Oros. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Programele de sprijin pentru IMM-uri ar putea fi derulate din a doua parte a lunii iunie

Publicat

bani

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a afirmat că programele de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii vor începe să fie derulate probabil din a doua parte a lunii iunie.

“La Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri avem în continuare programul de microindustrializare, care se adresează IMM-urilor, şi aici vorbim de microgranturi de până la 450.000 lei pentru investiţii, pentru echipamente tehnologice. Avem programul de comerţ şi servicii – şi aici vorbim de granturi de până în 250.000 lei pentru firme care au în coduri CAEN activitatea de comerţ şi de servicii. Evident, programul Start-Up Nation, pe care îl ştiţi, un program pe care vrem să îl rebranduim, să îl refacem şi care să fie orientat către antreprenoriat, către eficienţa antreprenorială, tehnologie, digitalizare. Cam acestea sunt programele pe care la nivelul Ministerului Economiei vrem să le derulăm probabil din a doua parte a lunii iunie”, a menţionat ministrul Economiei, în videoconferinţa “VorbIMM despre vouchere şi micro-granturi pentru IMM-uri”, organizată de CNIPMMR.

Acesta a subliniat că, în urma negocierii cu Comisia Europeană, “avem o anvelopă de 1 miliard de euro” care va fi alocată întreprinderilor mici şi mijlocii.

“În interiorul acestei anvelope de un miliard de euro, gândim, şi s-a discutat cu Comisia Europeană, trei moduri de repartizare a acestor sume: unul ar fi voucherul de consum pentru a încuraja consumul intern, vouchere care vor merge către românii care au avut de suferit în această pandemie. O altă linie de finanţare ar fi granturile de capital de lucru pentru a sprijini companiile, întreprinderile mici şi mijlocii pentru a-şi relua activitatea. Banii aceştia se pot cheltui pentru refacerea stocurilor, pentru capital de lucru, pentru plata inclusiv a echipamentelor de protecţie necesare continuării activităţii în următoarea stare de alertă în această epidemie, iar o ultimă parte de linie de finanţare ar fi evident granturile pentru investiţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care doresc să-şi extindă activitatea şi să achiziţioneze linii tehnologice, să poată face producţie. Pe scurt, aşa sintetizat, cam acestea sunt liniile spre care vrem să aducem acest miliard de euro”, a explicat ministrul Economiei. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate