Hidroelectrica a demarat procedurile de achiziţie a grupurilor CEZ România şi Enel România şi solicită aprobarea acţionarilor pentru a angaja servicii de consultanţă în acest sens, potrivit convocatorului şedinţei Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA), care va avea loc pe 12 decembrie.

Astfel, pe ordinea de zi a şedinţei se află “informarea acţionarilor cu privire la demararea acţiunilor aferente procesului de fuziuni şi achiziţii (M&A) pentru Grupurile CEZ România şi Enel România la nivelul S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA”.

De asemenea, acţionarii vor fi informaţi cu privire la aprobarea achiziţionării serviciilor de consultanţă aferentă procesului de fuziuni şi achiziţii (M&A) pentru Grupurile CEZ România şi Enel România.

Un alt punct de discuţie este “aprobarea achiziţionării de către S.P.E.E.H. Hidroelectrica SA a unor servicii avocaţiale de consultanţă având în vedere obiectivul societăţii de a-şi diversifica portofoliul de producţie prin proiecte noi, atât prin transfer de business, achiziţie de participaţii şi/sau achiziţie de acţiuni sau active ale grupurilor CEZ România şi Enel România”.

Totodată, Hidroelectrica vrea să preia şi unele active ale UCM Reşiţa, care vor fi utilizate în activităţile de mentenanţă şi retehnologizare ale companiei.

În cadrul şedinţei AGEA, conducerea companiei propune acordarea de sponsorizări pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Marie Curie Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Fundaţia pentru SMURD şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă.

Compania cehă CEZ a anunţat vara trecută că scoate la vânzare activele din România şi alte state din regiune, pentru a se concentra pe investiţii în ţara-mamă. CEZ deţine în România sistemul de distribuţie a energiei din Oltenia şi parcul eolian de la Fântânele-Cogealac, cel mai mare parc eolian terestru din Europa, cu o putere de 600 de MW.

La mijlocul lunii noiembrie, CEZ a anunţat că peste 30 de potenţiali cumpărători şi-au manifestat interesul pentru a cumpăra activele CEZ din România, prin scrisori neangajante.

“După o evaluare a acestor oferte, ne aşteptăm ca ofertele angajante să fie trimise în al doilea trimestru al anului următor, iar ulterior să fie semnat un acord cu câştigătorul licitaţiei. Finalizarea tranzacţiei este aşteptată în prima jumătate a lui 2021”, a informat grupul CEZ.

La rândul său, Enel deţine pe piaţa locală distribuţiile de energie electrică Muntenia Sud, Dobrogea şi Banat, precum şi capacităţi de producere a energiei regenerabile. AGERPRES

Alocaţiile de stat pentru copii plătite în august 2019 au totalizat 586,73 milioane de lei, suma medie achitată fiind de 166,97 lei de beneficiar, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

În august 2019 au beneficiat de acest ajutor social 3.513.966 copii. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în Bucureşti – 328.358 şi în judeţele Iaşi – 178.111, Suceava – 131.249 şi Bacău – 125.980.

La finele lunii august erau suspendaţi de la plată 163.704 beneficiari, cei mai mulţi din Bucureşti – 12.458, Iaşi – 8.887, Suceava – 8.127 şi Timiş – 7.537.

De asemenea, în perioada menţionată au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc.) în contul acestui beneficiu, în sumă de 19,099 milioane lei.

Alocaţia are caracter universal şi este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora. Alocaţia de stat pentru copii este în cuantum de 300 lei pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap, 150 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani şi 300 lei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap. AGERPRES

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale lucrează la un proiect de act normativ privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat, susţine ministrul de resort, Violeta Alexandru.

“Se lucrează la un proiect de lege în cadrul echipei mele la Ministerul Muncii, am făcut o primă lectură a unei variante pe care echipa mi-a prezentat-o, urmează să o finalizăm pe măsură ce colectăm toate informaţiile legate de persoanele cărora li s-ar aplica o asemenea prevedere. În foarte scurtă vreme voi prezenta o propunere coerentă colegilor mei de Cabinet urmând să decidem care este forma finală respectiv care este calea: în ce măsură va fi prinsă într-un proiect de lege trimis Parlamentului sau va fi prinsă într-o altă formă de reglementare. Deocamdată suntem în plin proces de elaborare a unei prime variante”, a afirmat, sâmbătă, la Digi24, Violeta Alexandru, întrebată dacă ia în calcul varianta de a interzice cumul pensiei cu salariul la stat.

Ministrul Muncii a explicat că o asemenea decizie are legătură în primul rând cu faptul că trebuie să existe o justă măsură pentru cei care, deşi au vârsta la care pot lucra, beneficiază de pensie, după care se angajează tot în sistemul public.

“Are legătură cu justeţea unei măsuri faţă de o situaţie dată în care o persoană, deşi în plină formă de muncă, după ce primeşte pensia se angajează tot într-o instituţie publică de unde vine concluzia că ea poate munci în continuare. Acesta este principalul raţionament care m-a determinat să mă apuc de elaborarea unui asemenea proiect”, a subliniat Violeta Alexandru.

O măsură similară a fost adoptată, în primăvara anului 2009, de Guvernul Emil Boc, care a decis, printr-un proiect de lege interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat pentru cei care aveau o pensie mai mare de 1.700 de lei, valoarea salariului mediu brut pe economie.

În luna septembrie a anului 2014, Plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, în calitate de for decizional, abrogarea unor prevederi din Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice astfel încât a eliminat interdicţia cumulului pensiei cu salariul. AGERPRES

Valoarea tichetelor de masă ar putea crește în curând la 20 de lei. Proiectul adoptat de Senat intră la aprobare, la Camera Deputaților, informează ziarul Alba24.ro.

Iniţiatorii spun că valoarea actuală a unui tichet de masă, de 15,18 lei înainte de impozitare, nu este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz, a cărei valoare medii este de 21,4 lei.

De asemenea, valoarea actuală este una dintre cele mai mici din Europa.

Peste 2,1 milioane de angajați beneficiază de tichete de masă.