Secția specială de investigare a magistraților a anunțat vineri, oficial, începererea urmăririi penale împotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, într-un al doilea dosar. Acuzaţiile sunt de constituire de grup infracțional organizat și complicitate la represiune nedreaptă.

Procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de fostul procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Laura Codruţa Kovesi sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire de grup infracţional organizat în modalitatea coordonării (…) şi complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii.

Potrivit unui comunicat al Parchetului, pe data de 7 martie 2019 i-a fost adusă la cunoştinţă efectuarea în continuare a urmăririi penale.

„Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfăşurată, prin ordine şi dispoziţii date, grupul infracţional iniţiat de doi procurori şi un ofiţer de poliţie judiciară, la care au aderat alţi trei procurori şi un alt ofiţer de poliţie judiciară, iar aceştia ar fi acţionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals”, informează un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) transmis, vineri , AGERPRES.

Potrivit anchetatorilor, ordinele şi dispoziţiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiaşi persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât şi în aceea de martor cu identitate reală, precum şi într-un ordin privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul DNA, ordin prin care ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 143 alin. 2 şi 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanţele de judecată numai a suporturilor care conţin convorbirile relevante în cauză.

„Totodată, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispoziţiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanţei prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul DNA – Structura Centrală, l-ar fi determinat pe un procuror şef secţie să confirme, fără vinovăţie, un rechizitoriu nelegal şi netemeinic şi să dispună, astfel, trimiterea în judecată a cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată”, se arată în comunicat.

Efectuarea în continuare a urmăririi penale reprezintă o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie, precizează sursa citată.

Joi, fosta şefă a DNA a declarat la ieşirea de la Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie că în procedura de aducere la cunoştinţă a unor noi acuzaţii i s-au încălcat toate drepturile procedurale de către magistratul care instrumentează noul dosar, unul dintre viciile menţionate fiind acela că i-ar fi fost date acte nesemnate.

„Eu aş fi vrut să lămuresc astăzi aceste acuzaţii, care sunt nişte fabulaţii. (…) Am stat într-un birou şi se plimbau poliţiştii, îmi aduceau la cunoştinţă că sunt acuzată într-un alt dosar, în timp ce eu citeam în dosarul pentru care am venit…”, a povestit Kovesi.

Ea a anunţat că va contesta toate actele procedurale care nu au respectat rigorile legii, după ce acestea îi vor fi puse la dispoziţie.

AGERPRES