Organizația Mondială a Sănătății (OMS) împreună cu autoritățile sanitare din Statele Unite au declarat vineri că sunt în proces de monitorizare atentă a unei noi variante a virusului responsabil de COVID-19. Cu toate acestea, impactul potențial al multiplelor mutații ale acestei variante este încă necunoscut, conform informațiilor furnizate de către AFP și Reuters.

OMS a decis să clasifice noua variantă „în categoria variantelor monitorizate din cauza numărului foarte mare (peste 30) de mutaţii ale genei Spike”, a scris organizaţia în buletinul epidemiologic dedicat COVID-19 şi difuzat în noaptea de joi până vineri.

Proteina Spike este cea care conferă virusului aspectul său „ţepos” şi îi permite SARS-CoV-2 să pătrundă în celulele gazdei.

Până în prezent, această nouă variantă a fost detectată doar în Israel, Danemarca şi SUA.

În SUA, Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) au anunţat într-un mesaj publicat pe reţeaua socială X (fostă Twitter) că monitorizează îndeaproape varianta.

În prezent, au fost raportate doar patru secvenţe cunoscute ale acestei variante, fără a exista o legătură epidemiologică asociată cunoscută, a explicat OMS.

„Impactul potenţial al mutaţiilor BA.2.86 este momentan necunoscut şi fac obiectul unei evaluări minuţioase”, a precizat organizaţia, care a subliniat încă o dată importanţa continuării monitorizării, secvenţionării şi raportării autorităţilor competente pentru a avea o viziune precisă şi de ansamblu asupra pandemiei de COVID-19, notează AFP.

OMS și Statele Unite monitorizează cu atenție noua variantă a virusului COVID-19. Sub-varianta Omicron XBB.1.5 este tulpina vizată de viitoarele doze de rapel

Noua sub-variantă, care are 36 de mutaţii din varianta XBB.1.5, dominantă în prezent, „aminteşte de o ramură anterioară” a virusului, a explicat doctor S. Wesley Long, director medical de microbiologie la Spitalul Houston Methodist, citat de Reuters.

El a spus că rămâne de văzut dacă BA.2.86 va putea să depăşească alte tulpini ale virusului sau dacă va avea un avantaj în încercarea de a scăpa răspunsurilor sistemului imunitar după o infectare anterioară sau după vaccinare.

Analizele preliminare indică faptul că noua variantă va prezenta o astfel de capacitate „egală sau mai mare decât XBB.1.5” de a scăpa de „anticorpii produşi de variante pre-Omicron şi Omicron de primă generaţie”, a declarat joi Jesse Bloom, virusolog la Centrul Oncologic Fred Hutchinson.

Sub-varianta Omicron XBB.1.5 este tulpina vizată de viitoarele doze de rapel (booster) ale vaccinurilor anti-COVID-19, notează Reuters.

Potrivit lui Bloom, scenariul cel mai probabil este acela conform căruia BA.2.86 este mai puţin transmisibilă comparativ cu actualele variante dominante, aşadar nu se va răspândi pe scară largă, însă el a notat că sunt necesare mai multe date din secvenţieri.

„Cea mai mare îngrijorare a mea ar fi că ar putea provoca o mai mare creştere a numărului de cazuri decât ceea ce am văzut în valurile recente”, a spus Wesley Long. „Booster-ele vor ajuta în continuare, în general, în lupta împotriva COVID”, a adăugat el.

OMS monitorizează în prezent trei variante de interes (XBB.1.5, XBB.1.16 şi EG.5), iar şapte variante sunt clasificate sub supraveghere (BA.2.75, BA.2.86, CH.1.1, XBB, XBB.1.9.1 , XBB.1.9.2 şi XBB.2.3).

OMS și Statele Unite monitorizează cu atenție noua variantă a virusului COVID-19. Au fost raportate peste 1,4 milioane de cazuri noi de COVID-19 şi peste 2.300 de decese,

Majoritatea statelor care au pus în aplicare sisteme de supraveghere specifice pentru prezenţa virusului care provoacă COVID-19 şi a variantelor acestuia au renunţat în general la ele, considerând că ameninţarea este în prezent mai puţin severă şi că aceste cheltuieli nu mai sunt justificate.

OMS a denunţat în mod constant această „dezarmare” şi continuă „să solicite o mai bună monitorizare, secvenţiere şi raportare a COVID-19 pe măsură ce acest virus continuă să circule şi să evolueze”.

Chiar dacă, de la începutul lunii mai, OMS nu mai consideră pandemia drept o urgenţă de sănătate globală, „virusul continuă să circule în toate ţările, continuă să ucidă şi continuă să se modifice”, a subliniat din nou, săptămâna trecută, directorul general al organizaţiei Tedros Adhanom Ghebreyesus.

În ultima perioadă analizată (17 iulie – 13 august 2023), au fost raportate peste 1,4 milioane de cazuri noi de COVID-19 şi peste 2.300 de decese, potrivit buletinului epidemiologic al OMS. Aceasta reprezintă o creştere de 63%, respectiv o scădere de 56%, comparativ cu perioada anterioară de 28 de zile.

Până la 13 august 2023, peste 769 de milioane de cazuri confirmate de COVID-19 şi peste 6,9 milioane de decese au fost raportate în întreaga lume.

Bilanţul real al cazurilor de infectare şi al deceselor este considerat mult mai mare, un număr de cazuri scăpând acestui recensământ. Agerpres