Connect with us

ECONOMIE

Opt milioane de muncitori în regim part-time din Uniunea Europeană ar dori să muncească mai mult

Publicat


În rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, 230 milioane persoane erau angajate în 2018, 17 milioane nu avea un loc de muncă şi 134 erau inactive din punct de vedere economic, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Aproximativ 80% dintre persoanele angajate din UE (184 milioane persoane) lucrau în regim full-time iar restul de 20% în regim part-time (46 milioane). În rândul acestora din urmă, peste opt milioane formau categoria subocupată a lucrătorilor part-time, adică cei care doreau să lucreze mai mult şi erau dispuşi să facă acest lucru. Este vorba de 18% din numărul total de muncitori în regim part-time şi 4% din numărul total de persoane angajate din UE în anul 2018.

Datele Eurostat arată că două treimi dintre muncitorii part-time care doresc să lucreze mai mult şi sunt dispuşi să facă acest lucru sunt femei. De altfel, în majoritatea statelor membre muncitorii part-time subocupaţi sunt în mare parte femei, exceptând România (unde doar 36% sunt femei) şi Bulgaria şi Malta (ambele cu 50%).

În anul 2018, proporţia muncitorilor part-time subocupaţi în rândul populaţiei totale de muncitori part-time varia semnificativ în UE. Majoritatea muncitorilor part-time cu vârsta între 15 şi 74 de ani doreau să muncească mai mult în Grecia (70% din muncitorii part-time) şi Cipru (52%), urmaţi de cei din Spania (45%), Portugalia (37%), Slovacia, Letonia şi România (toate cu peste 30%).

La polul opus, Cehia înregistra cel mai mic procent de muncitori part-time care doreau să muncească mai mult (5%), urmată de Olanda şi Estonia (ambele cu 9%)m Luxemburg şi Germania (ambele cu 10%). AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Numărul românilor care au făcut afaceri în economie a depăşit 1,8 milioane, în 2019

Publicat

oameni, cetateni

Peste 1,8 milioane de români au făcut afaceri, în 2019, în creştere cu 63.000 faţă de anul trecut, iar mai mult de 1,4 milioane dintre aceştia sunt acţionari la companii active, arată un studiu realizat de o companie de consultanţă, prezentat cu ocazia Galei Premiilor Financial Intelligence.

Datele statistice, prezentate în analiza companiei de consultanţă, arată un interes în creştere al românilor pentru afaceri, în ciuda provocărilor din economie. Astfel, în primele 10 luni din acest an, pentru care Registrul Comerţului a furnizat datele finale, s-au înfiinţat peste 116.000 de companii şi PFA-uri, numărul total al business-urilor active ajungând la 1.358.729.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi români angrenaţi în afaceri sunt bărbaţi cu vârsta între 40 şi 49 de ani, din Bucureşti, cu studii superioare, interesaţi în primul rând de afacerile din comerţ, construcţii şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

Cercetarea realizată de Frames arată că, la finele lunii octombrie, în România activau 979.773 de firme şi 378.956 de PFA/II/IF. În aceste business-uri erau implicate peste 415.000 de persoane în calitate de persoane fizice autorizate şi membri ai întreprinderilor din zona IF/II, alături de alte 1.421.548 de persoane în calitate de acţionari la societăţile comerciale, cu 76.411 mai mulţi decât în anul precedent.

Raportat la perioada similară din 2013, numărul acţionarilor la firme a crescut cu 292.658, un semn că tot mai mulţi români au decis să se implice în afaceri în aceşti ani.

Din totalul de 1,8 milioane de oameni de afaceri implicaţi în business-ul românesc în 2019, cei mai mulţi sunt acţionari la companii active, peste 1,4 milioane. De asemenea, aproape două treimi (62,52%) dintre ei sunt bărbaţi (888.792), iar 37,48% (532.756) sunt femei.

“Afacerile din economia românească sunt controlate, în marea lor majoritate, de oameni de afaceri cu experienţă de viaţă. Statisticile arată că cei mai mulţi acţionari au vârsta între 40-49 de ani (409.786 – 28,8%), urmaţi de cei între 30-39 ani – 375.326 (26,4%), cei de 50-59 ani – 275.907 (19,41%) şi de cei peste 60 de ani – 236.566 (16,64%). În ciuda exemplelor tot mai numeroase de start-up-uri creative, de business-uri create de tineri, statistica arată că, din păcate, numărul tinerilor de până în 29 de ani prezenţi în afaceri în calitate de acţionari este în continuă scădere. Faţă de anul 2013, în acest an sunt cu peste 6.500 de tineri mai puţini prezenţi în business. Tinerii de până în 29 de ani au ajuns să reprezinte 8,72% din totalul acţionarilor (123.963 persoane), cu aproape patru procente sub nivelul din 2013”, se menţionează în studiu.

În acest context, mulţi dintre tinerii care, în 2013, intrau în afaceri se află în zona de vârstă 30-39 ani, care cunoaşte o dinamică în creştere faţă de anii trecut. Dincolo de situaţia din Capitală (23.037), cei mai mulţi tineri implicaţi în afaceri sunt din Cluj (7.539), Ilfov (5.890), Timiş (5.681), Constanţa (4.990) şi Iaşi (4.572).

La polul opus, cei mai mulţi oameni de afaceri în vârstă de peste 60 de ani se află în Bucureşti (53.787), Cluj (10.989), Timiş (10.623) şi Constanţa (9.909).

În ceea ce priveşte studiile, potrivit analizei Frames, peste jumătate (52%) dintre întreprinzătorii prezenţi în afaceri în 2019 au studii superioare, 36% au studii medii, iar 12% nu şi-au declarat nivelul educaţional.

La capitolul stare civilă a afaceriştilor, 64% sunt căsătoriţi, în scădere cu 9% faţă de situaţia din anul anterior, 21% sunt singuri/divorţaţi/văduvi etc., în timp ce 15% nu şi-au declarat situaţia.

La nivel de domenii de activitate, statistica Frames arată că bărbaţii sunt implicaţi, în principal, în construcţii (87% din totalul acţionarilor), transport (74%), comerţ (63%), producţie (61%) şi comerţ (57,7%), în timp ce femeile sunt cel mai adesea prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (77,3%), serviciile (62,9%), activităţile administrative (54,7%) şi cele cultural-educative (49,9%).

În acelaşi timp, cele mai atractive domenii de investiţii, judecând după numărul de firme nou înfiinţate în 2019, sunt cele din comerţul şi service-urile auto (25.976 firme), în creştere cu 17% faţă de anul trecut, construcţii (12.841), cu un plus de 25%, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (10.888), industria prelucrătoare (9.680) şi transport şi depozitare (9.352). De remarcat scăderea cu peste 50% a numărului firmelor din agricultură, silvicultură şi pescuit (7947 firme).

Statistica Frames arată că, din punct de vedere al reprezentării geografice, cei mai mulţi acţionari din business-ul românesc sunt în Bucureşti (324.831), urmaţi de cei din judeţele Cluj (79.156), Timiş (65.970), Ilfov (63.154), Constanţa (57.623), Bihor (48.166) şi Braşov (46.945). La polul opus se află judeţele Călăraşi (11.633), Tulcea (10.920), Ialomiţa (9935), Covasna (9419) şi Mehedinţi (9168).

Analiza Frames a fost realizată în luna noiembrie 2019, pe baza datelor oficiale comunicate de companii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi datelor proprii, la nivelul primelor 10 luni din 2019. Statistica exclude datele privind firmele aflate în insolvenţă, faliment, radiate, dizolvate, aflate în proces de lichidare sau reorganizare judiciară. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata anuală a inflaţiei, în urcare la 3,8% în noiembrie, pe fondul scumpirii alimentelor cu aproape 5%

Publicat

supermarket, cumparaturi

Rata anuală a inflaţiei a urcat la 3,8% în luna noiembrie a acestui an, de la 3,4% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,9%, cele nealimentare cu 2,83%, iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,19%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna noiembrie 2019 comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2018 – noiembrie 2019) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2017 – noiembrie 2018), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,8%”, precizează INS.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor, a anunţat, pe 8 noiembrie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei. BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează, în Prognoza de toamnă 2019 publicată pe 27 noiembrie, că procesul de dezinflaţie va continua pe fondul epuizării excesului de cerere de consum, iar inflaţia medie anuală va ajunge la 2,6% în anul 2023, de la 3,8% în 2019.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus estimările privind preţurile de consum în România în acest an, până la o creştere medie anuală de 4,2%, faţă de un avans de 3,3% preconizat în primăvară, în timp ce în 2020 preţurile ar urma să urce cu 3,3%, faţă de o majorare de 3% cât estima în primăvară. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste jumătate dintre conexiunile din România la Internet mobil sunt 4G

Publicat

Mai mult de jumătate (55%) dintre conexiunile la Internet mobil înregistrate în România, la jumătatea anului 2019, sunt 4G, iar două treimi dintre utilizatori nu îşi limitează navigarea pe internetul mobil, arată datele statistice publicate, marţi, de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Conform reglementatorului pieţei locale telecom, la finele primului semestru al anului în curs, numărul conexiunilor la internet mobil era de 19,6 milioane, în scădere cu 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

În această marjă, conexiunile 4G au ajuns la aproape 11 milioane (+6%), ceea ce reprezintă peste 55% din numărul total de conexiuni la internet mobil.

“Împreună cu conexiunile 3G (29% din total), ponderea conexiunilor de mare viteză (3G şi 4G) ajunge la 84% din totalul conexiunilor”, precizează ANCOM.

Raportul de date statistice al autorităţii relevă faptul că traficul mediu lunar de internet mobil a crescut cu 16% în primele şase luni ale acestui an, ajungând la 3,4 GB/locuitor.

Totodată, în funcţie de numărul de conexiuni active la internet mobil, la jumătatea anului 2019, Orange deţinea o cotă de piaţă de 39%, Vodafone de 24%, Grupul Telekom de 19%, ceilalţi furnizori însumând 18%.

Potrivit sursei citate, pe zona de Internet fix, numărul conexiunilor s-a menţinut la 5,1 milioane la jumătatea anului 2019, în creştere uşoară, de 1%, din care 3,5 milioane sunt în mediul urban (+0,2%) şi 1,6 milioane în mediul rural (+2%).

“Rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării era de 62% la nivel naţional, respectiv de 74% în mediul urban şi de 47% în mediul rural. Din totalul conexiunilor la internet fix, 71% (3,7 milioane) sunt conexiuni de foarte mare viteză (cel puţin 100 Mbps). De altfel, peste 62% dintre conexiunile de internet fix au fibră optică până cel puţin la clădire, fiind realizate prin FTTH sau FTTB”, notează arbitrul pieţei telecom.

De asemenea, în prima jumătate a acestui an, traficul mediu lunar de internet fix a fost de 27 GB/locuitor, în creştere cu 4%, comparativ cu semestrul I din 2018.

Raportat la numărul de conexiuni la internet fix, RCS&RDS deţinea o cotă de piaţă de 52%, Grupul Telekom de 22%, UPC de 12%, iar ceilalţi furnizori au însumat 14%.

Raportul de date statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România în primul semestru al anului 2019 este realizat de ANCOM pe baza informaţiilor transmise de furnizorii care au obligaţia de a trimite Autorităţii valorile indicatorilor corespunzători categoriilor de servicii. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Investiţiile, în creştere cu aproape 19% în primele 9 luni ale anului. Cei mai mulți bani au intrat în domeniul construcțiilor noi

Publicat

Investiţiile nete realizate în economia naţională în primele nouă luni ale anului în curs au însumat 67,139 miliarde de lei, în creştere cu 18,6% comparativ cu perioada similară din 2018, peste jumătate din ele fiind realizate în sectorul construcţiilor noi, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul III 2019, investiţiile nete realizate în economia naţională s-au situat la 26,842 miliarde de lei, mai mari cu 26,8% raportat la trimestrul III 2018.

Între 1 ianuarie şi 30 septembrie 2019, investiţiile nete realizate în economia naţională au urcat cu 18,6% raportat la perioada similară din 2018, creştere înregistrată la toate elementele de structură astfel: lucrările de construcţii noi (+34,0%), alte cheltuieli (+6,9%) şi utilaje inclusiv mijloace de transport (+4,8%).

În perioada menţionată, investiţiile în lucrări de construcţii noi s-au cifrat la 35,577 miliarde de lei, iar cele care au vizat utilaje (inclusiv mijloace de transport) au atins 23,979 miliarde de lei.

În trimestrul III 2019, comparativ cu trimestrul III 2018, investiţiile nete realizate în economia naţională s-au majorat cu 26,8%, creştere înregistrată la toate elementele de structură astfel: lucrările de construcţii noi (+40,9%), utilaje inclusiv mijloace de transport (+14,6% ) şi alte cheltuieli (+12,5%). AGERPRES

Citește mai departe