Jucătoarea română de tenis Simona Halep (2 WTA), care luni a câştigat turneul WTA de la Roma, spune că ”Roland Garros este doar un alt turneu”, că nu va pune presiune pe ea, şi că va merge acolo cu zâmbetul pe buze, scrie AFP.

”Roland Garros? Este doar un alt turneu, nu voi pune presiune pe mine, voi merge cu zâmbetul pe buze! Este evident visul tuturor jucătorilor (de a câştiga turneul), deci este şi visul meu, dar nu mă uit atât de departe. Vreau doar să merg acolo, sa mă obişnuiesc din nou cu terenurile, cu atmosfera şi să încerc să câştig fiecare meci. Fiecare meci este o luptă, sunt pregătită pentru asta, dar vom vedea ce se va întâmpla”, a spus Simona Halep, care a câştigat turneul parizian în 2018.

În ceea ce priveşte cazurile pozitive de Covid-19 anunţate la Roland Garros, care au condus la excluderea a cinci jucători, românca nu şi-a ascuns îngrijorarea.

”Da, am auzit despre asta şi, desigur, mă îngrijorează. Dar sunt sigură că vor fi puse în aplicare măsurile necesare şi vom fi în siguranţă. Voi vedea cum mă simt odată ce voi ajunge acolo”, a punctat Halep.

Simona Halep a câștigat, luni, turneul WTA de la Roma. dotat cu premii de peste 2 milioane de dolari.

Halep (28 ani) a reuşit să câştige primul său titlu la Roma, după două finale pierdute în faţa ucrainencei Elina Svitolina (2017, 2018).

Simona Halep a fost declarată învingătoare după 32 de minute în faţa campioanei en titre, Pliskova (28 ani, 4 WTA) abandonând din cauza unor probleme la spate.

Cinci tenismeni – doi testaţi pozitiv la Covid-19 şi alţi trei declaraţi contacţi – au fost excluşi de pe tabloul calificărilor pentru turneul de la Roland Garros, au anunţat duminică organizatorii competiţiei de Mare Şlem din capitala Franţei.

Identitatea celor cinci jucători nu a fost dezvăluită.

“Conducerea turneului de la Roland Garros confirmă că doi jucători din calificări au fost testaţi pozitiv la Covid-19 şi alţi trei sunt declaraţi ‘cazuri de contact’ ale antrenorului lor testat pozitiv la Covid-19. Conform protocolului sanitar al turneului, cei cinci au fost excluşi de pe tabloul calificărilor, care va debuta mâine (luni) şi vor rămâne izolaţi timp de 7 zile”, se preciza într-un comunicat.

Bosniacul Damir Dzumhur a anunţat că s-a retras din turneu după ce antrenorul său Petar Popovic a fost testat pozitiv la coronavirus.

”Nu a avut şansa de a face un al doilea test şi suntem siguri că a fost un test fals pozitiv, deoarece antrenorul meu are anticorpi”, a precizat bosniacul pe Instagram.

Calificările pentru tabloul principal al turneului de la Roland Garros au debutat luni şi se vor încheia vineri.

Amânată cu patru luni din cauza pandemiei, competiţia de Grand Slam din capitala Franţei se va desfăşura în mod excepţional toamna în acest an, între 27 septembrie şi 11 octombrie.

Ca urmare a măsurilor sanitare legate de coronavirus, turneul parizian va putea primi un număr maxim 5.000 de spectatori pe zi.

Turneul US Open de la New York, care s-a încheiat pe 13 septembrie, s-a derulat, în schimb, cu porţie închise. AGERPRES

Opt călugări au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19 într-una din cele circa 20 de mănăstiri ale comunităţii ortodoxe de pe Muntele Athos, enclava cvasi-izolată din nordul Greciei, a anunţat luni o sursă ecleziastică citată de AFP.

Numărând circa 40 de călugări, mănăstirea Sfântul Pavel, unde trăiesc cei opt călugări infectaţi, a fost plasată în carantină. Unul dintre călugări este spitalizat în stare gravă la Salonic.

În luna martie, patru tineri călugări au fost infectaţi cu noul coronavirus în urma unei călătorii în Marea Britanie, dar s-au recuperat rapid.

Lăcaş al ortodoxiei, pe Muntele Athos trăiesc circa 1.700 de călugări. Această enclavă monastică este un loc interzis femeilor şi, conform Constituţiei Greciei, are un statut semi-autonom.

Biserica Ortodoxă din această ţară s-a adaptat cu greu restricţiilor antiepidemice impuse de guvernul grec între lunile martie şi mai, perioadă în care slujbele religioase au fost suspendate. AGERPRES

Italia a instituit obligativitatea testării pentru COVID-19 în cazul persoanelor revenite din călătorii efectuate la Paris şi în alte zone ale Franţei ce înregistrează rate ridicate ale infectărilor cu noul coronavirus, a anunţat luni ministrul italian al sănătăţii, Roberto Speranza, în contextul preocupărilor tot mai mari faţă de agravarea pandemiei în Europa.

„Datele europene sunt îngrijorătoare. Italia se află într-o situaţie mai bună faţă de alte ţări, dar trebuie să fim foarte atenţi să nu zădărnicim eforturile pe care le-am făcut până acum”, a scris oficialul italian pe Twitter, potrivit agenţiilor Reuters şi DPA.

Un purtător de cuvânt al Ministerului italian al Sănătăţii a anunţat apoi că testarea obligatorie a persoanelor venite din anumite zone ale Franţei va începe de marţi.

Aceste zone sunt Auvergne-Rhône-Alpes, Corsica, Hauts-de-France, Nouvelle-Aquitaine, Occitania, Provence-Alpes-Côte d’Azur şi Île-de-France – regiunea care cuprinde capitala Paris.

În Franţa au fost raportate duminică 10.569 de noi cazuri de COVID-19, faţă de recordul de 13.498 consemnat în ziua precedentă. De la începutul pandemiei Franţa a înregistrat peste 452.000 de infectări, din care mai mult de 31.000 de decese.

Italia, de asemenea una dintre ţările cele mai sever lovite de pandemie, cu peste 298.000 de cazuri şi 35.700 de morţi, a reuşit oarecum să o controleze după vârful din martie şi aprilie, dar a început de asemenea să înregistreze o creştere a contaminărilor zilnice, cu 1.587 de noi cazuri raportate duminică. AGERPRES

Pandemia de COVID-19 are un impact economic “devastator” asupra celor mai vulnerabile categorii de populaţie din lume, persoanele strămutate sau care trăiesc în zone de conflict fiind împinse la foamete sau la deşcolarizare, relevă un studiu publicat luni de organizaţia neguvernamentală Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi (NRC), citat de AFP.

În ancheta intitulată ‘Spirala descendentă’, realizată în 14 ţări, Consiliul Norvegian pentru Refugiaţi arată că aproape trei sferturi dintre cele circa 1.400 de persoane chestionate au spus că situaţia lor s-a degradat din cauza crizei sanitare.

Conform studiului, 77% dintre cei chestionaţi şi-au pierdut locul de muncă sau li s-a diminuat salariul din martie, 70% au fost nevoiţi să îşi reducă numărul de mese în familie, iar 73% s-au declarat mai puţin susceptibili să îşi trimită copiii la şcoală, din cauza dificultăţilor financiare.

“Cele mai vulnerabile comunităţi din lume sunt într-o spirală descendentă periculoasă”, a subliniat secretarul general al NRC, Jan Egeland, citat într-un comunicat.

“Deja forţate să îşi părăsească domiciliul din cauza violenţelor, deseori cu drepturi limitate la muncă sau la acces la servicii guvernamentale, impactul economic al pandemiei le împinge la catastrofă”, a atras el atenţia.

Chiar înainte de pandemie, ONU îşi exprima îngrijorarea în legătură cu agravarea foametei în lume.

Conform unui raport anual publicat în iulie, o persoană din nouă a suferit de subalimentare cronică în 2019, o proporţie care ar urma să crească din cauza COVID-19.

Ancheta NRC a fost realizată în rândul a 1.413 persoane din 14 ţări: Afganistan, Columbia, Irak, Kenya, Libia, Mali, Uganda, Venezuela, Somalia, Republica Democrată Congo, Liban, Iordania, Burkina Faso şi Yemen. Agerpres