Comisia Europeană a semnalat joi că se aşteaptă ca grupul farmaceutic Pfizer/BioNTech să revină începând de săptămâna viitoare la ritmul de producţie planificat pentru vaccinul anti-COVID, după ce a diminuat recent numărul de doze de vaccin livrate statelor Uniunii Europene faţă de planul convenit, relatează agenţia EFE.

”Începând de săptămâna viitoare, livrările continuă conform planului”, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt pentru sănătate al Comisiei Europene, Stefan de Keersmaecker.

Pfizer/BioNTech a anunţat săptămâna trecută că diminuează temporar cantitatea de vaccin livrată statelor UE, din cauza unor procese tehnice interne desfăşurate pentru creşterea capacităţii de producţie a vaccinului.

Compania farmaceutică a informat că vor exista întârzieri o săptămână, această săptămână în care suntem acum, dar pentru săptămâna următoare ar trebui să se revină la ritmul obişnuit al livrărilor şi, în pofida problemelor, Pfizer s-a angajat faţă de Bruxelles să livreze în luna martie dozele convenite iniţial, a mai spus purtătorul de cuvânt comunitar.

Dar el a subliniat că, deşi contractul este încheiat de Comisia Europeană în numele statelor membre ale UE, acestea din urmă sunt cele care gestionează direct cu compania farmaceutică livrările, întrucât guvernele sunt cele care îşi cunosc nevoile specifice.AGERPRES

Datele de până acum susţin decizia Marii Britanii de a amâna până în a 12-a săptămână administrarea celei de-a doua doze de vaccin Pfizer, a afirmat joi ministrul sănătăţii Matt Hancock în parlament, anunţând că detalii privind eficacitatea vaccinării, strânse în campania de imunizare, vor fi făcute publice de îndată ce va fi posibil, transmite Reuters.

‘Circa 89% din eficacitate vine între a 14-a şi a 21-a zi după prima doză’, a spus Hancock, adăugând că a analizat datele şi că acestea susţin decizia autorităţilor de a prelungi la 12 săptămâni intervalul de timp între administrarea celor două doze.

‘Ne uităm la aceste date şi măsurăm eficacitatea aici, pe plan intern, pentru cei care au fost vaccinaţi, comparând datele între cei care au fost vaccinaţi şi cei care au fost testaţi pozitiv. Monitorizăm această situaţie şi vom publica aceste date imediat ce vor fi clinic valide’, a adăugat ministrul britanic al sănătăţii.

Un studiu de prevalenţă, cunoscut ca REACT-1, a sugerat că numărul cazurilor de infectare nu a scăzut în primele zile de lockdown, deşi guvernul a susţinut că impactul restricţiilor introduse la 5 ianuarie nu se reflectă încă în cifre.

‘Cred că este prea devreme pentru a spune când vom putea să ridicăm o parte din restricţii’, a spus joi premierul Boris Johnson la un post de radio.

‘Ceea ce vedem în datele ONS, în studiul REACT, este contagiozitatea noii variante (a virusului) pe care am văzut-o venind exact înainte de Crăciun. Nu e niciun dubiu că se răspândeşte într-adevăr foarte rapid’, a menţionat Johnson.

Boris Johnson are ca obiectiv vaccinarea grupelor de mare risc şi a personalului medical din prima linie până la mijlocul lui februarie, înainte de a lua în calcul o relaxare a restricţiilor.

Puţin mai devreme, ministrul educaţiei, Gavin Wiliamson, şi-a exprimat speranţa că şcolile se vor redeschide înainte de Paşte, dând asigurări că redeschiderea se va face cu un preaviz de două săptămâni.

Miniştrii i-au îndemnat pe oameni să stea în casă cât mai mult posibil, astfel încât să prevină supraaglomerarea spitalelor şi să le dea autorităţilor timp să deruleze campania de vaccinare.

Cercetătorii au avertizat joi că al treilea lockdown pare să aibă un impact redus asupra ratelor de infectare, prevalenţa COVID-19 fiind ‘foarte ridicată’ şi neexistând ‘dovezi de declin’ în primele 10 zile de la reinstituirea restricţiilor.

Până când rata COVID-19 va fi redusă substanţial, serviciile de sănătate ‘vor rămâne sub o presiune extremă’, iar numărul de decese va continua să crească rapid, spun cercetătorii care conduc studiul de prevalenţă REACT-1 al Imperial College din Londra.

Prezentând cele mai recente date – care acoperă perioada 6-15 ianuarie -, profesorul Steven Riley, unul din conducătorii studiului, a precizat că rata de prevalenţă a fost de 1,58%, cea mai ridicată consemnată de studiul REACT, început în mai 2020. Aceasta înseamnă o creştere de peste 50% faţă de mijlocul lui decembrie.

Riley a avertizat şi în ce priveşte speranţele imediate legate de vaccinuri. ‘Vaccinul va avea doar un impact limitat asupra prevalenţei pe termen scurt’, le-a spus el reporterilor.

Potrivit lui Paul Elliott, expert în epidemiologie şi sănătate publică, director al programului REACT, menţinerea la nivel ridicat a cazurilor de infectare s-ar putea datora în parte variantei mai transmisibile a virusului descoperite la sfârşitul anului trecut.

Guvernul a raportat miercuri o creştere a numărului deceselor zilnice, în ultimele 28 de zile consemnându-se 1.820. Cazurile noi de infectare, 38.905, au cunoscut totuşi o scădere faţă de un vârf recent de 68.053 la 8 ianuarie.AGERPRES

Două treimi dintre respondenţii unui sondaj organizat de PwC România în rândul reprezentanţilor mediului de afaceri susţin că vor aplica facilitatea fiscală pentru angajaţii în telemuncă introdusă în Codul fiscal, se menţionează într-un comunicat al companiei de consultanţă remis joi AGERPRES.

Astfel, peste jumătate (56%) dintre respondenţii la sondaj consideră că modificările recente aduse Codului fiscal vin în sprijinul companiilor, iar facilitatea care va fi aplicată de cele mai multe companii (67%) vizează beneficiile pentru angajaţii aflaţi în telemuncă, potrivit documentului citat.

“Doar 8% dintre participanţi au spus că modificările nu le sunt utile, în vreme ce 38% încă le analizează pentru a vedea pe care dintre acestea le pot aplica. Dintre noile prevederi introduse cu prilejul acestor modificări, 67% dintre respondenţi spun că pot beneficia de facilităţile fiscale pentru angajaţii care aplică telemunca, 17% de consolidarea fiscală, iar 8% de măsura privind ajustarea TVA pentru creanţele neîncasate de la beneficiari persoane fizice”, conform comunicatului PwC România.

Potrivit sondajului, cele mai mari provocări din perspectivă fiscală pentru anul 2021 sunt raportarea DAC6 privind aranjamentele transfrontaliere (39%), documentaţia serviciilor prestate între companiile aceluiaşi grup (38%), îmbunătăţirea fluxurilor de numerar (12%) şi inspecţiile fiscale (11%).

Pe de altă parte, deşi ponderea companiilor care pot beneficia de consolidarea fiscală este mai redusă decât a celor care pot aplica facilităţile pentru angajaţi, atunci când au fost întrebaţi despre importanţa modificărilor, majoritatea (50%) respondenţilor au apreciat că impactul pe care îl generează măsura consolidării fiscale asupra companiilor este mai mare decât cel al măsurii privind beneficiile pentru angajaţi. Alţi 30% din respondenţi au apreciat că impactul măsurii privind beneficiile pentru angajaţi este mai mare asupra companiilor decât impactul generat de măsura consolidării fiscale.

Conform facilităţii introduse în Codul fiscal referitoare la angajaţii în telemuncă, angajatorii au posibilitatea de a acorda sume angajaţilor pentru susţinerea cheltuielilor pe care le au cu locul din care desfăşoară activitatea, respectiv cheltuieli cu utilităţi sau pentru achiziţia de echipamente de birou. Aceste sume trebuie să fie stabilite prin contractul de muncă în limita unui plafon lunar de 400 de lei şi pot fi acordate fără prezentarea de documente justificative, în funcţie de numărul de zile pe care angajatul le efectuează în telemuncă, aminteşte PwC România.

O altă modificare la Codul fiscal priveşte consolidarea impozitului pe profit pentru grup, prin care profitul consolidat se compensează cu pierderile grupului, se menţionează în comunicat. Măsura poate fi implementată de un grup fiscal dacă este îndeplinită condiţia de 75% deţinere directă sau indirectă, pe o perioadă de un an anterioară consolidării. Astfel, poate fi aplicată fie dacă societăţile se deţin între ele, fie dacă o persoană fizică română deţine 75% din amândouă, fie dacă sunt deţinute de o persoană dintr-un stat cu care România are tratat de dublă impunere. Grupul fiscal poate fi constituit doar din persoane juridice române sau cu sediul social în România, iar perioada de aplicare a măsurii este 5 ani, începând cu anul fiscal următor depunerii cererii. Astfel că, deşi intră în vigoare în 2021, consolidarea fiscală poate fi aplicată efectiv din 2022.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2022, ajustările privind creanţele neîncasate vor fi deductibile integral. Condiţiile pentru aplicare sunt ca respectivele creanţe să fie mai vechi de 270 zile, negarantate, de la terţi. Prin urmare, pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor vor fi şi ele deductibile 100%, fiind acoperite de ajustarea deductibilă.

Ajustarea TVA aferentă creanţelor neîncasate de la persoane fizice este aplicabilă creanţelor de la persoane fizice, în cazul în care această contravaloare nu este încasată în termen de 12 luni. În acest scop, societăţile trebuie să facă dovada încercării recuperării creanţelor. Ajustarea se efectuează în termen de 5 ani, de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit termenul de plată. Primele ajustări vor putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2022.

Sondajul a fost realizat în cadrul unui eveniment online organizat de PwC România referitor la modificările recente ale legislaţiei fiscale, la care au participat peste 300 de reprezentanţi ai mediului de afaceri. AGERPRES