EVENIMENT
Doar jumătate dintre farmaciile din țară s-au înscris în Sistemul naţional de verificare a medicamentelor
Preşedintele Organizaţiei de Serializare a Medicamentelor din România (OSMR), Dan Zaharescu, a atras atenţia asupra faptului că aproximativ 5.000 dintre cele 10.000 de farmacii din România sunt înregistrate în Sistemul naţional de verificare a medicamentelor, deşi acest proces ar fi trebuit finalizat până la ora actuală.
Precizările au fost făcute în cadrul unei dezbateri publice organizate la Ministerul Sănătăţii privind un proiect de ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sănătăţii.
El a adus, de asemenea, o serie de critici proiectului de act normativ, susţinând că acesta trebuie “regândit complet”, cel puţin în ceea ce priveşte partea de sancţiuni.
“Este un act normativ pentru care Organizaţia de Serializare a Medicamentelor a insistat foarte mult să fie elaborat, înainte de intrarea în vigoare a Directivei medicamentelor falsificate, adică înainte de data de 9 februarie 2019. Din păcate, suntem în 29 iulie şi perspectivele ca anumite lucruri să intre în vigoare şi, mai ales, anumite aspecte care sunt menţionate ca având caracter retroactiv – şi mă refer aici la sancţiuni – fac imposibilă aplicarea anumitor prevederi care sunt menţionate în acest act normativ. Noi am insistat foarte mult asupra acestui act normativ, deoarece Directiva medicamentelor falsificate, atunci când a fost transpusă în legislaţia din România, a fost transpusă fără sancţiuni şi ştim foarte bine că un act normativ care nu are şi sancţiunile alături ridică o serie întreagă de dificultăţi în implementarea lui. Şi, într-adevăr, astăzi, deşi trebuia să fim cu toţi operatorii, toate farmaciile înregistrate în sistem, din 10.000 de farmacii, cât sunt scriptic înregistrate la Ministerul Sănătăţii, avem undeva în jurul a 5.000 care înregistrate. Deci am trecut de jumătate. Dar, în mod normal, directiva prevedea ca toată lumea să fie funcţională, operaţională de la 9 februarie”, a explicat Zaharescu.
Potrivit acestuia, nivelul sancţiunilor propuse în proiectul de act normativ, cuprinse între 50.000 şi 100.000 de lei, este “complet disproporţionat” cu scopul vizat.
“Imaginaţi-vă ce ar însemna un agent economic, o farmacie sau spital să primească sancţiuni de până la 100.000 de lei. Deci, practic, sunt sancţiuni care pun pe butuci orice fel de agent economic. Nu există niciun fel de măsuri de prevenţie sau în spiritul legii prevenţiei, aşa cum ar fi fost ea gândită. O abatere sau o disfuncţionalitate să fie mai întâi identificată, să fie o procedură pentru rezolvarea ei şi, mai apoi, să existe perspectiva sancţionării, dacă nu se conformează agentul economic”, a spus el.
Într-o declaraţie acordată ulterior presei, Zaharescu a explicat modul în care va funcţiona sistemul pentru depistarea eventualelor medicamente contrafăcute, adăugând totodată că transpunerea directivei europene s-a realizat “foarte târziu în legislaţia românească” şi că multe elemente nu sunt deocamdată clarificate.
“În fiecare farmacie, medicamentele trebuie să fie verificate în momentul în care sunt eliberate către pacienţi. Această verificare se face prin scanarea unui cod special care conţine nişte informaţii unice. Practic fiecare cutie de medicament are, începând cu data de 9 februarie, un cod care este ca un fel de CNP al cutiei respective şi este un cod unic în piaţa farmaceutică. În clipa în care ar apărea două cutii cu acelaşi cod înseamnă că unul dintre ele este contrafăcut şi atunci se declanşează o alertă şi medicamentul respectiv este pus în carantină. Or, şi aceste proceduri trebuiau să fie elaborate şi funcţionale la data de 9 februarie”, a menţionat el.
În cadrul dezbaterii, Sânziana Mardare, reprezentant al Asociaţiei Farmaciilor Independente, a atras atenţia asupra modului în care este afectată o farmacie mică, din mediul rural, de amenzile ridicate.
“Salutăm intenţia ministerului de a face procesul serializării unul funcţional şi viabil, însă ne-am fi dorit ca acest proces de sancţionare să vină după ce sistemul chiar era funcţional, pentru că în acest moment lucrurile nu funcţionează cum trebuie şi asta se vede la nivelul farmaciilor, unde se blochează foarte mult sistemul”, a adăugat ea.
Dan Popîrda, reprezentant al Agenţiei Naţionale a Medicamentului, a subliniat că actul normativ este în dezbatere publică şi că proiectul necesită în continuare viză legalitate din partea Ministerului de Justiţie şi a Ministerului de Finanţe.
“Vă rog să luaţi în considerare şi faptul că norma juridică sancţionată este de o gravitate deosebită. Noi trebuie să luăm în considerare, atunci când stabilim amenzile şi gravitatea normei juridice încălcate”, a indicat el. AGERPRES
Un bărbat a murit, vineri seară, după ce a rămas încarcerat în parbrizul unei mașini, între localitățile Tulcea și Agighiol din județul Tulcea.
Conform pompierilor, Detașamentul de pompieri Tulcea a fost solicitat, în jurul orei 20:20, să intervină pentru descarcerarea victimei unui accident rutier produs pe DJ 222 între localitățile Tulcea și Agighiol.
La locul intervenției s-a deplasat un echipaj de pompieri cu o autospecială de descarcerare grea și a găsit un bărbat încarcerat în parbrizul unui autoturism.
Pompierii au scos victima, dar din nefericire prezenta semne incompatibile cu viața.
Decesul a fost pronunțat de echipajul Serviciului Județean de Ambulanță aflat la fața locului.
Candidatul Partidului Naţional Liberal (PNL) la funcţia de primar al comunei Vorona, Radu Anton, s-a stins din viaţă, vineri seară, la vârsta de 60 de ani, au confirmat, pentru AGERPRES, surse apropiate familiei.
Anton, care a ocupat funcţia de inspector-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani, a decedat în urma unui infarct suferit în timp ce se afla la domiciliul său din Vorona.
Membrii familiei au cerut intervenţia cadrelor medicale de la ambulanţă, însă medicul ajuns la faţa locului nu a putut face nimic pentru a-l salva.
Colonelul în rezervă Radu Anton s-a pensionat în 2016, el fiind la a doua candidatură la Primăria Vorona. AGERPRES
EVENIMENT
Aproximativ 1.100 de deţinuţi şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la alegerile locale
Aproape 1.100 de deţinuţi şi-au exprimat în scris, până joi, intenţia de a vota la alegerile locale, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) transmis, vineri, AGERPRES.
ANP precizează că joi numărul de persoane private de libertate custodiate era 20.993, numărul celor identificate cu drept de vot la alegerile locale – 1.193, iar cel al deţinuţilor cu drept de vot, care şi-au exprimat în scris intenţia de a vota – 1.092.
Situaţia numerică centralizată joi, subliniază ANP, este estimativă, termenul limită pentru depunerea listelor nominale şi a cererilor la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere fiind preziua votării, cel mai târziu la ora 20,00.
ANP menţionează că, potrivit prevederilor art. 8 alin (1) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 81/07.09.2020 privind aplicarea unitară a unor prevederi legale în materia exercitării dreptului de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, iar în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.
În vederea asigurării exercitării în bune condiţii a dreptului persoanelor private de libertate de a vota, la nivelul unităţilor subordonate ANP au fost dispuse următoarele măsuri: identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot şi informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale; informarea deţinuţilor cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot; depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere; stabilirea şi amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, cu dotări minime pentru asigurarea secretului votului.
De asemenea, având în vedere particularităţile actualului context epidemiologic, pe durata procesului de vot, în unităţile subordonate ANP vor fi respectate măsurile propuse/recomandate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, cuprinse în Raportul privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale şi a deschiderii şcolilor, emis de Guvern pe 11 august 2020.
În completarea măsurilor cu caracter general menţionate, pe durata derulării tuturor activităţilor necesare exercitării dreptului de vot, persoanele private de libertate vor purta masca de protecţie respiratorie. Înainte de înmânarea ştampilei de vot şi a cărţii de identitate, persoanele private de libertate vor primi mănuşi de unică folosinţă. După exercitarea dreptului de vot, mănuşile vor fi dezinfectate şi aruncate în recipiente special amenajate.
Se va avea în vedere evitarea contactului dintre deţinuţii care îşi exercită dreptul de vot, astfel că nu vor interacţiona deţinuţi cazaţi în secţii diferite.
Echipa biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi eventualii supraveghetori şi observatori străini acreditaţi în acest scop vor fi supuşi triajului epidemiologic la intrarea în unitate şi vor completa chestionarul COVID-19. Purtarea echipamentului individual de protecţie este obligatorie din momentul accesului în unitate. Totodată, pe toată durata desfăşurării procedurilor de votare, va fi respectată distanţarea fizică faţă de persoanele private de libertate şi faţă de personalul angajat al unităţii, a adăugat ANP. AGERPRES
Două mașini s-au ciocnit, vineri seară, într-o localitate din județul Caraș Severin. Șase persoane au fost implicate în accident.
Accidentul a avut loc în localitatea Grădinari, în jurul orei 19.21.
Un echipaj de pompieri cu o autospecială de stingere cu apă și spumă și un echipaj SMURD, din cadrul Secției de Pompieri Oravita, au intervenit de urgență la accidentil în care au fost implicate două mașini.
„Nu au fost persoane încarcerate, 5 persoane aflate într-un autovehicul nu au suferit răni și nu au avut nevoie de îngrijiri medicale, singurei persoane aflată în cel de-al doilea autovehicul implicat în coliziune acordându-i-se îngrijri medicale la fața locului de către echipajul SMURD”, conform ISU Caraș-Severin.
Atacul de la Paris: Compania unde lucrau răniţii a produs un documentar despre atacurile contra Charlie Hebdo
FOTO: Tulcea: A murit încarcerat în parbrizul unei mașini
Situație GRAVĂ în Israel: Spital de urgenţă subteran deschis în oraşul Haifa pentru pacienţii cu COVID-19
A murit un cunoscut candidat la o primărie din județul Botoșani
Aproximativ 1.100 de deţinuţi şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la alegerile locale
FOTO: Accident în Caraș Severin cu șase persoane implicate
FOTO: Accident GRAV pe autostradă, în Dâmbovița: Trei mașini s-au ciocnit, două persoane sunt rănite grav
