Connect with us

ACTUALITATE

Pacienții din spitale vor putea verifica ce medicamente și servicii medicale s-au decontat la CNAS pe numele lor

Publicat


Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are obligația să comunice pacienților asigurați lista cu deconturile efectuate pentru serviciile medicale şi medicamente de care au beneficiat în anul precedent, prevede o propunere legislativă adoptată miercuri de Camera Deputaților, informează ziarul Alba24.ro.

Astfel, pacienții ar putea avea acces la lista cu deconturile efectuate pentru fiecare dintre serviciile medicale, serviciile de îngrijire a sănătăţii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale şi celelalte servicii la care au dreptul.

Propunerea legislativă pentru completarea art.234 din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost adoptată cu 268 de voturi „pentru” și două „abțineri”.

„Decontările fictive reprezintă o practică frecventă de fraudare a sistemului medical, iar mecanismele actuale de prevenire și control nu funcționează. Într-o țară ca România, aflată pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al cheltuielilor cu sănătatea, fiecare decontare fictivă este un act criminal, deoarece afectează accesul la tratament și pune în pericol viața pacienților cu nevoi reale”, se preciza în expunerea de motive.

Potrivit inițiatorilor proiectului, fiecare asigurat trebuie să fie informat cu privire la serviciile, medicamentele, materialele sanitare și dispozitivele medicale pe care CNAS le decontează în numele lui.

Cum pot fi consultate decontările făcute de CNAS

Documentul stabilește mai multe modalități de comunicare a acestor informații:

a) la cerere, în termen de 30 de zile, atât electronic cât și în scris

b) online, accesând DES – Dosarul Electronic de Sănătate al pacientului

c) prin poștă, în cazul în care deconturile efectuate pentru respectivul asigurat depășesc de trei ori valoarea decontului mediu

Conform articolelor adoptate, „la cerere, casa de asigurări de sănătate la care este luată în evidenţă persoana asigurată, comunică în termen de 45 de zile persoanei asigurate sau reprezentantului legal al acesteia, după caz, lista cu serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale de care a beneficiat persoana asigurată în anul precedent, decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cu precizarea contravalorii acestora, a furnizorilor care le-au efectuat/eliberat, precum şi a datei efectuării/eliberării acestora”.

Lista cu serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale de care a beneficiat persoana asigurată în anul precedent, decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, va putea fi accesată de asigurat şi prin intermediul dosarului electronic al pacientului.

CNAS efectuează, anual sau ori de câte ori este cazul, analize, studii şi prelucrări de date în scopul transparentizării modului în care serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale sunt decontate din bugetul Fondului naţional de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, mai prevede proiectul.

Proiectul a fost respins de Senat, însă deoarece Camera Deputaților este forul legislativ decizional în acest caz, legea va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

sursa:Alba24.ro, digi24.ro

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Numărul călătoriilor turistice efectuate de rezidenţi a crescut cu circa 8% în primul semestru

Publicat

lucrari parcul unirii cetatea alba carolina

Numărul călătoriilor turistice efectuate de rezidenţi în primele şase luni din 2019 a fost de peste 9,565 milioane, în creştere cu 7,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, cele mai multe călătorii pentru vacanţe având ca durată 1-3 înnoptări, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, ponderea călătoriilor pentru vacanţe în total călătorii a fost de 89,5%, în timp ce călătoriile pentru afaceri şi motive profesionale au reprezentat 2,8%.

Cele mai multe călătorii pentru vacanţe efectuate în semestrul I 2019 au fost cele între 1-3 înnoptări, (68% din totalul călătorii de vacanţe).

“Ca şi în anii anteriori se menţine constantă preferinţa turiştilor români privind modalitatea de cazare în cadrul călătoriilor pentru vacanţe, 59,9% dintre aceştia preferând cazarea la rude şi prieteni. Urmează cazarea în hoteluri şi unităţi similare, în proporţie de 19,4% şi alte tipuri de cazare (cabane turistice, pensiuni turistice, pensiuni rurale, bungalouri, spaţii de cazare pe nave) cu 13,2%”, precizează INS.

În călătoriile de afaceri şi motive profesionale, turiştii români s-au cazat în proporţie de 45,2% în hoteluri şi unităţi similare. Alte două modalităţi de cazare au fost utilizate în proporţie de 28,6% la rude şi prieteni, respectiv 11,2% în alte tipuri de cazare fără plată.

Luna de vârf pentru călătoriile de vacanţe în ţară a fost luna ianuarie cu o pondere de 25,5% pentru călătoriile interne şi luna iunie, cu o pondere de 30,4% pentru cele externe.

În proporţie de 97,7% călătoriile pentru vacanţe în străinătate realizate în primele şase luni au avut ca destinaţie ţări din Europa, ţările Uniunii Europene reprezentând 89,8% din totalul acestor călătorii.

Numărul total de înnoptări aferente călătoriilor realizate în semestrul I 2019 a fost de 34.103.700, (86% pentru călătoriile de vacanţe). Din totalul de 29,317 milioane înnoptări înregistrate pentru vacanţe, 84% au fost realizate în România şi 16% în străinătate.

În perioada ianuarie – iunie 2019, rezidenţii români au cheltuit aproximativ 6,748 miliarde lei pentru călătorii de vacanţă şi afaceri, din care 75% pentru cele care au vizat destinaţii interne.

Din totalul cheltuielilor turistice pentru călătorii de vacanţe în semestrul I 2019, 76,6% au reprezentat cheltuielile pentru călătoriile în ţară, iar 23,4% pentru călătorii în străinătate. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vânzările de autoturisme ecologice au ajuns să reprezinte 3,7% în total, la nivel naţional (APIA)

Publicat

Ponderea autoturismelor ecologice în totalul vânzărilor înregistrate la nivel naţional, în primele nouă luni ale anului, s-a situat la 3,7%, superioară celei consemnate în aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce, pe volum, vânzările de maşini ecologice au ajuns la 4.734 de unităţi, faţă de 2.927, în 2018, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

Conform analizei de specialitate, din totalul vânzărilor de maşini ecologice, înregistrat în intervalul ianuarie – septembrie, cele mai multe (3.467 de unităţi) sunt autoturisme hibride, în creştere cu 52,8% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2018, în timp ce 1.021 de unităţi se încadrează în categoria electrice (+138,6%), iar 246 de unităţi sunt în categoria plug-in (+16,5%).

“În acest context, trebuie remarcată şi în acest an evoluţia foarte bună a Programului “Rabla Plus”, numărul persoanelor fizice care au achiziţionat o maşină electrică (full sau plug-in) fiind de circa trei ori mai mare decât cel consemnat la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. Un alt aspect important de semnalat este faptul că, în primele 9 luni ale acestui an, au fost achiziţionate cu circa 30% mai multe autoturisme cu încărcare electrică decât în întreg anul trecut, respectiv 1.267 de exemplare faţă de 987″, notează reprezentanţii APIA.

Statistica relevă, totodată, faptul că, doar la nivelul lunii septembrie, au fost comercializate 652 de autoturisme “verzi”, în creştere cu 7,23%, în comparaţie cu luna anterioară, când s-au vândut 608 unităţi.

În topul celor mai comercializate autoturisme electrice 100%, în primele nouă luni ale anului, primul loc a fost ocupat de Renault – cu 287 unităţi (faţă de 61 de exemplare înregistrate în anul precedent), urmat de Nissan – cu 278 de unităţi (+929,6%), Volkswagen (166 de exemplare, +62,7%), BMW (128 de unităţi, +36,2%), smart (108 unităţi, +13,7%), Jaguar (27 de exemplare în comparaţie cu niciuna în primele nouă luni din 2018), Audi (15 unităţi, faţă de niciuna în anul precedent) şi Mercedes Benz (două unităţi, faţă de una în anul anterior).

În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.043 de unităţi, Lexus (190), Ford (76), Honda (49), Suzuki (41), Kia (38), Hyundai (27) şi Land Rover (3).

De asemenea, în clasamentul vânzărilor de autoturisme plug-in conduce Mitsubishi – cu 96 de exemplare, urmată de Volvo – cu 59 de unităţi, Land Rover (34), BMW (25), Porsche (24), Mini (4), Mercedes-Benz (3) şi Toyota (1).

În 2018, numărul autoturismelor verzi (electrice, hibride şi plug-in) comercializate în România a fost de 4.572, în creştere cu 65,7% faţă de anul 2017. Din acest total, 3.585 de exemplare au fost vehicule hibrid (+59,8% faţă de 2017), 682 erau electrice 100% (+102,4%), iar 305 plug-in (+72,3%).

La finalul anului trecut, ponderea autoturismelor ecologice noi în totalul vânzărilor, la nivel naţional, a fost de 2,9%, în timp ce, în aceeaşi perioadă din 2017, procentajul s-a situat la 2,1%. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul de treceri ilegale a frontierelor spre țări din Uniunea Europeană a crescut în luna septembrie

Publicat

infractional

Numărul de treceri ilegale de frontiere ale Uniunii Europene a crescut în mod semnificativ în septembrie, majoritatea migranţilor sosind în locuri de-a lungul zonei de est a Mării Mediteraneene, a anunţat miercuri Agenţia Europeană pentru Poliţia de Frontieră şi Gardă de Coastă (Frontex), potrivit dpa.

De-a lungul principalelor rute de migraţie, sosirile de migranţi au crescut cu 14% comparativ cu luna trecută, numărul acestora depăşind 17.200 de persoane.

În pofida creşterii din ultimele luni, Frontex precizează că numărul total de traversări ilegale a frontierelor a scăzut la 88.200 în primele trei trimestre ale anului 2019, o scădere cu 19% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creşterea din august până în septembrie a fost cauzată de sosirile mai numeroase de migranţi în insulele greceşti din estul Mării Egee, potrivit Frontex. Peste 11.500 de migranţi au fost detectaţi de-a lungul rutei din estul Mediteranei, cu 16% mai mult decât în august.

Începând din ianuarie, numărul total de sosiri de migranţi pe acest traseu a crescut cu 22% comparativ cu un an înainte, până la aproape 50.600, doi migranţi din cinci venind din Afganistan, precizează Frontex.

Potrivit agenţiei europene, în jur de 2.400 de migranţi s-au deplasat în septembrie prin vestul Mării Mediteraneene spre Spania, cu 12% mai mulţi decât în august, majoritatea migranţilor de pe această rută venind din Africa subsahariană.

În zona centrală a Mării Mediteraneene, în special migranţi tunisieni şi sudanezi au folosit ruta dintre Libia şi Italia, cu o sporire a numărului de sosiri cu 16% în comparaţie cu luna trecută, până la 2.280 de persoane.

Uniunea Europeană se află în prezent în impas în legătură cu modul în care ar trebui redistribuiţi migranţii sosiţi pe mare între ţările membre, după cum cer statele situate în prima linie. Malta, Italia, Franţa şi Germania au propus un mecanism de relocare fix, însă miniştrii de interne ai ţărilor din UE au eşuat să ajungă la un acord săptămâna trecută. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primele implanturi de cardiodefibrilatoare, realizate la SCJU Sibiu

Publicat

O echipă medicală coordonată de dr. Cornel Ioan Bitea a efectuat primele implanturi de cardiodefibrilatoare de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu, aceste intervenţii constituind atât o premieră pentru unitatea spitalicească sibiană cât şi un nou pas spre tratarea pacienţilor cu patologie cardio-vasculară complexă.

Potrivit unui comunicat al SCJU Sibiu, remis vineri AGERPRES, implanturile de cardiodefibrilatoare au fost efectuate pe 17 octombrie, de aceste proceduri beneficiind doi pacienţi, un bărbat de 40 de ani cu o afecţiune foarte rară şi un vârstnic supravieţuitor al unui infact miocardic, care postoperatoriu au avut o evoluţie favorabilă şi urmează a fi externaţi.

“Dr. Cornel Ioan Bitea, medic specialist cardiolog, coordonator al laboratorului de cardiologie intervenţională şi implant de cardiostimulatoare, cu sprijinul domnului prof dr. Dan Dobreanu, şeful Clinicii de Cardiologie din carul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş, a realizat împreună cu echipa sa formată din dr. Catrina Bianca, dr. Nistor Adrian., as. Soanea Mădălina şi as. Tatu Mihaela, primele implanturi de cardiodefibrilatoare din cadrul SCJU Sibiu”, se precizează în comunicat.

Pacientul de 40 de ani care a beneficiat de această procedură a fost diagnosticat cu o afecţiune foarte rară (cardiomiopatie dilatativă, sindrom de non-compactare) şi a primit dispozitivul în vederea prevenţiei primare a morţii subite, iar pacientul vârstnic, care prezintă o patologie complexă şi este supravieţuitor al unui infarct miocardic a primit acest dispozitiv pentru prevenţia secundară a morţii subite.

Potrivit sursei citate, dispozitivele, implantate la pacienţi selecţionaţi, pot fi salvatoare de viaţă prin tratarea specifică a unor tulburări de ritm cardiac cu potenţial fatal, prin aplicarea unor terapii electrice direct în interiorul cavitaţii cardiace, inclusiv aplicarea de şocuri electrice.

Medicul Cornel Ioan Bitea, citat în comunicat, a precizat că tot mai muţi pacienţi sunt trataţi intervenţional în laboratorul de cardiologie de la SCJU Sibiu şi nu mai este necesar transferul lor la Târgu Mureş, arătând că numai de la începutul acestui an au fost efectuate peste o mie de pacienţi care au necesitat implant de stent coronarian şi periferic.

“Mă bucur că activitatea desfăşurată în cadrul laboratorului, în interesul direct al pacientului, devine din ce în ce mai complexă iar numărul pacienţilor rezolvaţi local e în continuă creştere. Dacă nu de mult au fost realizate primele proceduri de cardiologie intervenţională (implant de stent coronarian şi periferic), actualmente numărul acestor proceduri a crescut semnificativ, de la de câteva sute de pacienţi anual, la peste o mie de proceduri doar de la începutul acestui an”, a declarat medicul Cornel Ioan Bitea, citat în comunicat.

Acesta a punctat că în laboratorul de la Sibiu, pacienţii cu tulburări de ritm şi conducere pot beneficia de implant de cardiostimulatoare (pacemaker), în ultimul an fiind realizate aproximativ 100 de astfel de implanturi.

“În continuare sperăm să reuşim o extindere a gamei de patologii cardiovasculare tratate în serviciul nostru, permanentizarea serviciului de cardiologie intervenţională, în vederea rezolvării 100% a cazurilor de infarct miocardic acut pe plan local”, a conchis dr. Cornel Ioan Bitea. AGERPRES

Citește mai departe