Connect with us

ACTUALITATE

Pandemia a creat mai multă foamete în America, în special în rândul copiilor

Publicat



sursa foto: Facebook

Înainte ca pandemia să îi închidă şcoala şi oficiali ai serviciului de imigraţie să-i deporteze tatăl în El Salvador, Kimberly Orellana, în vârstă de 14 ani, nu se temea de foame, scrie AFP într-un articol despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra americanilor şi în special al copiilor.

Doar salariul mamei sale, rămasă singură să se descurce cu treburile casnice, nu este suficient pentru a o hrăni pe ea şi pe cele două surori ale sale. În aceste condiţii, adolescenta se aşează la coadă în faţa unei şcoli pentru a beneficia de distribuirea de alimente, acţiune organizată de o asociaţie non-profit.

“Uneori avem nevoie de un pic de provizii pentru a ne menţine frigiderul plin”, explică Kimberly în Cockeysville, o localitate la nord de oraşul Baltimore, într-o pauză de la cursurile care acum se desfăşoară online.

Din ce în ce mai mulţi copii sunt flămânzi în SUA. Epidemia de coronavirus, care a făcut aproximativ 280.000 de victime, a provocat o profundă criză economică.

Potrivit Departamentului pentru Comerţ, 12% din adulţi spun că nu au ajuns să mănânce “uneori” sau “des” luna trecută. Aproximativ 10% din mamele copiilor sub cinci ani au declarat că aceştia au suferit de foame la un moment dat în octombrie şi noiembrie, potrivit unui sondaj Brookings Institution.

Organizaţia de caritate Feeding America estimează că aproximativ 50 de milioane de oameni vor fi consideraţi ca fiind într-o situaţie de nesiguranţă alimentară anul acesta, dintre care aproximativ 17 milioane vor fi copii.

“Putem spune că insecuritatea alimentară este în prezent cea mai ridicată înregistrată vreodată în epoca modernă”, a declarat pentru AFP Lauren Bauer, responsabilă cu studiile economice în cadrul Brookings Institution.

Cifrele sunt şocante pentru cea mai mare economie a lumii şi unul din principalii donatori de ajutoare alimentare către alte ţări.

“Alimentaţia şi agricultura reprezintă aproximativ 20% din economia SUA, dar 100% din oameni mănâncă”, aminteşte Chloe Waterman, manager de program al grupului de advocacy Friends of the Earth, care a subliniat rolul Departamentului Agriculturii în gestionarea problemei.

Debutul pandemiei în luna martie şi închiderea companiilor care a urmat au provocat un şomaj masiv şi o recesiune economică profundă.

Şcolile s-au închis şi astfel cei mai săraci copii nu au mai avut acces la mese gratuite.

Potrivit lui Lauren Bauer, deficitul de mărfuri din supermarketuri i-a afectat de asemenea pe părinţii cu venituri mici.

Congresul a furnizat un răspuns, permiţând statelor să acorde familiilor cartele în valoare egală meselor şcolare, în timp ce numeroase circumscripţii au continuat să ofere mâncare elevilor.

Dar această plasă de siguranţă are găuri, consideră Bauer, în special în cazul părinţilor care nu pot ajunge acolo unde şcolile oferă mesele gratuite.

În ceea ce priveşte principalul program guvernamental pentru distribuirea de alimente familiilor nevoiaşe, Programul de asistenţă suplimentară nutriţională, acesta nu compensează suficient pentru a asigura traiul, transferând povara creşterii şomajului asupra organismelor de caritate, subliniază Chloe Waterman.

Este cazul asociaţiei Baltimore Hunger Project, care oferă produse alimentare în week-end în Cockeysville şi în suburbiile înconjurătoare. Cererile s-au triplat de la începutul pandemiei, iar asociaţia ajută acum 2.000 de familii.

Printre beneficiari se numără şi Kimberly Orellana, care aşa a reuşit să obţină ouă, pâine şi alte produse de bază pentru ea şi mama ei, ambele fără documente, şi pentru cele două surori ale sale născute în SUA.”Uneori este foarte dificil, dar trebuie să mergem mai departe”, a spus ea.

“Îmi frânge inima”,declară Ayo Akinremi, un imigrant nigerian care a început să vină pentru a primi alimente pentru soţie şi copii după ce şi-a pierdut slujba şi acum face voluntariat.”A fost un şoc cultural pentru mine să vin în SUA şi să găsesc atâta nesiguranţă alimentară”, a declarat acesta. AGERPRES

ACTUALITATE

Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România: “Săptămâna Presei Româneşti. Pagini luminoase de istorie”

Publicat

Joi, 21 ianuarie, de la ora 17:00, continuă seria episoadelor evenimentului online realizat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România – “Săptămâna Presei Româneşti. Pagini luminoase de istorie”.

Manifestare dedicată legăturii profunde dintre presă şi cultură şi importanţei breslei jurnaliştilor pentru parcursul societăţii prin toate vremurile, Săptămâna Presei Româneşti prilejuieşte, în episodul al VI-lea, o trecere în revistă a activităţii, importanţei şi impactului în societate a Radiodifuziunii Române, serviciu public de interes naţional, cu atribuţii de informare, educaţie şi divertisment, care a reuşit să-şi menţină independenţa editorială în toate epocile pe care le-a traversat societatea românească.

Despre felul în care radioul public a stat alături de naţiunea română şi a fost forul care a lansat cariere şi voci memorabile va vorbi reputatul om de radio Viorel Popescu, personalitate reprezentativă a jurnalismului.

Seria de producţii TV care alcătuieşte “Săptămâna Presei Româneşti. Pagini luminoase de istorie” va continua cu abordări din segmentele publicistică şi film documentar, în cadrul unor producţii realizate şi prezentate de unele dintre cele mai cunoscute personalităţi ale jurnalismului şi culturii din România.

Evenimentul online poate fi vizionat pe pe pagina web www.uzp.org.ro.

Departamentul de Comunicare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fotbal: Messi, Ronaldo şi Neymar, în echipa ideală a suporterilor pe anul 2020 (UEFA)

Publicat

Argentinianul Lionel Messi, portughezul Cristiano Ronaldo şi brazilianul Neymar figurează în echipa ideală a anului 2020, stabilită de iubitorii fotbalului şi dată publicităţii miercuri de site-ul UEFA, informează agenţia EFE.

Ronaldo, atacantul lui Juventus Torino, a fost inclus pentru a 15-a oară consecutiv în echipa suporterilor, începând din 2007, în timp ce Messi, căpitanul Barcelonei, autorul a 26 de goluri în competiţiile naţionale şi în cele organizate de UEFA pe parcursul anului trecut, figurează pentru a 12-a oară în cariera sa în acest unsprezece ideal.

Între buturi, fanii l-au preferat pe Manuel Neuer, portarul selecţionatei Germaniei, care îi are alături pe patru dintre jucătorii împreună cu care a cucerit trofeul Liga Campionilor cu Bayern Munchen în sezonul trecut: atacantul Robert Lewandowski, fundaşii Joshua Kimmich şi Alphonso Davies şi mijlocaşul Thiago Alcantara, ultimul plecat între timp la FC Liverpool.

Kimmich, Davies şi Alcantara figurează, de altfel, în premieră în această echipă ideală stabilită de suporteri.

Iată cum se prezintă componenţa acestei echipe: Manuel Neuer (Germani/Bayern Munchen) – Joshua Kimmich (Germania/Bayern Munchen), Sergio Ramos (Spania/Real Madrid), Virgil van Dijk (Olanda/FC Liverpool), Alphonso Davies (Canada/Bayern Munchen) – Thiago Alcantara (Spania/Bayern Munchen/FC Liverpool), Kevin De Bruyne (Belgia/Manchester City), Lionel Messi (Argentina/FC Barcelona) – Cristiano Ronaldo (Portugalia/Juventus Torino), Neymar (Brazilia/Paris Saint-Germain), Robert Lewandowski (Polonia/Bayern Munchen).

În total au fost nominalizaţi 50 de jucători, care au fost selecţionaţi de echipa editorială a UEFA pe baza evoluţiilor în competiţiile naţionale şi continentale, în perioada ianuarie – decembrie 2020.

Fanii au votat cu această ocazie, în premieră, şi echipa feminină ideală din fotbalul european: Sarah Bouhaddi (Franţa/Lyon) – Lucy Bronze (Anglia/Lyon/Manchester City), Kadeisha Buchanan (Canada/Lyon), Wendie Renard (Franţa/Lyon), Magdalena Eriksson (Suedia/Chelsea) – Kheira Hamraoui (Franţa/FC Barcelona), Amandine Henry (Franţa/Lyon) – Sara Bjork Gunnarsdottir (Islanda/Wolfsburg/Lyon), Danielle van de Donk (Olanda/Arsenal), Delphine Cascarino (Franţa/Lyon) – Pernille Harder (Danemarca/Wolfsburg/Chelsea).

Agerpres

Sursa foto: UEFA / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Castelul Corvinilor candidează pentru titlul de ”Marcă a patrimoniului european”

Publicat

Administraţia Muzeului “Castelul Corvinilor” şi Primăria Hunedoara au transmis Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) documentaţia necesară pentru ca monumentul istoric să fie înscris în preselecţia naţională pentru acordarea titlului de ‘Marcă a patrimoniului european”, o distincţie care se acordă doar o dată la doi ani la nivel european şi doar pentru un singur sit dintr-o ţară membră UE, a informat administraţia locală.

Potrivit Primăriei Hunedoara, la începutul lunii martie, INP va desemna cel mult două obiective din ţară ce vor reprezenta apoi România la selecţia finală pentru acest titlu, realizată de către un juriu de specialişti aflat sub responsabilitatea Comisiei Europene (CE).

“Castelul Corvinilor este unul dintre elementele identitare ale Hunedoarei şi chiar şi ale Transilvaniei. A fost şi rămâne în zona centrală a preocupărilor Primăriei Hunedoara deoarece, pe lângă valoarea sa istorică, simbolică şi culturală, mai ales în ultimii ani, Castelul a devenit şi un motor de dezvoltare economică a zonei. Din toate aceste motive, considerăm că orice demers menit să promoveze obiectivul medieval din oraşul nostru este nu doar necesar, ci obligatoriu”, a declarat primarul municipiului Hunedoara, Dan Bobouţanu.

“Marca patrimoniului european” este o iniţiativă menită să aducă în atenţia publicului şi, în special, a tinerilor valorile fundamentale europene, elementele comune de istorie, cultură şi patrimoniu cultural din Uniunea Europeană.

Acordarea acestui titlu are loc o dată la doi ani. Fiecare stat membru al Uniunii poate transmite CE, în fiecare sesiune, cel mult două propuneri de situri istorice, dintre care doar unul va fi selectat.

Castelul Corvinilor îndeplineşte toate condiţiile importante ale procedurii de selecţie, susţin autorităţile locale din municipiul Hunedoara, care afirmă că monumentul în sine şi deţinătorii săi din secolul al XV-lea, Ioan de Hunedoara, apoi Matei Corvin, au jucat, fiecare, un rol major în istoria Europei.

De asemenea, castelul atrage mii de turişti de pe continent, dar şi din alte părţi ale lumii. Astfel, în 2019, Castelul a fost vizitat de peste 400.000 de turişti, din ţară şi străinătate, iar anul trecut, în ciuda pandemiei de coronavirus – ce a impus închiderea totală a monumentului timp de două luni – numărul acestora a ajuns la 200.000.

În România, titlul de “Marcă a patrimoniului european” a mai fost deţinut până acum doar de “Memorialul Sighet” – Sighetu Marmaţiei, din judeţul Maramureş, în anul 2018. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Handbal feminin: A fost amânat meciul Rostov – CSM Bucureşti. Mai multe cazuri confirmate pozitiv cu COVID-19 în echipa rusă

Publicat

Meciul pe care CSM Bucureşti trebuia să îl joace în weekend în deplasare cu echipa Rostov pe Don, în etapa a 12-a a Grupei A a Ligii Campionilor la handbal feminin, a fost amânat din cauza infectărilor cu coronavirus din cadrul formaţiei ruse.

”În urma numărului mare de cazuri pozitive de Covid-19 înregistrate la echipa din Rusia, aceasta trebuie să respecte măsura impusă de carantinare, fapt care face imposibilă întâlnirea programată în acest weekend”, a anunţat CSM Bucureşti pe pagina sa de Facebook.

Partida dintre Rostov şi CSMB trebuia să aibă loc pe 23 ianuarie. CSM a pierdut ultimele sale trei partide din grupă, inclusiv turul cu Rostov (22-27, la Bucureşti).
Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate