Înainte ca pandemia să îi închidă şcoala şi oficiali ai serviciului de imigraţie să-i deporteze tatăl în El Salvador, Kimberly Orellana, în vârstă de 14 ani, nu se temea de foame, scrie AFP într-un articol despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra americanilor şi în special al copiilor.

Doar salariul mamei sale, rămasă singură să se descurce cu treburile casnice, nu este suficient pentru a o hrăni pe ea şi pe cele două surori ale sale. În aceste condiţii, adolescenta se aşează la coadă în faţa unei şcoli pentru a beneficia de distribuirea de alimente, acţiune organizată de o asociaţie non-profit.

„Uneori avem nevoie de un pic de provizii pentru a ne menţine frigiderul plin”, explică Kimberly în Cockeysville, o localitate la nord de oraşul Baltimore, într-o pauză de la cursurile care acum se desfăşoară online.

Din ce în ce mai mulţi copii sunt flămânzi în SUA. Epidemia de coronavirus, care a făcut aproximativ 280.000 de victime, a provocat o profundă criză economică.

Potrivit Departamentului pentru Comerţ, 12% din adulţi spun că nu au ajuns să mănânce „uneori” sau „des” luna trecută. Aproximativ 10% din mamele copiilor sub cinci ani au declarat că aceştia au suferit de foame la un moment dat în octombrie şi noiembrie, potrivit unui sondaj Brookings Institution.

Organizaţia de caritate Feeding America estimează că aproximativ 50 de milioane de oameni vor fi consideraţi ca fiind într-o situaţie de nesiguranţă alimentară anul acesta, dintre care aproximativ 17 milioane vor fi copii.

„Putem spune că insecuritatea alimentară este în prezent cea mai ridicată înregistrată vreodată în epoca modernă”, a declarat pentru AFP Lauren Bauer, responsabilă cu studiile economice în cadrul Brookings Institution.

Cifrele sunt şocante pentru cea mai mare economie a lumii şi unul din principalii donatori de ajutoare alimentare către alte ţări.

„Alimentaţia şi agricultura reprezintă aproximativ 20% din economia SUA, dar 100% din oameni mănâncă”, aminteşte Chloe Waterman, manager de program al grupului de advocacy Friends of the Earth, care a subliniat rolul Departamentului Agriculturii în gestionarea problemei.

Debutul pandemiei în luna martie şi închiderea companiilor care a urmat au provocat un şomaj masiv şi o recesiune economică profundă.

Şcolile s-au închis şi astfel cei mai săraci copii nu au mai avut acces la mese gratuite.

Potrivit lui Lauren Bauer, deficitul de mărfuri din supermarketuri i-a afectat de asemenea pe părinţii cu venituri mici.

Congresul a furnizat un răspuns, permiţând statelor să acorde familiilor cartele în valoare egală meselor şcolare, în timp ce numeroase circumscripţii au continuat să ofere mâncare elevilor.

Dar această plasă de siguranţă are găuri, consideră Bauer, în special în cazul părinţilor care nu pot ajunge acolo unde şcolile oferă mesele gratuite.

În ceea ce priveşte principalul program guvernamental pentru distribuirea de alimente familiilor nevoiaşe, Programul de asistenţă suplimentară nutriţională, acesta nu compensează suficient pentru a asigura traiul, transferând povara creşterii şomajului asupra organismelor de caritate, subliniază Chloe Waterman.

Este cazul asociaţiei Baltimore Hunger Project, care oferă produse alimentare în week-end în Cockeysville şi în suburbiile înconjurătoare. Cererile s-au triplat de la începutul pandemiei, iar asociaţia ajută acum 2.000 de familii.

Printre beneficiari se numără şi Kimberly Orellana, care aşa a reuşit să obţină ouă, pâine şi alte produse de bază pentru ea şi mama ei, ambele fără documente, şi pentru cele două surori ale sale născute în SUA.”Uneori este foarte dificil, dar trebuie să mergem mai departe”, a spus ea.

„Îmi frânge inima”,declară Ayo Akinremi, un imigrant nigerian care a început să vină pentru a primi alimente pentru soţie şi copii după ce şi-a pierdut slujba şi acum face voluntariat.”A fost un şoc cultural pentru mine să vin în SUA şi să găsesc atâta nesiguranţă alimentară”, a declarat acesta. AGERPRES