Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a declarat joi că Uniunea Europeană trebuie să stabilească un “contact direct” cu Rusia şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, şi în acelaşi timp “să creeze mecanisme” pentru a răspunde “împreună” la “provocările şi atacurile hibride” ale Moscovei, informează AFP.

“Nu este suficient ca preşedintele american să discute cu preşedintele rus. Salut călduros aceasta, însă Uniunea Europeană trebuie de asemenea să creeze diferite formate de discuţii” cu Moscova, a declarat cancelarul federal german în Bundestag, camera inferioară a Parlamentului Germaniei.

“Noi trebuie să creăm mecanisme pentru a răspunde împreună şi unanim la provocările” şi “atacurile hibride” ruse, a adăugat ea.

Liderii UE vor discuta joi seara, în timpul summitului lor de la Bruxelles, despre relaţiile cu Rusia şi formatul de dialog ce ar trebui purtat cu preşedintele Vladimir Putin, potrivit agendei de lucru.

La o săptămână după summitul organizat la Geneva între preşedinţii rus şi american, Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron au apreciat drept necesar să fie organizate întâlniri cu Vladimir Putin pentru a trata subiecte de interes major pentru UE, au informat surse europene.

“Trebuie să definim o agendă de interese strategice comune, de exemplu în domeniul combaterii schimbărilor climatice, dar şi în domenii privind pacea şi securitatea”, a confirmat joi Angela Merkel, invocând situaţiile din Libia şi Siria.

Potrivit cancelarului federal german, “proximitatea” UE de Ucraina şi Belarus trebuie să o incite să “dea un răspuns corespunzător la activităţile ruse”.

Relaţiile dintre UE şi Rusia s-au deteriorat continuu după anexarea Peninsulei Crimeea şi declanşarea conflictului în Ucraina, în 2014.

UE a impus importante sancţiuni economice, iar Rusia a răspuns cu represalii şi nu a fost organizată nicio întâlnire între UE şi Vladimir Putin.

Preşedintele rus refuză dialogul cu UE şi preferă întrevederile bilaterale cu anumiţi interlocutori, pentru a dezbina UE, explică şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, umilit în timpul deplasării sale la Moscova, în februarie, aminteşte AFP.

Proiectul de concluzii ale summitului UE insistă asupra necesităţii unui răspuns “ferm şi coordonat al UE şi statelor membre la activităţile rău intenţionate ale Rusiei” şi îi cere lui Josep Borrell “să prezinte opţiuni în vederea adoptării de sancţiuni economice suplimentare adecvate şi eficiente împotriva părţilor responsabile de acţiunile destabilizatoare” ale Moscovei.AGERPRES

Plenul Parlamentului se va reuni pe 29 iunie pentru dezbaterea şi supunerea la vot a moţiunii de cenzură depuse de parlamentarii PSD, a anunţat joi preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.

El a menţionat că este posibil ca în aceeaşi şedinţă să fie numită şi Cristina Pocora ca preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA).

“Am decis înscrierea pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe a plenului, indiferent că e şedinţa de marţi în care se dezbate şi se votează moţiunea de cenzură sau va fi o altă şedinţă convocată, şi numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. Conform procedurilor legale, după respingerea raportului CNA este demis de drept preşedintele. Lucrul acesta s-a întâmplat. Procedura de numire a noului preşedinte presupune o alegere între membrii CNA, alegere care a avut loc, doamna Cristina Ancuţa Pocora fiind votată pentru funcţia de preşedinte. Vom înscrie pe ordinea de zi a plenului decizia de numire a noului preşedinte al CNA”, a spus Orban.

Parlamentarii PSD au depus, miercuri, o moţiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîţu.

Moţiunea este intitulată “România eşuată. Recordul ‘fantastic’ al Guvernului Cîţu”, iar în textul acesteia social-democraţii susţin că guvernarea PNL-USR-UDMR “conduce economia României spre prăpastie cu o viteză uluitoare”.

Documentul a fost citit, miercuri, în plenul reunit de liderul grupului senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu. AGERPRES

Plenul reunit al Parlamentului de luni în care urma să fie numit Fabian Gyula în funcţia de Avocat al Poporului se amână pentru a dată ulterioară pronunţării Curţii Constituţionale pe sesizarea formulată de PSD referitoare la revocarea lui Renate Weber de la conducerea acestei instituţii.

“Deşi iniţial era prevăzut să facem plenul luni pentru numirea Avocatului Poporului, pentru că am văzut că este programată decizia Curţii Constituţionale pentru data de 29 iunie, am decis să facem săptămâna viitoare, la o dată ulterioară pronunţării Curţii Constituţionale pe sesizarea formulată de PSD”, a afirmat, joi, după şedinţa Birourilor permanente reunite, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban.

Întrebat ce va face dacă CCR va amâna decizia, Orban a răspuns că într-o şedinţă a Coaliţiei se va analiza soluţia care trebuie adoptată.

Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, miercuri, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca Fabian Gyula să ocupe funcţia de Avocatul Poporului.

Fabian Gyula este singurul care şi-a depus candidatura pentru această funcţie. AGERPRES

Odată cu încetinirea imigraţiei din UE, guvernul german se teme că firmele locale se vor confrunta în continuare cu un deficit uriaş de forţă de lucru calificată, potrivit The Local, citat de ZF.

Anii trecuţi, pentru a rezolva această problemă, guvernul de la Berlin a derulat un program de acordare de vize de muncă pentru persoane din state din afara UE. Cel mai mult au beneficiat muncitorii din Balcani.

Comisarul german al integrării Annette Widmann-Mauz a avertizat că economia germană are nevoie „disperată“ de muncitori calificaţi. Companiile germane duc deja lipsă de aproximativ 270.000 de muncitori calificaţi, bărbaţi şi femei.

Potrivit comisarului german, acest lucru se datorează în parte unei scăderi a imigraţiei de forţă de muncă calificată din UE, incluzând ingineri, asistente medicale, bucătari, meşteşugari.

„Numărul de muncitori supli­mentari sosiţi din UE în Germania a scăzut cu aproximativ 25% anul trecut“, a declarat aceasta.

O gamă largă de industrii ger­ma­ne, printre care construcţiile, industria alimentară şi a serviciilor de îngrijire, au ajuns să depindă masiv de o forţă de muncă în mare parte imigrantă provenind din UE în ultimii ani.

Pe seama acestei forţe de muncă se poate pune un procent de 0,2% din creşterea anuală a economiei germane din ultimii ani, a explicat Widmann-Mauz.

Deşi pandemia pare să fi exacerbat problema, guvernul german încearcă de mai mulţi ani să reducă acest deficit.

În 2019, acesta a elaborate un proiect de lege pentru a înlesni migrarea muncitorilor cu calificări vocaţionale în Germania. Legea a intrat în vigoare în martie 2020, luna primului lockdown naţional al ţării.

În acel moment, aproximativ 30% din companiile germane se confruntau cu deficite de forţă de muncă, potrivit indicatorului KfW-ifo.

Deficitul de muncitori calificaţi a scăzut uşor în lunile următoare, dar mai apoi a crescut din nou în această primăvară. Potrivit unui raport recent al KfW-ifo, 23,7% din companiile germane au raportat un deficit de muncitori calificaţi în aprilie 2021.

„La sfârşitul anului, proporţia ar urma să fie la fel de mare ca înainte de criză“, se avertizează în raport.

Potrivit schengenvisainfo.com, autorităţile germane au reuşit să acorde 30.200 de vize unor muncitori calificaţi din ţări terţe în perioada 1 martie-31 decembrie 2020.

Printre cei mai importanţi beneficiari s-au numărat muncitori înalt calificaţi din patru ţări din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Albania. MEDIAFAX