Un număr de 170 de focare de pestă porcină africană sunt active în România, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), remis, vineri, AGERPRES.

Dintre acestea, două focare sunt în exploataţii comerciale şi două focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate 46.203 de porcine (animale afectate din focarele active).

În perioada 2019 şi până în prezent au fost stinse 3.230 de focare de pestă porcină africană.

În intervalul 15.07.2021 – 22.07.2021 au fost înregistrate 54 de focare noi şi au fost stinse 9 focare.

De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.811 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

AGERPRES

Industria hotelieră din România, cu o valoare de peste 570 milioane euro, se situează pe al 17-lea loc în Europa, conform unui studiu IbisWorld.

Sectorul hotelier local a fost puternic afectat de efectele pandemiei, însă, cu toate acestea, România ocupă acelaşi loc în clasamentul european încă din 2016.

În clasamentul realizat de IbisWorld, cea mai mare piaţă hotelieră este cea germană, cu o valoare de peste 18 miliarde euro, pe când la polul opus se află Letonia, cu doar 103 mil. euro.

Cei mai afectaţi hotelieri de pe piaţa locală de criza pandemică au fost cei care activează în zona turismului de business, fiind afectaţi atât de cererea scăzută din partea turiştilor, cât şi de lipsa evenimentelor, o componentă importantă în totalul businessului. Însă, România a avut un avantaj în această pandemie faţă de alte ţări şi anume faptul că turismul local nu depinde de turiştii străini, 75% din sosirile înregistrate în unităţile de cazare din România fiind ale turiştilor români.

La debutul pandemiei, estimările pentru 2020 privind scăderile din turismul românesc erau de circa 60-70% pentru 2020, însă scăderea a fost la jumătate din estimările iniţiale.

sursa: mediafax.ro

Avuţia netă a populaţiei s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 miliarde lei în 2011 până la maximul istoric de 2.414 mld. lei (aproape 500 mld. euro) atins în 2020.

În anul pandemic 2020, avuţia românilor a crescut cu aproximativ 140 mld. lei, adică cu 6,1%, faţă de 2019, după cum reiese din datele BNR.

La finalul anului 2019, avuţia netă a populaţiei ajunsese la 2.275 mld. lei, depăşind în premieră nivelul din 2008.

„Un element care sporeşte capacitatea popu­laţiei de a face faţă unor condiţii nefa­vo­rabile este reprezentat de consoli­darea avu­ţiei nete, atât pe palierul deţinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de ac­tive financiare, categoria din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în contextul ne­cesităţii acoperirii unor situaţii nepre­vă­zute“, susţine BNR în cel mai recent Raport asupra stabilităţii financiare.

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară (75%) pe fondul ratei ridi­cate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

Avuţia financiară a românilor a crescut cu circa 10% în anul pandemic 2020, la 595 mld. lei, iar avuţia imobiliară s-a majorat cu 4,8%, la 1.819 mld. lei.

Creşterea avuţiei imobiliare a româ­nilor a fost influenţată şi de majorarea pre­ţurilor. „Valoarea acestor active s-a ma­jorat cu 4,8% în T4/2020 faţă de T4/2019, pe fondul creşterii indicelui de preţ imobiliar şi al deprecierii monedei naţionale, indicând rezilienţa pieţei imobiliare. Această situaţie se datorează în mare măsură legislaţiei care încurajează deţinerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în ac­tivităţi productive“, explică specialiştii din BNR.

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă apro­xi­mativ 45% din avuţia populaţiei.

„Acest decalaj pune în evidenţă capa­citatea scăzută de a mobiliza capital intern şi dependeţa de atragerea capitalului străin.“

În ceea ce priveşte îndatorarea totală a populaţiei şi-a continuat trendul ascendent, însă ritmul de creştere a încetinit comparativ cu anul precendent (5,1% în martie 2021 faţă de martie 2020), situându-se la valoarea de 172,5 mld. lei. „La baza evoluţiei a stat majorarea cu 10% a creditului ipotecar, pe când soldul creditului de consum a fost stabil.“

sursa: mediafax.ro

Canotoarea Simona Radiş va fi purtătoarea de drapel a României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice în locul Mădălinei Bereş, schimbarea de ultim moment având loc din cauza unei modificări în programul probei de 8+1 feminin ca urmare a vremii nefavorabile de la Tokyo.

Surse din cadrul Federaţiei Române de Canotaj au declarat că Mădălina Bereş, desemnată iniţial portdrapel de COSR alături de înotătorul Robert Glinţă, va concura sâmbătă, în loc de duminică, în seria de calificări a probei de 8+1 feminin.

În aceste condiţii, ea nu mai poate lua parte la ceremonia de deschidere programată să înceapă peste o oră, fiind înlocuită cu Simona Radiş, componentă a bărcii de dublu vâsle feminin, care a concurat deja în această dimineaţă în calificări, reuşind accederea în semifinale.

La 1 iulie, canotoarea Mădălina Bereş şi înotătorul Robert Glinţă fuseseră desemnaţi purtătorii de drapel ai echipei olimpice a României la Jocurile Olimpice de la Tokyo (23 iulie-8 august) de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

Lotul României pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo (23 iulie-8 august) cuprinde 101 de sportivi, 46 la feminin, 55 la masculin, la 17 discipline sportive.

Reprezentanţii României vor concura la înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis.
AGERPRES