Connect with us

ACTUALITATE

Parlamentare 2020: A început campania electorală. Ce măsuri speciale au fost luate

Publicat



vot

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din acest an începe vineri şi se va încheia pe data de 5 decembrie, la ora 7,00.

În străinătate, alegerile parlamentare se vor desfăşura în zilele de 5 şi 6 decembrie, iar pe teritoriul României în ziua de 6 decembrie, între orele 7,00 şi 21,00.

La fel ca la alegerile locale, campania electorală pentru scrutinul parlamentar se desfăşoară cu măsuri speciale, impuse de pandemia de coronavirus.

Astfel, în cazul evenimentelor/ întrunirilor desfăşurate în spaţiu închis a fost impusă limita de participanţi la maximum 20, iar în cazul celor care au loc în aer liber – la maximum 50. În ceea ce priveşte acţiunile desfăşurate pe stradă, s-a impus limitarea numărului persoanelor care se deplasează în grup sau formează un grup la maximum 6, iar în cazul acţiunilor din uşă în uşă – limitarea numărului persoanelor care compun echipele la maximum 2.

Printr-un ordin comun al miniştrilor Sănătăţii şi al Afacerilor Interne au fost stabilite măsuri de sănătate publică necesar a fi respectate pentru desfăşurarea în siguranţă a evenimentelor, întrunirilor, acţiunilor aferente campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din acest an.

Organizatorii evenimentelor/ întrunirilor/ acţiunilor au obligaţia de a asigura şi de a respecta următoarele măsuri şi reguli:

* purtarea măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, de către toţi participanţii la evenimente/ întruniri;

* afişarea, în locuri vizibile, a unor afişe şi/ sau indicatoare privind regulile de acces în perimetrul/ incinta/ spaţiile în care se desfăşoară evenimentele/ întrunirile, precum şi regulile de protecţie individuală privind purtarea măştii de protecţie, spălarea/ dezinfecţia mâinilor, distanţarea fizică;

* efectuarea triajului observaţional şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, pentru toate persoanele care intră/ sosesc în spaţiul în care se desfăşoară evenimentele/ întrunirile;

* interzicerea accesului persoanelor care prezintă semne vizibile de infecţie respiratorie la evenimente/ întruniri;

* asigurarea unor fluxuri de intrare/ ieşire separate, unice, ce vor facilita menţinerea distanţei fizice de minimum un metru între participanţi;

* limitarea duratei evenimentelor/ întrunirilor desfăşurate în spaţiu închis la maximum 2 ore;

* asigurarea unei suprafeţe de minimum 4 mp/persoană, în cazul evenimentelor/ întrunirilor/ acţiunilor desfăşurate în aer liber;

* distribuirea materialelor de propagandă electorală se va face la standuri de autoservire;

* asigurarea de recipiente de colectare/ coşuri de gunoi cu capac, dedicate exclusiv aruncării măştilor de protecţie şi, eventual, a mănuşilor, în funcţie de numărul de participanţi estimat;

* menţinerea distanţei fizice de minimum un metru între participanţii la evenimente/ întruniri, inclusiv la cele desfăşurate pe stradă sau din uşă în uşă;

* scena/ spaţiul destinat vorbitorilor va avea o dimensiune suficient de mare pentru a permite menţinerea distanţei fizice de minimum un metru între cei ce vor urca pe scenă;

* echipamentele utilizate în campanie, microfoane, staţii de amplificare, cameră video, aparate de fotografiat se vor dezinfecta înainte şi după utilizare;

* se vor asigura toalete pentru participanţi; în cazul toaletelor ecologice, se recomandă să existe lavoare cu apă şi săpun în proximitatea acestora; de asemenea vor fi plasate dispensere/ flacoane cu soluţii dezinfectante sau soluţie alcoolică 70% pentru dezinfecţia mâinilor;

* suprafeţele se vor dezinfecta periodic, folosind produse biocide autorizate/ avizate;

* aerisirea temeinică a încăperilor înainte şi după eveniment/ întrunire.

Conform Autorităţii Electorale Permanente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie este de 18.981.242, cu 2.012 mai puţini faţă de ultima informare, realizată la sfârşitul lunii septembrie.

Câți români din diaspora au depus cereri pentru votul prin corespondență

În străinătate, un număr total de 39.238 de români din diaspora au depus cereri de înregistrare pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare.

Cele mai multe cereri au venit de la românii din Marea Britanie – 9.224, Germania – 5.772, Italia – 3.378, Spania – 3.338, Franţa – 2.769.

Peste 1.000 au fost depuse de românii din Belgia, Olanda, Elveţia, Austria, SUA, Irlanda.

Totodată, 3.939 de români din afara graniţelor s-au înscris pentru a vota la parlamentare la o secţie de votare. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Peste un miliard de persoane ar putea trăi în sărăcie extremă până în 2030 din cauza pandemiei de COVID-19

Publicat

onu
arhivă

Peste 1 miliard de persoane ar putea trăi în sărăcie extremă până în 2030 din cauza efectelor pe termen lung ale pandemiei de coronavirus, potrivit unui studiu publicat joi, 3 decembrie, de ONU şi citat de DPA.

Această cifră ar putea fi atinsă dacă revenirea la normal este prelungită şi criza economică persistă, aruncând încă 207 milioane de persoane în sărăcie, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Potrivit unui scenariu “de bază” luând în considerare ratele actuale de mortalitate şi proiecţiile recente de creştere ale Fondului Monetar Internaţional, studiul arată că alte 44 milioane de persoane vor trăi sub pragul de sărăcie în următorii 10 ani.

Cu toate acestea, creşterea sărăciei extreme poate fi evitată, notează PNUD, făcând referire la investiţii în programe de asistenţă socială, guvernanţă, digitalizare şi o economie verde.

“Pandemia COVID-19 este un punct critic şi ceea ce aleg liderii acum ar putea conduce lumea în direcţii foarte diferite”, a declarat administratorul PNUD Achim Steiner într-un comunicat de presă.

“Avem ocazia să investim într-un deceniu de acţiuni care nu numai că ajută oamenii să se recupereze după COVID-19, dar restabileşte calea de dezvoltare a omenirii şi planetei către un viitor mai corect, mai rezistent şi verde”, a notat el.Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Şefi de spitale din Braşov şi Harghita – mită de până la 89.000 de euro pentru atribuirea de contracte

Publicat

bani lei

Mai multe persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita ar fi primit mită de până la 89.000 de euro pentru atribuirea frauduloasă a unor contracte pentru achiziţia de echipamente şi produse medicale supraevaluate, a informat, joi, DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis AGERPRES, procurorii anticorupţie din cadrul Serviciului teritorial Braşov desfăşoară cercetări penale in rem (faţă de fapte) în legătură cu presupusa comitere, de către mai mulţi funcţionari publici, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite şi a altor infracţiuni asimilate celor de corupţie.

“Cauza are ca obiect presupusa atribuire frauduloasă, de către persoane din conducerea unor spitale din judeţele Braşov şi Harghita, a unor contracte prin care unităţile respective ar fi achiziţionat echipamente şi produse medicale supraevaluate, dintre care unele nici nu îndeplineau condiţiile de conformitate, iar altele nici nu erau necesare”, menţionează procurorii.

Pentru atribuirea contractelor preferenţiale plătite din bani publici, spun anchetatorii, spitalele în cauză ar fi organizat proceduri formale prin care să fie desemnată câştigătoare o anumită firmă.

“În schimb, persoane din conducerea spitalelor şi/sau persoane cu ascendent şi influenţă asupra acestora ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei respective. Din cercetări a reieşit că activităţile frauduloase ar fi avut loc în perioada 2019 – 2020, prejudiciul în dauna spitalelor s-ar ridica la suma totală de 1.669.234 lei, iar sumele de bani date/promise de reprezentantul firmei respective ar varia între 5.000 euro şi 89.000 euro”, se precizează în comunicat.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Braşov au efectuat joi percheziţii domiciliare în 22 de locaţii situate pe raza judeţelor Braşov, Harghita şi Iaşi, din care patru sunt instituţii publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că percheziţii au avut loc trei spitale COVID – Spitalul Clinic de Neurologie şi Psihiatrie Braşov, Spitalul Municipal Odorhei, Spitalul de Boli Infecţioase, dar şi la sediul Biroului de Operaţiuni Speciale din Braşov. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Măsuri drastice în Suedia, des criticată pentru felul în care a gestionat pandemia

Publicat

Liceele din Suedia vor fi închise timp de o lună, iar cursurile vor fi predate de la distanţă, a anunţat joi premierul suedez Stefan Löfven, în condiţiile creşterii numărului de infectări şi a deceselor asociate COVID-19 în ţara scandinavă, relatează AFP şi Reuters.

„Am luat această decizie pentru a reduce contagierile”, a afirmat şeful guvernului suedez într-o conferinţă de presă, precizând că măsura va fi aplicată începând de luni, 7 decembrie, şi va fi valabilă până pe 6 ianuarie.

În timpul primului val al pandemiei de COVID-19, liceele au fost închise în Suedia de la mijlocul lunii martie până la mijlocul lunii iunie.

Cu toate acestea, grădiniţele, şcolile şi colegiile au rămas deschise, ceea ce este cazul şi în prezent, în timpul celui de-al doilea val al pandemiei.

Într-o ţară care a atras atenţia cu o strategie în mare parte necoercitivă, al doilea val a depăşit cu mult previziunile iniţiale ale autorităţii de sănătate publică, care consideră că vârful ar urma să fie atins la jumătatea lunii decembrie.

Cu 35 de decese înregistrate în ultimele 24 de ore, numărul total al deceselor a depăşit joi 7.000 în Suedia.

Confruntată cu o creştere a numărului de decese, ţara nordică şi-a înăsprit restricţiile din noiembrie, interzicând vânzarea de alcool după ora 22:00 şi evenimentele publice cu peste 8 persoane.

Fără măsuri de izolare sau recomandarea de a purta mască, strategia atipică a Suediei a atras atenţia şi a stârnit controverse în ultimele luni.

Cu 7.007 de decese şi peste 272.000 de cazuri într-o ţară cu 10,3 milioane de locuitori, Suedia se numără printre cele mai afectate ţări din Europa, cu mult peste vecinii săi nordici. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preţurile la mâncare au explodat în noiembrie. Cel mai mare salt din ultimii şapte ani

Publicat

arhivă

Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a crescut în luna noiembrie, pentru a şasea lună consecutiv, atingând cel mai ridicat nivel de după luna decembrie 2014, însă creşterea înregistrată luna trecută a fost cel mai mare salt înregistrat pe parcursul unei singure luni după iulie 2012, a anunţat joi, 3 decembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În noiembrie 2020, acest indice a crescut până la 105 puncte, de la o valoare de 101 puncte în luna octombrie (o cifră revizuită uşor în sus faţă de valoarea iniţială de 101,9 puncte).

FAO a subliniat că factorul principal care a stat la baza salutului de luna trecută a fost creşterea cu 14,5%, de la o lună la alta, a preţului uleiurilor vegetale ca urmare a unei majorări a preţurilor la uleiul de palmier în condiţiile scăderii stocurilor mondiale.

“Similar, preţurile la ulei de rapiţă şi uleiul de floarea soarelui au continuat să crească pe fondul livrărilor limitate”, a adăugat FAO.

Preţurile la cereale au înregistrat o creştere mai modestă de 2,5% în noiembrie, comparativ cu luna octombrie, dar una de 19,9% raportat la aceeaşi lună a anului trecut.

“Preţurile la export pentru grâu au continuat să crească în noiembrie, în mare parte ca urmare a restrângerii perspectivelor privind exporturile şi recolta în Argentina.

Preţurile la porumb au crescut şi ele în noiembrie, pe fondul continuării achiziţiilor mari de către China, în contextul unor noi reduceri ale estimărilor de producţie în SUA şi Ucraina, ambele ţări mari exportatori”, a precizat FAO.

Preţurile la zahăr au urcat cu 3,3%, comparativ cu luna octombrie pe fondul îngrijorărilor cu privire la noi deficite de producţie globală în sezonul 2020/21, după ce evoluţiile meteo nefavorabile au afectat perspectivele culturilor din Uniunea Europeană, Rusia şi Thailanda.

Preţurile la lactate au urcat cu 0,9%, comparativ cu luna precedentă, la fel ca şi preţurile la carne, însă FAO a menţionat faptul că este pentru prima dată după luna ianuarie anul curent când indicele preţurilor la carne a crescut de la o lună la alta.

Tot joi, FAO şi-a revizuit în jos, pentru a treia lună consecutiv, estimările privind producţia mondială de cereale în 2020. Conform noilor estimări, producţia mondială de cereale în 2020 va fi de 2,742 miliarde tone, faţă de 2,750 miliarde tone cât estima anterior.

În pofida acestei revizuiri, recolta mondială de cereale în acest an va atinge un nivel record, fiind cu 1,3% mai mare faţă de cea din anul anterior.

“Privind în perspectivă, semnatul grâului de iarnă pentru 2021 se derulează în emisfera nordică iar în mai multe ţări mari producătoare însămânţările sunt aşteptate să crească ca urmare a unor preţuri mai bune…În Uniunea Europeană, după o reducere a suprafeţelor cultivate în 2019, însămânţările de grâu sunt aşteptate să înregistreze o revenire substanţială”, susţine FAO.

În aceste condiţii, FAO se aşteaptă ca stocurile mondiale de cereale la finalului sezonului 2021 să ajungă la 866,4 milioane de tone, în scădere cu 9,6 milioane de tone faţă de precedenta estimare publicată luna trecută. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate