Connect with us

ACTUALITATE

Parlamentul danez aprobă un plan de reintroducere a restricţiilor

Publicat

Comisia pentru epidemii a parlamentului danez a aprobat marţi seara planul guvernului de a reintroduce unele restricţii legate de coronavirus, transmite dpa.

Ministrul sănătăţii, Magnus Heunicke, a declarat că s-a întrunit o largă majoritate în favoarea unei noi desemnări a COVID-19 drept boală cu impact social critic. El a precizat că decizia este valabilă deocamdată timp de o lună.

Guvernul de la Copenhaga a fost astfel autorizat să adopte, fără aprobarea parlamentului, măsuri de combatere a răspândirii virusului, fiind suficient acordul comisiei.

Ministrul economiei, Simon Kollerup, a anunţat că de vineri va fi din nou necesar „paşaportul” COVID-19 pentru accesul în restaurantele şi cluburile din Danemarca. Documentul atestă vaccinarea, însănătoşirea sau deţinerea unui test negativ şi este obligatoriu pentru adulţi şi pentru tinerii în vârstă de peste 15 ani, inclusiv pentru participarea la evenimente publice cu un număr mare de persoane, cum ar fi conferinţele şi târgurile, precum şi pentru vizitatorii spitalelor sau parcurilor de distracţii.

Restricţiile introduse în Danemarca în contextul pandemiei fuseseră ridicate în 10 septembrie, considerându-se că răspândirea virusului este sub control.

Numărul de infecţii a crescut însă din nou de la jumătatea lui octombrie. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

În 5 decembrie vine Moș Nicolae! Povestea unuia dintre cei mai populari sfinţi din calendar

Publicat

În data de 6 decembrie, credincioşii îl sărbătoresc pe Sfântul Ierarh Nicolae. În Transilvania, Sfântul Nicolae este unul din cei mai cunoscuţi sfinţi, fiind numit şi Sân-Nicoară.

Bucuria este şi mai mare în acea zi, pentru că în noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine pe la toate casele şi pune în ghetuţele frumos lustruite dulciuri şi cadouri celor care au fost cuminţi.

Potrivit obiceiului, cei care de-a lungul anului au fost răi găsesc dimineaţa, în ghetuţe, nuiele.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. URĂRI, SMS și felicitări frumoase pe care le poți trimite celor dragi de Moș Nicolae

Moș Nicolae sau Moș Neculai este un personaj legendar și mitic, care aduce daruri copiilor în ajunul sărbătorii de Sf. Nicolae, în seara zilei de 5 decembrie.

Personajul are corespondenți în întreaga Europă Centrală astfel: Mikulás în Ungaria, Mikuláš în Republica Cehă și Slovacia și Mikołaj în Polonia. Personajul este în mare parte asemănător lui Moș Crăciun, ambii fiind o adaptare după Sfântul Nicolae, ambii purtând straie roșii și oferind cadouri

În noaptea de 5 spre 6 decembrie, ghetuţele lustruite şi frumos aranjate sunt cadorisite cu dulciuri şi alte surprize. Copiii se pregătesc din timp pentru venirea lui Moş Nicolae, iar cu câteva zile înainte de sosirea lui aceştia îşi pun pe hârtie cadourile dorite.

Citește și MESAJE de SFÂNTUL NICOLAE. Idei de URĂRI și felicitări pe care le poți trimite celor care-și sărbătoresc onomastica

Sfântul Nicolae s-a născut pe la anul 270, în oraşul Patara, din vestita provincie a Asiei Mici, Licia. Părinţii săi, Teofan şi Nona, se bucurau de o aleasă faimă înaintea întregului ţinut, prin bogăţia lor, dar mai ales prin credinţa lor creştină şi râvna de a ajuta pe săraci.

Pe aceşti buni creştini, Dumnezeu îi răsplăti cu binecuvantarea Sa, împlinindu-le dorinţa de a avea şi ei un copil, căruia prin botez i-au dat numele de Nicolae, care tălmăcit pe româneşte înseamnă biruitor de popoare.

A trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian. Mai întâi a strălucit prin vieţuire călugărească, iar pentru viaţa lui îmbunătăţită a fost făcut arhiereu. Dar pentru că sfântul propovăduia cu îndrăzneală credinţa în Hristos a fost prins de mai-marii cetăţii, a fost bătut şi chinuit, apoi aruncat în temniţă, împreună cu alţi creştini.

Cand marele şi binecredinciosul împărat Constantin a ajuns, cu voia lui Dumnezeu, împărat al romanilor, au fost eliberaţi din legături toţi cei închişi şi, odatş cu aceştia, şi Sfântul Nicolae care s-a dus în Mira.

Sfântul Nicolae a făcut multe minuni aşa cum arată istoria vieţii sale. A izbăvit de la moarte pe trei bărbaţi năpăstuiţi pe nedrept.

Pe când aceştia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau să fie omorâţi şi au chemat pe sfânt în ajutor; i-au pomenit şi de binefacerile ce le făcuse cu alţii, cum izbăvise de moarte pe alţi trei bărbaţi din Lichia. Iar Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor şi gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului.

Pe eparh l-a mustrat pentru că a defăimat împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a arătat şi i-a dovedit că bărbaţii aceia sunt nevinovaţi şi că din pizmă au fost pârâţi că au uneltit împotriva lui. Şi aşa i-a izbavit Sfântul Nicolae de la moarte.

Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae a aflat într-o zi, că un tată din cetatea Mira, de durere că este lipsit de ajutor în a-şi mărita fiicele, dorea să le ofere spre desfrânare.

Povestea spune că la cele trei fete sărace Sfântul Nicolae le-a adus în dar zestre, câte un săculeţ cu bani pe care l-a aruncat noaptea, pe fereastră, fără a fi văzut. Iar de atunci şi până în zilele noastre, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi şi în special copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae sau cum este cunoscut în popor Moş Nicolae.

Diferențele dintre legendarii Moș Nicolae și Moș Crăciun

Moș Nicolae aduce daruri copiilor în ajunul zilei de Sf. Nicolae în timp ce Moș Crăciun vine în ajunul Crăciunului

Moș Nicolae vine călare pe un cal alb în timp ce Moș Craciun vine pe o sanie trasă de reni

Moș Nicolae lasă cadouri copiilor cuminți în ghetuțele lustruite, iar Moș Crăciun le lasă sub pomul de Crăciun

Moș Nicolae lasă o nuielușă copiilor obraznici în timp ce Moș Crăciun le lasă cărbune

Moș Nicolae e singur, în schimb, Moș Crăciun are o soție pe nume Crăciunița

Sursa: Alba24.ro

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Varianta Omicron duce la scăderea preţului petrolului

Publicat

petrol

Cotaţiile ţiţeiului au scăzut cu 15% într-o singură şedinţă, investitorii anticipând noi restricţii, odată cu apariţia variantei Omicron, se arată într-un comunicat al brokerului de burse internaţionale XTB România, remis, vineri, AGERPRES.

Astfel, riscul de fi impuse restricţii suplimentare, similare cu cele de la primul lockdown, a afectat dorinţa de cumpărare a investitorilor. Dacă vaccinurile actuale se dovedesc a fi ineficiente împotriva Omicron, călătoriile vor fi reduse, zborurile vor fi suspendate, oamenii vor rămâne acasă şi cererea de petrol va scădea. Dacă ne uităm la Austria, unde a fost introdus un alt lockdown, mobilitatea a scăzut cu mult sub nivelurile pe care le-am observat acum câteva săptămâni sau chiar înainte de primul val al pandemiei, susţin analiştii

Majoritatea populaţiei ar prefera petrol mult mai ieftin, dar nu şi OPEC+ (cele 13 ţări membre ale OPEC plus alte 10 ţări exportatoare de petrol). Dacă grupul deja vede o supraoferta clară de petrol în Q1 2022, atunci, motivat de o scădere suplimentară a cererii din cauza Omicron, OPEC+ ar putea iniţia şi alte măsuri.

„Vom plăti mai puţin la benzinării?”

„Vom plăti mai puţin la benzinării? Probabil da! Cu toate acestea, trebuie amintit că preţul benzinei nu depinde numai de preţul petrolului. Componentele preţului benzinei şi motorinei sunt în majoritatea cazurilor: petrolul nerafinat, marja de rafinare, distribuţia şi marketingul, impozitele”, arată analiştii XTB.

În Statele Unite, ponderea ţiţeiului în costul combustibilului este de până la 50%. Pe de altă parte, în ţările care nu produc petrol, costurile de distribuţie şi taxele reprezintă o pondere mult mai mare.

Prin urmare, chiar dacă preţurile sunt acum cu 25% mai mici în comparaţie cu vârful actual al pieţei, preţurile la combustibil vor scădea cu doar câteva procente. De aceea, unele ţări decid să ia alte măsuri, precum reducerea TVA-ului sau a accizelor.

Sezonalitatea indică o cerere limitată la începutul noului an

Sezonalitatea indică o cerere limitată la începutul noului an. Într-un astfel de caz, dinamica tendinţei de creştere ar fi oricum încetinită. De aceea, nu ar trebui să ne aşteptăm la eforturi majore din partea OPEC+. Pe de altă parte, grupul ar dori să menţină preţurile în jur de 70-80 de dolari pe baril, ceea ce permite planificarea pe termen lung a viitoarelor proiecte de exploatare. Prin urmare, în viitor, ar trebui să ne aşteptăm la acţiuni suplimentare din partea OPEC+, care vor avea ca scop menţinerea preţului în acest interval.

Pandemia de coronavirus a schimbat multe lucruri în întreaga lume. Din perspectiva investitorului, volatilitatea de pe pieţele financiare nu a fost niciodată atât de mare.

Pe de altă parte, din punctul de vedere al consumatorului, preţurile nu s-au schimbat atât de dramatic într-un timp atât de scurt înainte de COVID-19. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Crucea Roşie: Omicron, ”dovada supremă” a pericolului inegalităţilor în faţa vaccinării în lume

Publicat

francesco roscca crucea rosie
sursa foto: Facebook / Francesco Rocca

Apariţia variantei Omicron a coronavirusului este ”dovada supremă” a pericolului inegalităţilor în faţa vaccinării în lume, a apreciat vineri preşedintele Crucii Roşii, relatează AFP.

”Oamenii de ştiinţă au avertizat în mod repetat comunitatea internaţională cu privire la riscurile unor variante foarte noi în locurile cu rate de vaccinare foarte scăzute”, a declarat într-un interviu la Mocova Francesco Rocca, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii (FICR).

Potrivit statisticilor ONU, aproximativ 65% dintre locuitorii din ţările mai dezvoltate au primit cel puţin o doză de vaccin împotriva COVID-19, comparativ cu doar 7% în ţările mai puţin dezvoltate.

Ţările occidentale au fost acuzate că fac stocuri de vaccinuri şi OMS le-a recomandat să nu se grăbească să administreze o a treia doză, când milioane de oameni din întreaga lume nu au primit încă prima doză.

”Este o abordare egoistă din partea comunităţii occidentale şi o abordare cu adevărat oarbă”, a criticat vineri Francesco Rocca.

”Este uimitor că încă nu realizăm cât de interconectaţi suntem. Acesta este motivul pentru care numesc varianta Omicron ‘dovada supremă’ a inegalităţilor în vaccinare”, a explicat Francesco Rocca. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Proiect: România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, 2% din PIB pentru proiectele de infrastructură

Publicat

România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a publicat, vineri, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, data limită pentru primirea de propuneri şi observaţii fiind 14 decembrie 2021.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, Planul Investiţional dezvoltă o strategie a asigurării finanţării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanţare disponibile României: PNRR, POT, CEF 2.0 şi bugetul naţional.

Nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro

Per total, nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro dedicate infrastructurii navale şi 2,79 miliarde de euro dedicate infrastructurii aeroportuare.

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile şi 27,35 contribuţia maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31,99 miliarde de euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe şi fonduri private.

„În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcţie de progresul fizic şi financiar al proiectelor”, se spune în nota de fundamentare.

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României, pe următorii 10 ani, în valoare de aproape 73 de miliarde de euro, se află în faza de negocieri la Comisia Europeană a declarat, pe 24 noiembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la audierile din Parlament prilejuite de preluarea portofoliului., exprimându-şi speranţa ca până la sfârşitul anului să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern.

„România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport pentru următorii 10 ani. Cu toţii avem nevoie de resurse financiare şi de un management profesionist al proiectelor şi un plan strategic pe termen lung şi de reforme totodată administrative, în conformitate inclusiv cu PNRR. Avem o strategie care a parcurs deja câţiva paşi, şi anume Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 -2030.

Acest plan în acest moment a fost elaborat

Acest plan în acest moment a fost elaborat, trimis către Comisia Europeană şi se află încă în faza de negocieri, urmând ca până la sfârşitul anului acest plan investiţional pe următorii 10 ani să fie aprobat printr-o Hotărâre de Guvern. Acest plan a fost creat în corelaţie cu politicile actuale ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă finalizarea coridoarelor europene, protecţia şi conservarea mediului, implementarea de soluţii de digitalizare şi inovare în transport”, a afirmat Sorin Grindeanu.

El a precizat că acest plan, elaborat în 2020 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, are un rol triplu legat de o prioritizare a investiţiilor, o actualizare a Master Planului General de Transport al României, fiind totodată un document cadru de referinţă pentru politicile relevante.

Master Plan General de Transport

„Având în vedere că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie între două exerciţii bugetare 2014 – 2020, respectiv 2021-2027, şi pentru că avem un Master Plan General de Transport aprobat în 2016, precum şi analizând necesitatea corelării tuturor acestor politici relevante în vederea realizării obiectivelor de infrastructuri necesare, acest plan investiţional are un rol triplu. După datele pe care le am în acest moment, el a fost elaborat în interiorul Ministerului Transporturilor în anul 2020, urmând etapele pe care vi le-am spus.

Acest rol triplu este legat de o prioritizare a investiţiilor, ceea ce este extrem de important pe această decadă 2020 – 2030, de asemenea înseamnă o actualizare a strategiei de implementare a Master Planului General de Transport şi, totodată, reprezintă un document cadru de referinţă pentru politicile relevante. În esenţă, acest plan investiţional vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor şi politice şi instituţionale şi financiare ale României pe un set clar de priorităţi care să ducă în 2030 la crearea unei reţele naţionale de transport, care să reprezinte ceea ce ne dorim cu toţii, coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naţionale”, a explicat el. Agerpres

Citește mai departe